ANCHETE, ATITUDINE, POLITIC

* Un gardian public m-a amenintat cu moartea
Dreptul de a muri

* Seful Vamii a fost demis!

* “Aritmetica PSD Maramures”, o materie penibila
1+1=3 !?!

* Nastase cere invinsilor in alegeri demisia de onoare
Harakiri in PSD

* Sistematizarea cauzeaza tensiuni in Sighetu Marmatiei
Garaje de “bazati”

* Justitie solomonica la Curtea de Apel Cluj
Doi pe-un balansoar juridic

* Coltu’ meu
Unikul

* Canalul, locul de exterminare a detinutilor politici, s-a cladit cu cadavrele acestora
A vazut moartea cu ochii

* Probleme de “perceptie” si politica manelista in Maramuresul istoric
Pe la spate

* Schimbul de azi
Cautând ADEVARUL

* Acest consilier “ne doare”

* GAZETA a reprezentat România la seminarul Institutului International de Jurnalism
In Sofia, pe ritmuri din Maramu’

* Finantare de 9 miliarde pentru… “fluturasi ecologici”
Interese cianurate

* Felina berlinelor de la Peugeot
Baietii buni au imblânzit fiara

* Bursa vorbelor

* Alcoolul in greva fiscala!

* O poveste adevarata si deloc romantata
Gastile de altadata

* Un gardian public m-a amenintat cu moartea
Dreptul de a muri

Primaria Sighet plateste din banii contribuabilului patru gardieni publici. In urma cu ceva timp, am scris despre un gardian public pe care l-am surprins aplicând amenzi in mod aleatoriu celor fara tichete de parcare. Primarul Sighetului i-a penalizat pe toti cu doar 10 % din salariu. Blândetea excesiva isi arata acum roadele. Unul dintre gardieni, Dinu (sa-i spunem doar prenumele) m-a amenintat cu moartea in prezenta unor martori (pe care-i voi prezenta la procesul pe care i-l voi intenta). Vineri 2 iulie, pe la ora 17,50, in timp ce mergeam pe strada Gheorghe Doja din Sighetu Marmatiei, respectivul gardian, aflat probabil sub influenta bauturilor alcoolice, desi era imbracat in uniforma, mi-a strigat amenintator: ”Ba, ai incurcat-o cu mine, te termin! Iti fac felul! Stai sa-ti spun ceva!”, si a dat sa se apropie, extrem de incruntat. M-am refugiat in Memorialul Sighet, dar respectivul a intrat dupa mine, continuând sa ma ameninte: ”Ai belit p...a! Ai incurcat-o! Nu amu’, da’ las ca dau de tine! Oricum nu scapi de mine, ai belit-o! Domnu’ ziarist, ai scris ca nu-mi incape capul sub cascheta! Lasa ca te aranjez eu, ai belit-o cu mine! Sunt nepot de general! Lasa ca-i arat eu!” Apoi a incercat sa se apropie de mine, insa intre noi s-au interpus cei trei martori. Circul brutei a durat 20 de minute. Cerem Primariei Sighet, Corpului Gardienilor Publici Maramures, Inspectoratului Judetean de Politie si Politiei Sighet sa se implice profesionist si prompt in definitivarea cazului. GAZETA de Maramures va da un comunicat oficial tuturor organizatiilor pentru apararea drepturilor jurnalistilor si forurilor internationale. In România, jurnalistii sunt din ce in ce mai amenintati. Este timpul sa se pedepseasca exemplar fiecare atentator la integritatea fizica a ziaristilor! ACUM!

Teofil IVANCIUC



* Seful Vamii a fost demis!

Dupa aproape un an, in care GAZETA a scris neincetat despre turnura pe care a luat-o un stupid accident rutier in care a fost implicat Horia Colda, seful Vamii Baia Mare, si despre prejudiciile de imagine aduse unei institutii a Statului (Colda mintind in declaratiile oficiale in tentativa de a induce in eroare organele de ancheta), s-a facut dreptate. Seful Vamii a fost demis.

Recunosc ca ma apropiu de tastatura calculatorului, multumit. Urmeaza un comunicat important pentru deznadajduitii care aveau convingerea ca in România, ADEVARUL a trecut la segmentul “Utopii”. De multe ori, au dreptate. Dar de aceste “putine ori” când dreptatea izbuteste, in pofida numelor implicate in o serie de evenimente pentru care noi, cei de pe strada”, platim cu vârf si-ndesat, consider ca e de datoria jurnalistilor sa va comunice. Ceea ce, iata, ma surprind facând-o. COMUNICAT: In urma nenumaratelor articole de investigatie a evenimentelor in care a fost implicat Horia Colda, seful Vamii Baia Mare, si a demersurilor GAZETEI la Directia Regionala a Vamilor Oradea, Autoritatea Nationala a Vamilor, Ministerul Public, Ministerul de Finante, dupa 11 luni de zbateri ale unor ”imbecili de ziaristi”, in pofida efortului Procuraturii Carei de a-l ”detergentiza”, personajul a fost... demis! Va comunic aceasta izbânda a perseverentei unor jurnalisti impotriva tentativelor repetate de musamalizare a ”istoricelor fapte de arme” in care sunt implicate personaje influente aflate in posturi ”cheie”, la usa ”democratiei”. ARITMETICA: S-a adunat aproape un an de anchete, costuri suportate din bugetul de Stat, “adevar”, declaratii, “pe aia care au furat gaini, sa aiba ce mânca, bagati-i in inchisoare”, mailuri, corespondenta, sapte articole, nervi, expertize, “ce credibilitate mai are actul românesc de justitie”, asteptari inselate (nominalizez: procurorul Ioan Silaghi, cel care, in cazul Colda a dat solutionarea “Neinceperea Urmaririi Penale pentru abuz in serviciu”, contrar concluziei Inspectoratului Judetean de Politie Satu Mare), inregistrari, “cum puteti sa-i faceti asa ceva?”, minciuni, “naveta” pe ruta Baia Mare - Carei - Satu Mare, regim democrat?”, telefoane, anticamera, “daca nici acum, putem pleca cu totii in Cuba”… In final, ADEVAR: “In urma unei decizii semnata de Secretarul de Stat Tudor Tudor Tanasescu, seful Autoritatii Nationale a Vamilor, Horia Colda va indeplini functia de agent vamal. Conducerea Biroului de Vamuire la Interior Baia Mare va fi asigurata de Carmen Ramona Pop, fost agent vamal principal.”

INTREBARI: Care era “rezolvarea” (unde se oprea?) daca nu eram niste “nenorociti de jurnalisti scormonitori”? De ce ar fi fost alta?

CONCLUZIE: Nu va mai jucati de-a aplicarea legilor.

AXIOMA: Nici noi nu ne mai “jucam”.

Catalin VISCHI



* “Aritmetica PSD Maramures”, o materie penibila
1+1=3 !?!

Maramuresul risca sa ramâna ultimul judet in care nu a fost inca constituit Consiliul Judetean. Au avut loc doua convocari, dar acestea au fost boicotate de cei 13 (numar cu ghinion) consilieri PSD. Reprezentantii partidului de guvernamânt târasc din nou judetul intr-un scandal jenant si penibil. Pentru constituirea Consiliului Judetean (CJ) este nevoie de prezenta a doua treimi din cei 35 de consilieri judeteni alesi. Ioan Buda, prefectul judetului, a convocat sedinta de constituire, eveniment “memorabil” petrecut in data de 26 iunie (ultima zi in care putea fi convocata). Sâmbata, la ora 12, in sala mare a CJ erau prezenti consilierii tuturor partidelor, cu exceptia celor din PSD, care bântuiau prin Prefectura. Dupa intrarea prefectului in sala de sedinta, pesedistii s-au imprastiat ca potârnichiile. Buda a constatat ca nu este intrunit cvorumul si a anuntat convocarea urmatoarei sedinte “in termenul legal”. Desi liderii opozitiei i-au cerut imperativ prefectului sa precizeze data noii convocari, Buda s-a eschivat. Opozitia era convinsa ca urmatoarea sedinta va fi marti sau miercuri. Mentionam ca potrivit legii, sedintele de constituire a CJ se pot convoca de trei ori, la un interval de trei zile. Legiuitorul nu mentioneaza ca este vorba de minimum trei zile, ci exact asa cum s-a procedat in toata tara unde a fost nevoie de mai multe intâlniri, la un interval de trei zile intre sedinte.

