ANCHETE-ATITUDINE

* Primarul din Stramtura are probleme… penale
Peisaj cu Pasere pe gard

* Conflict violent intre niste petrecareti satmareni si un grup de borsenim
Ca-n “Sapte pacate”!

* Acuzatul acuza: “Dosarele sunt manipulate!”
Confesiunea lui Doboes

* Arhanghelii se incalzesc cu convectoare
Galceava sfintilor cu popa

* Mircea Maries, patronul Tehnomin, refuza aplicarea hotararilor judecatoresti
Mircea, da-le banii!

* Schimbul de azi
Emil Hosu, un preot singur pe-o banca

* Coltu’ meu
Dictatura in fusta

* Bud, onorat in Sieu

* Primarul din Stramtura are probleme… penale
Peisaj cu Pasere pe gard

Lui Ion Pasere, primarul din Stramtura, i se imputa multe. Desi am batut drumul pana in comuna sa de mai multe ori, nu l-am gasit niciodata. Parca l-a inghitit pamantul. Dar nu e asa, pentru ca daca ar fi, am fi gasit macar o gropa astupata. “Cestiunea” cu lipsa primarului ar putea duce spre parerea ca omul lucreaza de se speteste. Fals! Daca ar fi asa, n-ar exista atatea probleme.

Ce i se reproseaza lui Ion Pasere, primarul din Stramtura?

1) Ca nu a facut puntea peste Iza de la Gura Lesei (in valoare de 120 de milioane de lei), desi investitia a fost prinsa in buget.

2) Ca sotia lui, Camelia Pasere, este de trei ani casier al primariei, fara concurs si contrar Legii administratiei locale.

3) Ca in 2003 s-au cheltuit circa 300 de milioane de lei pentru balastari drumuri, dar ulitele sunt desfundate, de parca banii ar fi fost folositi pentru accentuarea si nu pentru atenuarea gropilor.

4) Cele mai aprige acuze sunt aduse insa gospodaririi defectuoase a padurii.

Raiul “macelarilor” de paduri

Pe fondul multiplelor reclamatii primite, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Satu Mare (ITRSC) a efectuat o serie de controale in cele trei cantoane silvice ale primariei Stramtura (Valea Luncii-Slatioara, Boia si Valea Luncii-Glod). S-au constatat prejudicii in valoare totala de 611 milioane, provenite din taierea ilegala a 1.390 arbori! Numai in doua luni - scurse intre doua controale ale ITRSC - s-au mai taiat 328 de copaci, intr-un singur canton. Padurarul Ioan Lihet a refuzat sa semneze angajamentul de plata pentru 411 milioane, partea sa, motivand ca cioatele provin de pe vremea cand cantonier era Sorin Pasere, verisorul primarului, de la care a preluat cantonul fara inspectie! Padurile comunale, initial administrate in regie proprie, au trecut acum, pentru paza si gospodarire, inapoi la Ocolul Silvic Mara. Inspectorul sef al ITRSC, Mircea Felician, a formulat denunt penal impotriva lui Ion Pasere (primar), Sorin Pasere (sef de district), Ioan Deac, Ioan Lihet si Vasile Craciun, pentru neglijenta in serviciu (art. 249 Cod penal). Este cel de-al treilea denunt formulat impotriva acestora, dar Parchetul de pe langa Judecatoria Dragomiresti n–a inceput inca urmarirea penala. Cauzele legate de fondul forestier sunt stufoase si dificile. Totusi, mai speram ca justitia de pe valea Izei se va urni si va face dreptate.

Avocatul pasarii

La primaria Stramtura l-am contactat pe viceprimarul Petru Mihnea. El ne-a spus ca primarul este plecat la Dragomiresti cu treburi (posibil legate de belele penale). Vicele sustine ca sesizarile facute sunt nefondate. Mihnea explica renuntarea inceperii lucrarilor la puntea de pe Fata Lesei, motivand ca banii ar fi mai bine folositi prin construirea unui pod peste Iza (la Gura Luncii), care ar lega circa 30 de gospodarii de centrul comunei. Cu cei 300 de milioane de lei alocati drumurilor s-au executat balastari pe o lungime de 3-4 kilometri. Mihnea spune ca atat a costat materialul (!), iar forta de munca a fost asigurata de beneficiarii ajutorului social (in comuna sunt circa 800, recordul judetean!). De ce a costat materialul atat de mult? O fi pus Pasere parchet de cires pe ulite? Vicele mai considera ca CL a fost prea indulgent cu solutionarea dosarelor. Asta e o tema de casa pentru institutia prefectului in general, si pentru monsieur Buda, in special. Cat despre padure, Petru Mihnea sustine ca totul este limpede. “Padurea e in regula, nu e nici o problema! Cu restituirile e mai complicat. La Legea 1 au fost circa 250 de cereri. Comisia locala a propus validarea, dar Comisia judeteana a aprobat doar doua, motivand ca dosarele sunt in neregula. Apoi, instanta a dat hotarari definitive si executorii in favoarea satenilor, insa Ocolul Silvic Mara refuza punerea in posesie, motivand ca ”stramturenii au fost validati cu padurea primariei.” Ca in multe alte locuri din tara, si in Stramtura, primarul face ce vrea. Cui sa dea raportul? Campania se apropie, dar n-ar fi de mirare ca tot Ion Pasere sa fie ales birau. Motivul? A rezolvat chenzina lunara pentru o treime din comuna, oferindu-le ajutor social! Suficient cat sa merite sa mai conduca inca patru ani.

Teofil IVANCIUC



* Conflict violent intre niste petrecareti satmareni si un grup de borsenim
Ca-n “Sapte pacate”!