Abuzul lui Buda

Dar “socoteala de acasa nu s-a potrivit cu cea din târg”. Luni, 28 iunie, prefectul a semnat ordinul pentru cea de-a doua sedinta in… 2 iulie! La sase zile de la prima convocare! Liderii opozitiei au acuzat PSD ca tergiverseaza constiuirea CJ, iar pe Buda de abuz in serviciu. Motivatia pesedistilor (intr-o conferinta de presa la care prefectul, presedintele organizatiei judetene PSD a lipsit) a fost puerila. “Fiind sâmbata, la registratura nu s-a lucrat si nu a putut fi inregistrat ordinul de convocare a urmatoarei sedinte decât luni. De la acea data (28 iunie) daca numaram trei zile rezulta ca sedinta trebuie sa aiba loc vineri”, a declarat presedintele CJ, Alexandru Cosma, dând dovada de lipsuri elementare de aritmetica. Vicepresedintele PD, Pamfil Berceanu, a explicat de ce convocarea celei de-a doua sedinte este un abuz din partea prefectului Buda. “Nu este adevarat ca nu s-a lucrat la registratura, doar noi (PD) am facut modificarile pe lista de consilieri la ora 11,45, iar personalul era prezent. Se putea inregistra ordinul de convocare sâmbata. Luni, 28 iunie, s-a emis ordinul pentru 2 iulie. Ce se intelege de aici? In institutia prefectului domneste haosul, nu numai legat de acest controversat ordin. Daca o luam cronologic, Ordinul 77 de convocare a CJ avea fixata data de 26 iunie, ora 10. In 12 iunie, printr-o adresa, acest Ordin a fost adus la cunostinta Ministrului Administratiei Publice. In 15 iunie, Prefectura revine cu o alta adresa prin care se mentioneaza modificarea datei de convocare a CJ pentru 19 iunie, ora 10. Peste doua zile, in 17 iunie, se revine cu o noua adresa care fixeaza sedinta in 26 iunie, ora 12. Sa mai spunem ca Ordinul 77, modificat si rasmodificat contine si aliniate de text de lege care nu exista”, a explicat Berceanu. Nici a doua sedinta nu a avut loc, tot pentru ca nu s-au prezentat consilierii PSD. Asa ca a fost anuntata cea de-a treia sedinta, fara a se preciza data. Teoretic, ar fi trebuit sa fie marti, 6 iulie. Practic, pesedistii au uzat de o noua smecherie. Sedinta de vineri a fost convocata pentru ora 13,30, dar “celebra” Registratura a Prefecturii nu lucreaza decât pâna la ora 13. Asa ca nu a fost posibila inregistrarea noului ordin! Inregistrare care se va face luni, 5 iulie, iar sedinta va fi convocata, probabil, dupa matematica pesedistilor maramureseni, pentru vineri, 9 iulie. Asa va intra Maramuresul in Cartea Recordurilor Politice Penibile. Maturizati-va, consilieri PSD!

Nicolae TEREMTUS



* Nastase cere invinsilor in alegeri demisia de onoare
Harakiri in PSD

Premierul Adrian Nastase a afirmat ca PSD pregateste o schimbare de imagine concretizata prin demisiile celor care se fac responsabili de esecul in alegeri. Nastase a cerut si demisiile tuturor presedintilor de organizatii judetene, orasenesti, comunale, in cazul inregistrarii unor rezultate mai slabe decât acum patru ani.

Nastase s-a decis sa ceara demisia de onoare tuturor vinovatilor (din perspectiva PSD) pentru aceste alegeri locale. In Maramures, PSD a obtinut 35 de primarii din 76. Fata de cele aproape 60 de posturi de primari pe care le controlau inainte, partidul-stat si-a injumatatit aria controlata. Cei mai multi dintre presedintii organizatiilor locale au fost si candidati la functia de primar si in mod logic, demisia de onoare la care s-a referit Nastase ii vizeaza direct, acestia fiind principalii responsabili de pierderea functiei in localitatile in care au candidat. La sfârsitul saptamânii trecute, multi dintre presedintii locali ai PSD nu auzisera declaratia lui Nastase sau inca nu luasera nici o atitudine, desi termenul limita fixat de premier a fost 5 iunie.

Grec a infrânt!

Gavrila Grec, perdantul Borsei, ne-a surprins afirmând ca nu s-au pierdut alegerile, ci din contra, rezultatul este bun! “In 2000 PSD a avut la Borsa un numar de 6-7 consilieri locali, iar acum are 6. Nu am pierdut alegerile. Aici, la Borsa, s-a muncit. Dar au fost unii care au tradat si nu au luptat pentru interesele partidului, ci pentru interesele de grup. Nu va dau nume. Se stiu ei. Nu am nici o problema cu demisia. Daca se va hotari la nivel de judet ca sunt vinovat, nici o problema”, a afirmat Grec, pozând fals in relaxat in fata ratarii fotoliului de primar. Un alt candidat, sigur pe el ca Fondul National de Investitii, a mierlit-o lamentabil in fata unui contracandidat de duzina – Vasile Ciolpan, fostul primar. “Nu cunosc declaratia lui Nastase. Sunati-ma mai târziu si o comentam”, a declarat Adrian Filip, presedintele organizatiei PSD Viseu de Sus, candidat al partidului de guvernamânt la functia de primar. Cât de târziu am incercat, Filip nu a fost de gasit. Desigur, dezamagirea lui Filip este la fel de mare precum tam-tam-ul dinaintea alegerilor, când Viseul mustea de vip-uri PSD-iste si lumea se imbulzea sa ii aplaude ca la circ. Numai ca euforia s-a terminat in ziua alegerilor, când aplaudacii au decis ca vor altfel. Dar Filip nu il asculta pe Nastase, iar chestia cu onoarea poate nu-l caracterizeaza.

Daca-i musai…

Pusi la zid, presedintii organizatiilor locale au recunoscut ca trebuie sa-si asume responsabilitatea, dar de demisie, nici vorba. “Fiecare presedinte trebuie sa-si asume responsabilitatea rezultatelor de la alegeri. Fata de 2000, in Cavnic stam mai bine. Am avut 2 consilieri locali, acum avem 3. Ne gândeam la mai mult. Daca organizatia judeteana considera ca la Cavnic e nevoie de o schimbare, nu tin cu dintii de functie”, a comentat Vasile Ciulavu, presedintele organizatiei PSD Cavnic. “Acum avem 4 consilieri locali, la fel ca in 2000. Am pierdut primarul. Urmeaza sedinta PSD la nivel judetean. Daca presedintele organizatiei locale e vinovat… Trebuie facuta o analiza temeinica asupra cauzelor acestei infrângeri. Daca biroul executiv ma va gasi vinovat, ma voi conforma deciziei luate”, a recunoscut infrângerea Alexandru Dragos, presedintele PSD Somcuta Mare. Dupa doua mandate de primar, Bujorel Muresan, a sfeclit-o la Satulung, iar durerea infrângerii este inca vizibila. “Nu comentez. Nu fac politica. Nu ma prea pricep. Nici inainte nu am facut, ci mai degraba administratie. Acum, hai lasati-ma, ca am destule probleme”, ne-a repezit Muresan, fostul primar al comunei, candidatul PSD la alegerile din 2004. Dupa episodul “Supa de salata” din serialul “Inc-o primarie pentru PSD”, viceprimarul Octavian Cernestean, presedintele organizatiei PSD Baia Sprie, candidatul partidului de guvernamânt la functia de primar, s-a folosit de cel mai vechi truc al celor prinsi cu un apel nedorit. “Alo, alo, nu se aude… alo”, s-a scuzat Cernestean. Probabil, trecuse la felul doi. Ceva cu rântas.

“Cum zic ei!”

Unii candidati au recunoscut ca organizatia judeteana a partidului nu s-a implicat asa cum si-ar fi dorit in campania electorala. “Daca aveam o mai mare sustinere de la judet, altul era acum scorul. La lansarea candidatului PSD pentru Primaria Ardusat nu a venit nici un reprezentant de la judet. Daca ei cred ca asa se face campanie electorala… Nu mai zic de materialele de propaganda, care au lipsit cu desavârsire. Nu am primit nimic. Stiau ca aici e un pol liberal puternic, dar puteam obtine mai mult. Daca vor cere demisia mea, ma voi conforma”, a afirmat Ciprian Rus, presedintele organizatiei PSD Ardusat si candidatul PSD la functia de primar. Explicatiile “luzarilor” PSD sunt puerile, in conditiile in care numarul primarilor PSD s-a injumatatit, municipiul Baia Mare este intesat de liberali, iar conducerea Consiliului Judetean este deja un vis frumos pentru PSD. Din conducerea maramureseana, am reusit sa vorbim doar cu presedintele Ioan Buda, care s-a facut mic in fata conducerii centrale si s-a abtinut de la alte comentarii. “Nu comentez nimic. Este decizia sefilor si nu o putem discuta. Cum zic ei, asa facem. Vom avea o sedinta si marti vom vedea care e situatia. Pâna atunci nu va pot spune nimic, iar dumneavoatra puteti presupune orice”, a declarat prefectul Ioan Buda, presedintele organizatiei PSD Maramures. Cât despre Baia Mare, presedintele Ioan Blajan se pare ca s-a “camuflat”, evitând in ultima vreme presa. Nu ne indoim ca la rezultatele inregistrate (ratarea Primariei si doar patru mandate la CL), isi scrie linistit demisia cu cuvinte alese, asa, ca la despartire, realizând importanta stilului folosit in text. Cei de la Centru vor aprecia gestul. Ramâne de vazut cine isi va recunoaste vinovatia si va avea demnitatea de a-si face harakiri, asa cum le-a cerut samuraiul sef. Consideram ca demisiile ar trebui sa curga si de la conducerile filialelor municipale si judetene PSD. Gluma cu “PSD a câstigat alegerile” ne-a facut doar sa râdem. Dar numai asa, de conjunctura, pentru ca era… o gluma proasta.

Nastase, câteva citate

l Presedintii consiliilor organizatiilor judetene, municipale, orasenesti si comunale care au inregistrat rezultate inferioare celor din anul 2000 vor avea responsabilitatea politica si morala de a-si asuma raspunderea proprie si de a demisiona din functiile respective pâna la data de 5 iulie 2004. l Nu am sa fac o analiza a rezultatelor concrete, a datelor statistice, nu vreau sa ma refer din nou la . Este important ca noi am inteles mesajele pe care electoratul ni le-a transmis si am dorit sa reactionam in consecinta. l Primarii PSD de la municipiile resedinta de judet au responsabilitatea morala de a demisiona din functia de partid detinuta pâna la 5 iulie 2004.

Ciprian Dragos



* Sistematizarea cauzeaza tensiuni in Sighetu Marmatiei
Garaje de “bazati”

In Sighetu Marmatiei, sistematizarea cartierelor cauzeaza tensiuni printre proprietarii blocurilor de locuinte. Cu doi ani in urma primaria a intocmit Planul Urbanistic General, cheia de bolta a ulterioarelor Planuri Urbanistice Zonale si de Detaliu. Anul trecut, in baza acestor papire, primaria a trecut la sistematizarea pe orizontala a cartierelor orasului.

Printre elementele de baza ale sistematizarii cartierelor din Sighetu Marmatiei figureaza desfiintarea garajelor si magaziilor neautorizate, intrarea in legalitate a cotetelor (!), construirea de siruri ordonate de adaposturi pentru masini (pentru descongestionarea ingustelor alei dintre blocuri). La prima vedere, toate bune si frumoase. Insa, reversul medaliei arata diferit. Unii posesori de garaje s-au trezit fara aprobari, altii, mai “intreprinzatori”, s-au orientat si au scapat basma curata, desi n-ar fi avut acest drept (sandramalele lor, puse alandala, supravietuind miraculos tavalugului sistematizarii). Gura lumii sustine ca pâna la urma, mai câstigati din aceasta afacere au iesit… unii functionari ai primariei. Cert e ca hotarârea Consiliului Local Sighet (CL) a fost clara: numai proprietarii de autoturisme vor beneficia de noile garaje sistematizate. Aceste garaje urmau sa fie construite de primarie si sa fie oferite beneficiarilor, contra unei chirii anuale. Insa ordinul transpus in practica s-a metamorfozat rapid: de exemplu, in spatele unui bloc de pe strada Viseului unii cetateni au primit garaje, desi nu detin masini. Despre transformarea imposibilului in posibil, vom reveni.

Decoratiuni cu garaje

La vreo 25 de metri de blocul M4 de pe strada Bogdan Voda, numarul 25, este plasata statia de combustibil OMV (de cladire, periculos de aproape). In spatele blocului este o straduta pe care sunt “parcate” câteva vile linistite. La parterul acestui bloc sunt câteva magazine, cofetaria ”Ileana” si birourile Renel. Pe latura opusa se inalta o sandrama confectionata de proprietarii cofetariei, si, incepând de luna trecuta (o luna… electorala), trei garaje solide, ce se ridica la doar câteva zeci de centimetri de peretele blocului. Vecinii sunt indignati ca primaria a dat aprobari de constructie, “solutia” decoratiunii cu garaje obturând aleea de acces din spatele blocului (una si asa prea ingusta), urâtind aspectul zonei, anulând spatiul de joaca al copiilor si incurcând circulatia. Desi nemultumiti, locatarilor le este frica sa-si faca publice drepturile, dar in aer planeaza o miasma tensionata. Reactia poate fi explicata prin faptul ca “sigheteanul de rând” mai pastreaza inca teama de autoritati, o spaima care dateaza din vremea partidului unic al tovarasilor. Sub protectia anonimatului am aflat de la localnicii din zona ca unul din garajele ce sfideaza vechile planuri urbanistice ii apartine lui Daniel Dunca, seful Administratiei financiare Sighet, iar altul lui Ioan Zvunca (un instarit administrator al unei sectii de croitorie din Vadu Izei).

“Nu te lega de ei!”

Reactiile celor prejudiciati de constructia garajelor e suficienta si ne scuteste de orice concluzie. “Va spun ce-i aici, dar nu si cum ma cheama, ca ma dati la ziar. Cei ce si-au facut garaje sunt oameni grei, una cu cei ai primariei. Eu daca vroiam sa-mi fac garaj acolo, n-as fi primit in veci aprobare. Acum locul de joaca al copiilor nostri, care si asa era vai de capul lui (abia aveau unde sa bata o minge), s-a injumatatit”, a spus un locatar al blocului M4. Consilierul local Petru Tomsa locuieste in vecinatate. Din tripla postura de consilier, constructor si cunoscator al situatiei i-am solicitat o parere. ”Asa ceva n-am mai vazut! In fata blocului se ridica OMV-ul, in spate trei garaje, care incalca orice reguli urbanistice. In lateral, pe amplasamentul fostului parc, magazinul Artima. E un haos general, e sufocant”, a spus Tomsa. ”Ai grija, e vorba de seful Finantelor, sa nu-ti faca ceva. Povestea e mai lunga. Mai intâi si-a pus Bledea (cel cu cofetaria Ileana) ceva constructie in spatele blocului, asa ca s-a creat precedentul. Apoi, ce au zis astia? Daca tot exista ceva acolo, se poate continua. Asa ca si-au pus garajele lipite de bloc, care au intrat si pe alee. N-ai ce sa le faci, nu te lega de ei, astia sunt tari. Si Muresan, ce sta vizavi, in casa de alaturi, nu mai poate intra cu masina in curte, daca are de adus lemne sau altceva”, a concluzionat Ioan M., locatar al aceluiasi bloc M4. Seful serviciului de Sistematizare a recunoscut ca au existat reclamatii ce au necesitat deplasarea aparatului primariei, de mai multe ori, in zona amintita, dar ca acum “totul s-a rezolvat”. La fata locului, problema nu pare deloc “rezolvata”. Intre timp, garajele se ridica incet, sfidând regulile si legalitatea, desi au dobândit (inexplicabil) autorizatia primariei. Copiii din blocul M4 privesc cu ciuda asfaltul si caramidaria, intrebându-se unde or sa se mai joace. In Sighet infrunzeste betonul si locuitorii orasului asteapta implinirea promisiunii autoritatilor ca vor face noi parcuri in conditiile in care in ultimii ani s-a ras parc dupa parc, insa nu s-a pus nimic in schimb. Niciodata Sighetul n-a fost mai lipsit de spatii verzi. In special vara, când praful se ridica gros, orasul a ajuns un incubator stimulent de boli pulmonare. Cu vreo 7-8 ani in urma, am fost martorul ocular al unui eveniment istoric: ultima stropire a carosabilului de catre serviciul de salubritate. De dupa un nor de praf se zareste ambiguu Europa. Poate ploua.

Reactia oficialilor

”Ce?! Garajele sunt autorizate! Acolo nu trebuia sa fie spatiu verde, ci betonat. Asa ca acestea sunt plasate de fapt pe beton si nu pe spatiul verde. S-a obtinut aprobarea vecinilor, adica a societatii Electrica SA, care are birourile in spate. Distanta pâna la bloc este de 60 de centimetri, deci regulamentara. Iar aleea, când se va betona totul, va avea sase metri latime, deci suficienta pentru orice tip de camion. Au fost reclamatii, stiu, am fost acolo de mai multe ori, si cu viceprimarul, si s-a rezolvat”, s-a rastit scrâsnit Marius Tiplea, seful biroului Sistematizare si Urbanism din cadrul primariei Sighet. ”Ce bloc, ce vecini, ce garaje? Aduceti-mi numele celor care au reclamat, sa verificam ce au reclamat. Eu nu detin momentan nici o informatie despre asta”, a fost reactia lui Spiridon Pralea, sef birou Relatii cu publicul din aceeasi primarie.

Teofil Ivanciuc



* Justitie solomonica la Curtea de Apel Cluj
Doi pe-un balansoar juridic

Aparitia Legii fondului funciar a avut ca scop indreptarea unor nedreptati facute in special micilor proprietari de pamânt. Din cauza modului in care au fost puse in aplicare, instantele sunt sufocate de procese intre vecini, rude, prieteni, toti dorind acelasi lucru: pamânt.

Printre multele cauze, sunt si procese cu sentinte absurde. Va prezentam un astfel de caz. Incredibil, dar Curtea de Apel Cluj, o instanta superioara, a dat acelasi teren si reclamantului, si celui reclamat! Povestea lui Oliviu Costin incepe in 1997. Dupa aparitia Legii 18, având pamânt mostenit de la parinti, Costin a facut demersurile necesare pentru a intra in posesia a ceea ce i se cuvine. In anul 1997, lui Costin i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 1 hectar si 6.500 metri patrati (teren situat in Carbunari, care cuprinde o parcela de 3.000 de metri patrati in locul numit: “Lazut”). Este vorba de un teren intravilan, care se invecineaza cu biserica din sat si cu un curs de apa. Comisia de aplicare a Legii 18 din comuna Dumbravita, de care apartine satul Carbunari, l-a pus in posesie pe Costin cu terenul la care avea dreptul, conform actelor eliberate de Cartea Funciara (C.F.). A primit titlul de proprietate pe terenul in cauza, din care face parte si parcela “Lazut”. In baza titlului, Costin isi intabuleaza dreptul de proprietate.

Terenul “geaman”

Problema lui Costin era (si este) ca parcela “Lazut” era lucrata de familia Rus Ioan. Aceasta a beneficiat de acest teren din anul 1956, sustinând ca l-a cumparat de la Andrei Trif, in baza unui contract de vânzare/cumparare sub semnatura privata. Mostenitorul lui Rus, Maria Danila, a depus si ea o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pe pamântul detinut de parinti. Tot in anul 1997, comisia din Dumbravita ii acorda titlul de proprietate prin care primeste si parcela de 2.900 de metri patrati, in Carbunari, la locul numit “Peste vale”. In fapt, este vorba de aceeasi parcela de teren primita si de Costin. In sat, terenul era cunoscut sub trei denumiri: “Lazut”, “Peste vale” si “La fântâna Achim” (pe teren exista si o fântâna). Practic, s-au acordat doua titluri de proprietate pe acelasi teren. Singura deosebire este ca in cele doua titluri sunt trecute vecinatati diferite. Cele doua familii au ajuns in instanta, reclamant fiind Danila.

Ce spune expertul

In derularea procesului s-a facut o expertiza din care reiese ca “terenurile sunt identice, este vorba de unul si acelasi teren”. Mai mult, s-a demonstrat ca potrivit Registrului Agricol din anii 1959-1963, Ioan Rus figura cu o suprafata de teren de 0,07 ha in zona denumita de localnici “Peste Vale”. Rezumând, expertul a depus in instanta situatia terenului aflat in litigiu si concluzia incredibila ca ambilor solicitanti li s-a dat acelasi teren! La Judecatoria Baia Mare câstig de cauza a avut Costin. Instanta a retinut ca “din expertiza efectuata rezulta ca terenul in litigiu cunoscut sub denumiri diferite e identic, fiind inclus in ambele titluri de proprietate”. In motivarea sentintei se arata ca Oliviu Costin a facut dovada dreptului de proprietate cu extras CF, pe când Danila are mentiunile din Registrul Agricol, respectiv declaratii de martori. “Prioritate in dovedirea dreptului de proprietate au documentele scrise. In cazul de fata, Registrul Agricol si declaratiile martorilor au o valoare probatorie subsidiara in raport cu proba prin CF”, se arata in motivarea sentintei Judecatoriei Baia Mare. Recursul lui Danila la Tribunalul Maramures a fost respins ca nefondat. Sentinta Tribunalului a fost executorie. Costin a incercat sa intre in posesia terenului sau, dar nu a fost lasat de “vecin”, iar povestea pamântului cu trei porecle se muta la Cluj, unde Danila a facut recurs la Curtea de Apel.

Dreptate ciudata

In 2002 s-a judecat recursul. Completul de judecata format din trei judecatori a rasturnat situatia in favoarea reclamantei Danila. Asta in aparenta. Sentinta este o “bijuterie”: “Admite cu majoritate de voturi recursul declarat de Danila, iar sentinta Judecatoriei Baia Mare se schimba in tot si in consecinta: Admite actiunea lui Danila si dispune anularea in parte a titlului de proprietate eliberat pe seama pârâtului Costin, in sensul reducerii suprafetei denumita de la 3000 la 2300 mp. Admite in parte si actiunea formulata de Costin si dispune anularea in parte a titlului de proprietate eliberat pe seama lui Rus (mostenitor Danila, n.red.), in sensul reducerii suprafetei denumita “Peste Vale” de la 2900 la 2200 mp.”, se arata in sentinta de la Cluj. Adica, acelasi pamânt este dat celor doi, cu mentiunea ca este “redus” pentru fiecare in parte cu o suprafata de 700 de metri patrati. Practic, nu se intelege nimic, poate doar faptul ca cei doi judecatori care au admis plângerea lui Danila nu au citit dosarul. Al treilea judecator, Ioan Mora (cunoscut magistrat clujean) a avut o opinie separata, anexata la sentinta. Judecatorul clujean, dupa o motivare succinta, noteaza: “In temeiul considerentelor expuse se impunea respingerea recursului reclamantei Danila ca nefondat”. Sentinta de la Cluj a fost irevocabila, iar cazul a ramas in ceata. Costin a trimis un memoriu presedintelui Ion Iliescu in urma cu trei luni, fara a primi nici un raspuns. Se pare ca presedintele tuturor românilor nu are timp pentru “probleme marunte”.

Nicolae Teremtus



* Coltu’ meu
Unikul

Anton Ardelean, primarul din Tautii Magheraus (imi vine greu sa spun al orasului), ne-a mustruluit ca am uitat de domnia sa si nu am mai scris nimic de minunatele-i ispravi. L-am asigurat ca subiectul ”Toni” a ramas de actualitate, având in vedere ca nici nu a intrat bine in noul mandat si am primit informatii demne de a fi publicate. Dar, nu am uitat nici cele din trecutul mandat. De pilda, povestea batrânilor Tamas, o chestie urâta care nu-i face cinste. Eu, daca eram locuitor al comunei, si numai pentru aceasta poveste as fi trecut cu stampila peste numele Ardelean. Dar, stau in Baia Mare… Toni a râs fortat când i-am spus ca a ramas in “vizor”. Ba a schitat un pumn la coaste, acel gest permis intre prieteni. Nu suntem prieteni, nici dusmani, dar nici nu ne tragem de sireturi. “Ha, ha, ha… sunteti glumet, domnu’ Nicu”, s-a distrat Ardelean. Nu sunt Nicu nici pentru prieteni, daramite pentru… Mi-am adus aminte de acest schimb de replici inteligente in timp ce ma gândeam la soarta unor primari care au iesit la alegeri sau au pierdut. Când am ajuns la Ardelean, a trebuit sa recunosc ca e un câstigator. Patru ani de aici incolo, Toni ramâne sef peste comuna avansata oras “la apelul bocancilor”. Este incredibil acest om. A facut o multime de lucruri ce pot fi la limita legalitatii, a trecut peste legi ca un buldozer, s-a certat cu toata lumea, a incercat sa fie un tip popular, gen Anghel, dar rezultatul e pe masura “orasului” pe care il conduce. Am intors situatia lui Toni pe toate fetele si am ajuns la concluzia ca a fost cea mai buna oferta politica in comuna. Adica, celelalte partide nu au avut un candidat serios, o alternativa. Asa s-a intâmplat in multe alte localitati. Este o criza de oameni valorosi dispusi sa se inhame la o treaba de genul asta. In conditiile astea, e normal ca un Toni sa aiba câstig de cauza. Nu spun ca Ardelean nu are, probabil, si calitati, dar ele nu tin de ceea ce ar trebui sa fie ale unui primar. Exemplul “fratelui mai mare” este elocvent. Daca tot suntem la exemple, in Tautii Magheraus are loc sarbatoarea, denumita pompos, a orasului. Fata de Baia Mare, chermeza tine doar doua zile. Printre invitati am remarcat formatia Unic-K si am dedus ca Ardelean vrea sa “insinueze” ca e un primar unic. Aici a nimerit-o. Toni, cu siguranta, este un personaj politic unic. Vor fi patru ani lungi.

Nicolae Teremtus



* Canalul, locul de exterminare a detinutilor politici, s-a cladit cu cadavrele acestora
A vazut moartea cu ochii

S-a nascut in Hodod, ceea ce-l face, vrând-nevrând, consatean cu Virgil Magureanu, fost director al Serviciului Român de Informatii. In anii de ”glorie” a Securitatii a fost numit “fiu de chiabur” si batjocorit, impreuna cu intreaga familie. In timp ce explica un banc, a schitat o zvastica pe peretele Minei Herja. A fost condamnat la 3 ani inchisoare si interzicerea unor drepturi.

Iosif Cozma s-a nascut in 20 mai 1941, in Lelei, un sat din comuna Hodod (judetul Salaj). Familia sa era instarita, vina de nepermis in perioada rosie. Erau chiaburi, adica “dusmani ai poporului”. ”Parintii aveau câteva hectare de pamânt, padure, un bufet, cazane de tuica. Comunistii ne-au zis si la marile sarbatori il chemau pe tatal meu si pe alti opt oameni mai instariti din sat si ii batjocoreau in fata tuturor. Aveam o bucata de teren unde intentionam sa ne construim casa. Intr-o noapte, in comuna s-a tinut o sedinta de partid si s-a hotarât confiscarea lemnului si a pietrei de casa. Pe atunci, toti saracii erau membri de partid si si-au construit ei case din materialul nostru. Ni s-a confiscat si locul de casa, pe care s-a construit ulterior o scoala. Eu am terminat primele patru clase in sat, iar din clasa a cincea m-am mutat in Giurtelecu Hododului, locul de origine al lui Magureanu, fostul sef SRI. La 17 ani eram ajutor de magazioner la un aprozar din Baia Mare. La un moment dat, magazionerul a fost gasit cu o lipsa in gestiune si a fost schimbat, iar eu nevoit sa-mi schimb serviciul. Asa am ajuns vagonetar la Mina Herja. Acolo au reinceput problemele.

Pentru un desen…

In timp ce spuneam un banc, am vrut sa le explic unor colegi cum arata o zvastica si am facut una pe peretele minei cu o lampa de carbid. Am fost pârât si dus imediat la Securitatea din Baia Mare, in martie 1958. Desi locuiam la câteva sute de metri de sediul Securitatii, ai mei nu au aflat nimic. La Securitate “mobilierul” era din… beton! De dimineata de la ora 5 si pâna seara trebuia sa stai drept, iar daca puneai capul pe perna erai batut zdravan. De fapt, erai batut pentru orice, indiferent ca erai scos la plimbare sau la toaleta... asa, din nimic. La ancheta, eram dus cu o pereche de ochelari de tabla. Anchetatorul meu a fost Aurel Ardelean (a decedat intre timp), un om cazut in patima alcoolului. In timpul anchetei nu puteai sa ai incredere nici macar in “colegii de celula”. Multi erau oamenii lor. Cel cu care eram inchis a spus anchetatorului tot ce ii impartaseam. Dupa cinci luni, in perioada august-septembrie ‘58, am fost judecat de Tribunalul Militar Cluj (intrunit in Baia Mare, intr-o cladire de pe str. Crisan,) si condamnat la 3 ani inchisoare si 3 ani interdictia unor drepturi. Pentru un desen explicativ!

Impuscaturi la Jilava

Apoi am ajuns la Penitenciarul din Satu Mare, unde persista acelasi regim al batailor violente. Ori de câte ori erai scos la plimbare, o incasai de la gardieni. Dupa doua luni, am fost pus in lanturi si transportat cu trenul-duba la Jilava – fort 13. Era o inchisoare sub pamânt, pe ai carei pereti curgea permanent apa. De aici denumirea sa. Intr-o camera de 3/5 metri ne inghesuiam 30 de persoane. Nu puteam dormi toti o data, asa ca faceam cu schimbul, câte 15. Acolo se aflau câtiva cu condamnari foarte mari si chiar condamnati la moarte. Imi amintesc de doi frati din Cicârlau, care s-au certat o data la betie si au zis ca vor sa bea sânge de comunist. Unul din ei, Dumitru Pasca, a fost cu mine in celula. L-au dus intr-o dimineata pe la ora 9. Tot striga - . L-au dus in poligonul de tragere si l–au executat. Tot acolo i-am intâlnit si pe cei 15 fosti gardieni de la Mina Valea Borcutului, care au fost acuzati ca au dus ziare la detinuti. Au primit intre 10 si 17 ani. La Jilava era unul dintre cele mai aspre regimuri de penitenciar.

Scrisori impuse

Dupa trei luni am fost trimis la Salcia (dupa o escala la Braila), o colonie de munca in Insula Mare a Brailei. Era pe la inceputul lui ‘59. Stateam in saivane de oi. Eram in jur de 6.000 de condamnati. Dimineata trebuia sa ne luam toti de brat, incolonati câte cinci, si mergeam la munca. Cine incerca sa fuga era impuscat si inmormântat in digul pe care il ridicam. Regimul era foarte strict. Daca te prindeau cu o bucata de ziar luai 25 de lovituri la spate. Cei care incercau sa evadeze erau adusi in fata noastra si impuscati in picior. Singurul care a reusit sa evadeze a fost un pilot de aviatie. Era prin ‘59. S-a urcat pe un hidroavion intr-o noapte si a decolat. Nu l-au mai prins. La Salcia aveai dreptul la o scrisoare pe an care consta din copierea de pe o tabla a urmatorului continut: . Daca nu scriai intocmai, primeai bataie si te trimiteau in catuse la izolare, iar scrisoarea nu se mai expedia. Urmatoarea etapa a fost cea de la colonia Strâmba, unde am stat 3 luni, iar in final am ajuns la Luciu Georgieni, de unde m-am eliberat. Inainte de eliberare ne-au dus intr-o gradina fara paza. Vroiau sa ne testeze daca evadam. La eliberare am semnat ca nu vorbesc cu nimeni si nu divulg locurile prin care am fost si cu cine m-am intâlnit. Aveam hainele rupte, ca niste cersetori, si lumea ne intreba de unde venim. Primul lucru pe care l-am facut a fost sa trec pe la parintii lui Buteanu (Mircea Buteanu, un fost detinut politic a carui poveste am prezentat-o), sa le spun unde e fiul lor. Nu stiau nimic de el”, isi aminteste Iosif Cozma. Acum Cozma este pensionar si locuieste in Baia Mare. Uneori, mai rememoreaza chinul la care l-au supus cei mai sadici opresanti ai românilor: comunistii.

Golantele sunt prea scumpe

“La Securitatea din Baia Mare se aplica pedeapsa izolarii. Erai inchis intr-o celula de dimensiunile unui dulap, iar regimul alimentar consta din 250 g pâine si apa calda sarata. Am fost pedepsit asa de mai multe ori pe motiv ca as fi ascultat cu cana la perete, si ca pregateam o evadare. Imi amintesc ca pe când eram la Canal, m-au apucat niste dureri groaznice. Aveam apendicita. M-am prabusit de durere si m-am rugat ca la bunul Dumnezeu de securisti sa ma impuste. Dar nu au facut-o. Au zis ca glontul costa un leu, iar noi nu meritam atât de mult. Pâna la urma m-a operat, fara anestezie, doctorul Trifan, din Fagaras.” – Iosif Cozma

Ciprian Dragos



* Probleme de “perceptie” si politica manelista in Maramuresul istoric
Pe la spate

In Maramuresul istoric opozitia se complace in lupte interne, iar PSD si-a promovat in Consiliul Local Sighet oameni… certati cu legea! Analizând politica provinciala in care ne naclaim, articolul a primit titlul unui “slagar manelist”. Pentru ca asa s-a desfasurat campania electorala, asa se lucreaza si acum. Pe la spate.

Filiala sigheteana a PD a luat-o pe coaja. Prima data in campania pentru oras, unde rezultatul a fost mult sub asteptari, apoi in batalia pentru judet, unde Grigore Mihalca, dirigintele postei din municipiu, a prins mandatul de consilier judetean. Toate faine, pâna saptamâna trecuta, când Mihalca (si consilierul judetean Gavrila Mihali din Borsa) au fost demisi de conducerea judeteana a partidului. Miscarea cu pricina a fost declarata necesara, pentru ca Mihalca si Mihali ar fi tradat in favoarea PSD. Decizia este discutabila, macar din câteva puncte de vedere.
1) Mihalca n-a facut politica dupa 1989, asa ca a intrat curat in mocirla.
2) Mihalca a cotizat mult in campanie, dând mai multi bani decât majoritatea baimarenilor care, prin sprijin reciproc, au ajuns sus pe liste.
3) Mihalca a adus prin popularitatea sa o multime de voturi de peste Deal, in special de pe Viseul inferior.
4) Mihali provine dintr-o grupare politica banoasa (pentru borseni, câteva miliarde nu constituie un “obiectiv irealizabil”). Privind aceste argumente, e greu de crezut varianta ca cei doi maziliti au tradat PD pentru argintii lui Cosma. La aflarea deciziei de demitere a lui Mihalca, Nicolae Mutiu, presedintele PD Sighet a declarat ca pentru probitatea morala a lui Mihalca isi pune averea garantie la notarul public, in favoarea PD Maramures! Si presedintele filialei nu e tocmai sarac, averea sa fiind estimata la 5 milioane de dolari (statia de imbuteliat gaz, in valoare de 4 milioane de dolari, plus o casa de 800 de mii de euro). In cazul ca fapta cu tradarea pro-PSD s-ar fi confirmat, omul isi pierdea milioanele de dolari in favoarea organizatiei judeteane. Dar Man a refuzat gajul si intelegerea, sustin sighetenii. Oricum, daca lucrurile stau cum sustine Man, masura este corecta in cazul CJ. Din incheietura, PD Maramures a desfiintat si organizatia Borsa, insa cei de acolo, oameni aprigi si hotarâti, au luat calea Capitalei, plecând cu jalba-n protap la Traian Basescu, caruia i-au relatat dedesubturile “afacerii politice”. In urmatoarele zile se va afla si rezultatul informarii lor.

Fantoma lui Grec bântuie

La conferinta de presa convocata ad-hoc, dupa prima incercare nereusita de constituire a Consiliului Judetean, conducerea PD Maramures a motivat schimbarea celor doi consilieri judeteni cu Aron Man si Mircea Man. Presedintele filialei a declarat: “Am avut unele semnale in privinta celor doi. Pentru mai multa siguranta, am decis sa-i schimbam. Asa cum am declarat, PD va aduce sase voturi la CJ”. Daca democratii de peste Deal pun sub semnul intrebarii masura schimbarii celor doi consilieri PD, dizolvarea organizatiei PD Borsa este chiar o masura greu de inteles. Gurile rele afirma ca se incearca pe orice cai alegerea unui viceprimar in Borsa, altul decât Matei Mihali (presedintele organizatiei dizolvate). Se spune ca venirea lui Matei la Primarie nu este pe placul celor din alianta. Se mai spune ca Matei, fire colerica, va scoate la iveala matrapazlâcurile lui Grec&Co si ca deranjeaza interesele economice ale potentatilor din zona. Deocamdata am asistat la un circ absurd, dar cu siguranta vom reactiona daca nu se va respecta protocolul semnat de partidele din opozitie. Consideram anormal ca Grec-buldozeristul, ori cine stie ce alt protejat al sau, sa ajunga viceprimar in Borsa. De asemenea, nu este normal ca “baronii locali PSD” sa fie inlocuiti cu baronii altor partide, cu blazon sau fara, ori in devenire. Dreptate si Adevar inseamna ceva pentru electorat, respectati-va promisiunile domnilor!

Nicolae Teremtus, Teofil Ivanciuc



* Schimbul de azi
Cautând ADEVARUL

Am pornit de la premisa ca nimic nu-i zadarnic. Cred in continuare asta. Când nu voi mai crede... Din pacate, peste noi se scurg zile, luni, ani, intr-o tentativa aparent imposibila de a-l rapune pe Goliatul minciunii. ”Visurile indeplinite ne imbatrânesc”, spunea Cel mut ca o lebada. In noptile mele de galagioasa tacere, ascultându-l, am constientizat, absent, ca s-a scurs un an de când ma cocotam pe gardul vilei unui primar dintr-o comuna maramureseana pentru a fotografia masina Vamii Baia Mare facuta zob (”aveti de grija, ca aista-i niervos tare si de va vedie, Doamne-fer’ce-a fi!”). A trecut un an de când seful Vamii Baia Mare a incalcat legea si tot un an a trecut de când a platit pentru asta. Intr-un fel, imi vine sa-l felicit pe Puiu Teremtus, colegul meu, pentru tot ”norocul” care l-a avut in cazul ”CEC - Chiuzbaian”. Mai eficient, Puiu a gasit dreptatea dupa ”doar” patru luni. Cu ce pret? Cu aceleasi nopti nedormite, cu aceleasi atipiri involuntare pe ”muzica” reportofonului care torcea declaratii cutremuratoare pe care nu le vom putea consemna niciodata, cu aceleasi... ”Pentru ce?”, va veti intreba. ”Ce câstigi tu din asta?”, se vor intreba. ”ADEVARUL”, ne-am spus. Am bâjbâit fara sa aprindem ”lumânari”, am palpat o lume a intunericului din care ”ei” spuneau ca nu ies niciodata invinsi, am numarat zilele-n gând (indraznind sa strigam când altii doar sopteau tremurat pe la colturi) si am asteptat plini de speranta sa ni se confirme ca ”nimic nu-i zadarnic”. A fost o saptamâna care ne-a confirmat speranta noastra. Sefii a doua institutii publice importante din Maramures (Vama si CEC) au fost destituiti. Câti dintre dumneavoastra au certitudinea ca macar una dintre masuri ar fi fost luate fara acest ”asalt rautacios” al jurnalistilor? ”Va rog, doamna din stânga a ridicat mâna? Nu? Multumesc. Nu s-a indeplinit majoritatea, sedinta se va relua la o data pe care va vom comunica-o ulterior.” In fata acestor realizari ale GAZETEI (ma scuzati, dar cred asta intr-o proportie covârsitoare!) sunt trist. Imi vine sa ma ingrop intr-o crâsma de la periferie, intrebându-ma, deloc academic, de ce ma-sa unu’ pe care-l strânge ”cascheta”, probabil beat ca o lotba, il ameninta cu moartea pe Teofil? Cine-i acest gardian ”Dinu-nepot de general” sau ”Gheorghita” sau cum l-o fi chemând, sa-si bage ”ce-l duce pe el singurul neuron din dotare” in noptile noastre nedormite? Si mai ales, de ce? Imi vine sa-mi vars coniacul pe fata de masa. P.S.: Ne pare rau. Deja suntem prea multi care cautam ADEVARUL. Si prea contam, desi voi va gânditi ca n-ar trebui.

Catalin Vischi



* Acest consilier “ne doare”

In timp ce opozitia se destrama “pe mâna ei”, in PSD domneste o liniste aparenta. Desi PSD Sighet a suferit o infrângere dezastruoasa in “meciul” cu PD pe intreaga vale a Tisei (unde au câstigat doar doua comune), altadata un fief de netagaduit al partidului-Stat, nu au fost nici un fel de represalii. Buiestrii consilieri locali sigheteni o duc bine mersi si in curând vor incasa prima leafa din noua legislatura. Cui ii pasa ca unii n-ar prea avea ce cauta acolo? Din gramada, il vom analiza pe Petru Batin, consilier local PSD incepând cu anul 2000. Se spune ca acesta a fost condamnat prin sentinta penala nr. 842 din 24 octombrie 1994, la 10 luni inchisoare cu suspendare si 2 ani si 8 luni perioada sub supraveghere, de catre Tribunalul Zalau. Motivul pedepsei ar fi fost infractiunea de delapidare si fals intelectual in inscrisuri oficiale (cica s-a “impiedicat” in niste calculatoare de la fabrica ”Unitatea”, unde sotia sa era pe atunci unul din directori), sustin proprii sai colegi de partid-aripa nemultumitilor. Batin a fost reabilitat de drept in septembrie 1999. Dupa unii juristi, intre septembrie 1999 si septembrie 2004, Batin nu poate detine nici o functie publica. Totusi, in discutabila strategie pesedista, Batin a fost numit… seful Comisiei de Buget-Finante al Consiliului Local Sighetu Marmatiei, in aceasta calitate avându-l ca subordonat pe Vasile Godja, cel mai bun manager din Maramures in topurile economice din anii trecuti! Vom reveni. Ceea ce ii va durea si mai tare.

Teofil IVANCIUC



* GAZETA a reprezentat România la seminarul Institutului International de Jurnalism
In Sofia, pe ritmuri din Maramu’

GAZETA de Maramures si cotidianul Ieseanul au fost desemnate sa reprezinte România la seminarul international de jurnalism la Sofia. Evenimentul a fost organizat de Institutul International de Jurnalism din Berlin in colaborare cu Centrul de Dezvoltare Mass-Media din Bulgaria.

Ramasite comuniste, somaj, salarii mici, coruptie, lupte politice pe muchie de cutit, populatie preponderent rurala, negocierile de aderare la UE incheiate, influente turcesti, rachiu, multa salata de cruditati si nelipsitii castraveti (dar nu murati!)… Sunt câteva dintre trasaturile definitorii ale unei societati bulgare aflate intr-o permanenta tranzitie, identica cu a “vecinilor de la nord de Dunare”. Dar parca bulgarii s-au obisnuit si spera ca aderarea la Uniunea Europeana din 2007 sa rezolve problemele cu care se confrunta de peste 15 ani. In Sofia te izbesc atâtea asemanari cu tarâmul mioritc, incât ai impresia ca România este dupa coltul blocului. Capitala bulgarilor da senzatia unui oras cosmopolit, ce poate fi comparat ca extindere cu Timisoara (desi are peste 1 milion de locuitori).

Am fost 13

Centrul de Dezvoltare Mass-Media se afla in spatele cladirii Guvernului si gazduieste diferite evenimente de presa si seminarii internationale. Acesta a fost si “sediul” intâlnirii la care au fost prezenti 13 ziaristi din Albania, Macedonia, Serbia si Muntenegru, Moldova, Croatia, România, Bulgaria si Afganistan. Seminarul, intins pe durata a cinci zile, a avut ca tema ”Reflectarea alegerilor in mass-media” si a fost condus de Irene Danzer-Vanotti, un jurnalist freelancer cu o experienta de peste 20 de ani, care a lucrat la majoritatea marilor institutii de presa din Germania. In principal, s-a dezbatut importanta pe care politicul o are asupra vietii cotidiene si necesitatea unei informari corecte a cititorilor vizavi de fenomenul politic, accentuându-se perioada campaniei electorale, când o buna parte din electorat nu stie spre ce parte sa-si indrepte voturile. Danzer a accentuat latura obiectiva a relatarilor despre evenimentele politice si modalitatea in care trebuie zugravit peisajul politic al societatii. Un moment interesant l-a constituit conferinta de presa la care au participat doi parlamentari bulgari, unul din partidul de guvernamânt si altul din opozitie. Cei doi au incercat sa ne introduca in peisajul politic bulgaresc dominat de partidul Miscarii lui Simeon al II-lea (mostenitorul istoric al tronului Bulgariei, actualul prim-ministru), caruia i se opun Uniunea Fortelor Democratice si Coalitia pentru Bulgaria (de factura socialista). Acuzati ca nu au stiut sa gestioneze fondurilor SAPARD sau PHARE, sustinatorii lui Simeon al II-lea recunosc ca nu au cunoscut complexitatea problemelor cu care se confrunta societatea (fenomenul coruptiei, de exemplu) si au fost nevoiti sa schimbe din mers anumite lucruri. Dimitar Dimitrov, istoric si parlamentar din partea ”Miscarii”, a precizat ca este dezamagit de politica si ca se gândeste la retragere. Alta problema a bulgarilor o reprezinta absenteismul alarmant de la vot (50-60%), fapt care avantajeaza partidele socialiste, cu electorat constant. Atât de mult seamana politicienii lor cu cei de la noi, incât nu ne-am mirat sa aflam ca peisajul politic bulgar este dominat de frictiuni intre grupurile diferitelor partide, rupturi si aliante, migratii in functie de interese si alte bla-bla-uri cu care suntem atât de obisnuiti. Pentru ca fiecare jurnalist a avut ca “sarcina” sa prezinte succint tara din care provine, aflati ca Maramuresul a fost votat in majoritate absoluta ca având cea mai complexa si spectaculoasa prezentare. Cei prezenti au putut vizualiza imagini din judet si obiecte de ceramica traditionale si au ramas fascinati de muzica maramureseana, promitând ca nu vor ocoli in vizitele viitoare aceasta zona a României.

Ciprian Dragos



* Finantare de 9 miliarde pentru… “fluturasi ecologici”
Interese cianurate

Subiectul unei lucrari de diploma a unor studenti a ajuns sa prinda contur in realitatea româneasca. Ca la nivel teoretic lucrurile suna foarte bine, nu ne indoim. Care este finalitatea concreta… e alta mâncare de peste. Cu mirosul aferent, miros care provine din mormanul de bani ingropat. Aproape 9 miliarde de lei. Adica peste 3.000 de salarii minime.

Ideea lansarii unui proiect referitor la problemele de mediu din Maramures a aparut in urma dezastrului ecologic de la iazul Bozânta, din anul 2000. In perioada 2000-2001, doi studenti ai unei facultati din Olanda si-au intemeiat lucrarea de diploma pe subiectul accidentului de la “Aurul”. Ralph Veraart si Reka Soos au avut un succes neasteptat cu aceasta lucrare. De ce? Pentru ca au transformat teoria in practica, sustinuta cu fonduri generoase oferite de guvernul olandez. Mai exact, DCMR (o agentie de protectie a mediului inscrisa in programul guvernului Olandez “Matra”) s-a aratat dispusa sa finanteze proiectul “Societatea civila activa pentru imbunatatirea mediului” (ACSEI), care avea ca tinta comunitatile din Bozânta Mare si Sasar. Olandezii au sustinut proiectul cu peste 270.000 de USD. Banii sunt administrati de Green Partners, o societate profesionala care isi desfasoara activitatea in Europa Centrala si de Est (in special in România si Ungaria), ai carei membri fondatori sunt tocmai cei doi studenti inspirati, Reka Soos si Ralph Veraart. Implementarea proiectului a revenit atât celor de la Green Partners, cât si asociatiei profesionale GeoMMed Baia Mare. Pâna aici, totul pare limpede. Numai ca dupa doi ani de la initierea proiectului, am fost curiosi sa vedem ce s-a realizat. Curiozitate care s-a dovedit a fi… deranjanta. Mai ales in viziunea responsabilului de proiect, adica Green Partners. Cum Reka Soos era “indisponibila”, am fost directionati catre Alexandra Puscas, consultant de mediu in cadrul Green Partners. Numai ca aceasta a refuzat categoric sa ofere informatii despre proiect. Parându-ni-se suspect refuzul, am cerut parerea Agentiei de Protectia Mediului Maramures (APM). “Nu stiu exact ce fac. Ne-au trimis si noua o varianta a proiectului cu care nu am fost de acord, pentru ca foloseau niste date care nu erau reale. Nu suntem partenerii lor, ei se grabeau, nu aveau vreme sa schimbe ce nu era corect. Au vrut sa faca o prezentare a zonei, ca sa argumenteze de ce e nevoie de doua centre comunitare la Bozânta Mare si Sasar. Noi am cerut ca datele referitoare la accidentul ecologic sa fie in concordanta cu datele noastre. Asta e tot ce stiu” a declarat Gheorghe Voinescu, directorul APM.

Niste fluturasi….

“Au sediu, au calculator… din astea, utilitati, telefon… in Bozânta Mare. Merg oamenii, copilasii, instruiri… Io la Bozânta is multumit ce fac (ei, n. red.). Trebe adusi bani, proiecte pentru viitor, de dezvoltare. Cum ce fac ei? Munca cu oamenii, din casa-n casa. Implica scoala pentru mentinerea mediului curat. Doi la mâna: efectiv se implica in amenajarea terenului de fotbal, gard viu, deci actiuni din astea ecologice. Va spun io, dau fluturasi la fiecare copilas când mere acasa de la gradinita, ca nu e voie sa arunce gunoi. Isi fac programe pe calculator”, a comentat favorabil si in stilul caracteristic Anton Ardelean, primarul din Tautii Magheraus. “Fluturasi”? Si ce are fotbalul cu accidentul ecologic si iazurile cianurate? O mare si nedezlegata enigma este gramada de bani (mai bine de jumatate din suma alocata) repartizata capitolului “Resurse umane”. Asta in conditiile in care activitatile de plantare de arbusti si ecologizare a malurilor sufocate de gunoaie s-au facut prin voluntariatul comunitatii. Voluntar inseamna fara plata, din câte stim. Iar cele doua centre comunitare de la Sasar si Bozânta Mare au câte un singur angajat. Ne scuzati ca “nu intelegem”: cum s-au cheltuit aproape 9 (noua) miliarde de lei? Sa fi fost fluturasii si “propovaduirea” importantei protectiei mediului atât de costisitoare? Sau proiectul este de fapt un mare fâs, initiat doar pentru a obtine niste fonduri usor de manevrat?

Ce spune Puscas

“Nu colaboram cu GAZETA de Maramures. Nu va dau nici o informatie. Mai analizez situatia si poate ma razgândesc. Va sun eu.” – Alexandra Puscas, consultant mediu la Green Partners, adica persoana desemnata de Reka Soos ca responsabil de proiect. Precum intuiti, Puscas nu s-a razgândit, de unde ne permitem sa credem ca ceva e putred. Probabil nu constientizeaza ca tocarea unui puhoi de bani, fie ei veniti “din exterior”, ar trebui sa beneficieze macar de un pic de transparenta. Sa se fi temut ca suntem mai greu de “aburit” decât cotizantii olandezi?

“Pare simplu”

“Cei de la Protectia Mediului si-au dat un acord verbal si au participat la câteva actiuni, inclusiv la schimbul de experienta din Olanda, unde a fost invitata si Garda de Mediu. Green Partners gestioneaza toti banii. Noi, ca parteneri de proiect, nu primim bani pentru masini, astea le cumpara responsabilii de proiect. Noi primim doar bani de salarii, cum ar veni. GeoMMed se ocupa cu aplicatiile practice in fiecare din cele doua comunitati. Am luat masuri ecologice sprijinite pe voluntariat. La Sasar am ecologizat de 3-4 ori malurile râului si am plantat in toamna cam 3.000 de puieti de salcâmi pe iazul vechi al Remin-ului. In Bozânta am inceput, cu sprijinul Primariei, sa construim un teren de fotbal, cu un parc pentru comunitate. Nevoia comunitatii era de a juca fotbal. Nevoia proiectului era de a face o actiune ecologica. Urmeaza sa facem in centrul comunei o platforma de colectare selectiva a deseurilor. Stiti cum e, când iti stabilesti obiectivele, pare simplu, dar in realitate sunt tot felul de piedici” – Radu Bolchis, reprezentant GeoMMed Baia Mare.

Ioana Lucacel, Lavinia Cotarcea



* Felina berlinelor de la Peugeot
Baietii buni au imblânzit fiara

Leul francez din Sochaux isi arata coltii. Noul Peugeot 407 respecta absolut toate valorile traditionale ale constructorului francez - gratie, dinamism, inovatie -, marcând in acelasi timp inceputul unei noi ere. Desi clasa “4” are modele emblematice pentru Peugeot, noul 407 semnifica o schimbare de atitudine.

Automobilele Peugeot au fost asociate mereu cu imaginea unei feline rafinate. Noul 407 transforma simpaticul leu intr-unul cu un plus de agresivitate, noua identitate fiind bazata pe grila frontala de aer unica si farurile de dimensiuni mari. Designerii au gândit noua infatisare pornind de la linii ascutite si prelungi, echilibrul fiind obtinut cu ajutorul capotei lungi si a aspectului compact al partii din spate ce lasa impresia unei feline salbatice, gata de atac. Agresivitatea exterioara se dizolva in interiorul habitaclului. Torsul lin al motorului si designul blând al consolei centrale contribuie la crearea senzatiei de confort. Fiecare element este pozitionat dupa reguli ergonomice exacte. Daca reglajul scaunelor din fata se intrece in diversitate, bancheta din spate poate fi rabatata asimetric, pentru largirea spatiului de depozitare. Un element esential pentru confortul pasagerilor din spate este absenta tunelului central, ceea ce duce la marirea spatiului pentru picioare. Pe lânga confort, constructorul francez a luat in calcul si siguranta pasagerilor. Peugeot 407 poate fi dotat cu pâna la noua airbag-uri, remarcabil fiind cel destinat protectiei genunchilor in cazul unui impact, situat sub coloana de directie. Se disting tetierele active, centurile pretensionate si structura rigida a caroseriei, toate elementele de siguranta oferind automobilului o medalie de onoare. Si e firesc sa fie asa, având in vedere ca berlinele din seria 4 Peugeot sunt destinate in general familiilor cu doi copii si venituri peste medie. Noul Peugeot 407 ofera cam tot ce se poate imagina astazi pentru segmentul sau la capitolul confort, de la o instalatie stereo exceptionala si pina la climatizare individuala, scaune cu memorie si cu incalzire, sistem de navigatie prin satelit sau faruri cu xenon.

Test-drive Peugeot 407

Daca nu sunteti convinsi de argumentele prezentate pâna acum, sunteti invitati sa va convingeti de unicitatea lui Peugeot 407 pe piata berlinelor. “Good Guys” Baia Mare va asteapta in zilele de luni, 5 iulie, si marti, 6 iulie, la sediul firmei situat in Baia Mare, Bd. Bucuresti, nr. 134, unde vor fi organizate sedinte de test-drive a noului model 407. Impatimitii masinilor Peugeot sunt asteptati de catre artizanul acestei manifestari, Viorel Onie, administratorul firmei “Good Guys”, sa testeze calitatile noii berline din seria 4. Peugeot 407 va invita la abordarea vietii dumneavoastra sub o alta dimensiune. Aceea a unui uimitor periplu personal. De ce? Pentru ca lumea se schimba, iar Peugeot reactioneaza. Dumneavoastra nu va ramâne altceva decât sa va decideti propriul drum. Felina Peugeot 407 asteapta sa fie imblânzita.

Lavinia Cotarcea



* Bursa vorbelor

In vreme ce românul obisnuit adulmeca prin piete, in cautarea disperata a mesei de prânz, ce nu depaseste valoarea salariului minim pe economie, englezii au ajuns sa navigheze pe Internet cu... frigiderul. Nu e nici o gluma! Cel care are 6.000 de lire sterline si nu stie pe ce sa-i cheltuie, probabil va fi tentat sa isi utileze casa cu frigiderul cu pricina. Computerul integrat in frigider are functii multiple. Adio mesajelor lasate prin biletele lipite de frigider! Computerul este capabil sa inregistreze si sa redea mesaje filmate, poate tine un jurnal sau chiar o video-conferinta. In plus, ofera retete culinare, are o functie numita pompos “managementul alimentelor”, avertizeaza sonor daca un aliment zace de prea multa vreme intr-un sertar si chiar isi gaseste singur hiba când se defecteaza, raportând prin Internet centrului de service al producatorului. Exista posibilitatea conectarii acestuia la o camera video care sa supravegheze copiii in timp ce mama gateste. Ce mai, frigiderul, care cu greu mai poate fi numit astfel, pare desprins din “Star Trek”. Pacat ca nu poate “presta” si la locul de munca...

Lavinia COTARCEA



* Alcoolul in greva fiscala!

Organizatia patronala a industriei alcoolului si bauturilor alcoolice GARANT a anuntat declansarea, de la 1 iulie, a grevei fiscale, pe motiv ca in urma cresterii accizelor la alcool, nu vor mai putea face fata concurentei neloiale a producatorilor ilegali de bauturi alcoolice. Membrii GARANT sustin ca majorarea semnificativa a accizelor la alcool va determina scaderea productiei, falimente si o ascensiune rapida a pietei negre. Reprezentantii organizatiei afirma ca productia de alcool pur a scazut in primul trimestru al acestui an cu aproape 80.000 de hectolitri fata de aceeasi perioada a anului trecut, iar cresterea accizelor cu 87 de procente va determina o pierdere masiva la bugetul de stat in al doilea semestru. Membrii GARANT sustin ca au apelat la greva fiscala si din cauza deselor controale pe care autoritatile le fac marilor producatori, in timp ce restul de vreo 300 de firme functioneaza fara ca vreo echipa de control sa ii intrebe de sanatate.

Lavinia Cotarcea



* O poveste adevarata si deloc romantata
Gastile de altadata

“Dumnezeu m-a parasit… Atunci, m-am inrolat sub faldurile dusmanului Lui. In urma palmelor primite de la viata, m-am trezit dupa aproape 20 de ani”, isi incepe confesiunea omul pe care il stiu de aproape un sfert de secol. In timp ce asteptam cafeaua, ne aducem aminte de vremurile de altadata.

Pentru el au fost vremuri