In localul etalon al Borsei, “Perla Maramuresului”, a fost bataie mare in noaptea de 17 pe 18 ianuarie. Presa a obtinut date doar din comunicate de presa ori declaratii contradictorii. Borsenii nu vorbesc cu oricine, iar cand o fac, isi dramuiesc vorbele cu zgarcenie si teama de “mafia” din oras.

Un grup de 54 de satmareni maghiari au inchiriat localul “Perla Maramuresului” din Borsa pentru a petrece “Revelionul taximetristilor intarziati”. Din motive neelucidate, a inceput o bataie ca-n “Sapte pacate”, fiecare tabara aruncand vina pe cealalta. Politia a intervenit tarziu si intr-o maniera ciudata.

Varianta patronului

Patronul restaurantului, “celebrul” Ghica, a incercat sa elucideze cazul. “Eram la Baile Felix cand s-a intamplat nenorocirea. Un grup de maghiari din Satu Mare a rezervat intreg hotelul, ca sa petreaca aici. Le-am rezervat etajul, iar la parter am avut clienti veniti din alte parti. Tot satmarenilor li s-a asigurat un salon numai pentru ei, dar au venit gata bauti si pusi pe harta. Am inteles de la personal ca satmarenii au cautat harta chiar de la inceput, insultandu-mi femeia de serviciu si ospatarii. Oamenii nostri au incercat sa le faca pe plac, dar degeaba. La un moment dat, oaspetii au vrut sa afle care dintre clientii din afara grupului lor au fost serviti ultimii. Li s-a indicat masa, si au sarit la bataie, impotriva celor patru localnici ce luau cina. Borsenii au fugit, sarind de la etaj, doi dintre ei ajungand ulterior la spital. Maghiarii (doi dintre ei erau foarte puternici, cu alura de bodyguarzi) au spart tot. S-au repezit apoi la celelalte mese. Au folosit un spray lacrimogen, sticle sparte si alte accesorii. Nu a existat nici o grenada, care n-ar fi explodat, cum fals s-a afirmat. Mi-au distrus tot. In camere au smuls, spart si taiat perdele, lenjerie de pat, instalatia electrica. In salonul rezervat au distrus mesele, scaunele, toate paharele (circa 170, unul singur ramanand intreg). Apoi a venit Politia, care i-a condus la sectie (unde au insultat cadrele aflate in exercitiul functiunii, injurandu-le)”, a spus Ghica. In final, politistii i-au condus pe satmareni pana la Viseu de Sus. Prejudiciul adus firmei SC Perla Maramuresului se ridica la 96 de milioane de lei, dupa estimarile patronului. Satmarenii nici macar nu si-au platit consumatia! Ghica cere sa se faca dreptate.

Varianta borsenilor

Asistentul medical Deac de la Spitalul de Recuperare Borsa care a fost in serviciul de Urgenta in seara incidentului ne-a declarat ca la sectia spitalului a aparut un singur ranit, posibil taiat cu o sticla de bauturi. “Vasile P. din Borsa a fost inregistrat cu plaga taiata, contuzii fata si se pare ca a fost si victima unui atac cu un spray lacrimogen. S-a prezentat cu caile respiratorii si globii oculari tumefiati. I s-a propus internarea pe care a refuzat-o, asa ca a ramas sub supraveghere cateva ore, dupa care a plecat acasa”. Un alt borsean, Vasile T., ofera o varianta a “mobilului” scandalului. “Unul dintre ai nostri este dintre cei tari in Borsa (dintre cei cu masinile confiscate recent de politie). Poate au avut de impartit ceva legat de masini. Stiti, poate au avut afaceri inainte cu satmarenii.” Majoritatea locuitorilor se preface ca nu a auzit nimic despre incident. Le e frica. Desi mafia locala nu mai este ce era acum cinci ani, totusi, in continuare este puternica si neiertatoare.

Varianta politiei si a satmarenilor

Comunicatul politiei pomeneste doi borseni, Vasile D. (20 ani) si Petru D. (23 ani), care ar fi fost agresati de satmareni. Presa judeteana a vorbit despre un satmarean, Alexandru C. (31 ani), bodyguard la o firma de taximetrie, care ar fi fost capsa de aprindere a scandalului. Satmarenii sustin opusul declaratiilor oficialilor, si anume ca ei sunt cei care au fost initial agresati verbal, apoi atacati de vreo 15-20 de borseni inarmati cu scaune, mese, sticle si spray-uri lacrimogene. Bodyguardul satmarean ar fi fost lovit cu sticla si gazat cu lacrimogene. Patru dintre ei ar fi fost loviti si au obtinut de la medicul legist intre 6 si 15 zile de ingrijiri medicale. Satmarenii sustin ca nu aveau spray-uri CS sau grenade si s-au declarat nemultumiti de serviciile oferite de local (desi “Perla Maramuresului” este renumit in intreaga tara, fiind laudat chiar si in “Academia Catavencu”). Semne de intrebare sunt destule: satmarenii vorbesc de raniti din tabara lor, dar la Spitalul Borsa nu a ajuns niciunul, in schimb acolo a fost tratat un borsean atacat cu gaz lacrimogen.

Dileme

De ce o parte a borsenilor implicati a disparut deja din zona (unul in America, iar altii la Cluj)? De ce nimeni nu aminteste de durii Borsei si nici de motivul scandalului? Toti cei prezenti au afirmat ca soferii din Satu Mare erau bauti. De ce politia nu le-a interzis urcarea la volan, ci i-a insotit chiar pana la Viseu? Si de ce politistii (daca au fost agresati verbal) nu au mentionat oficial acest aspect? Adevarul va ramane, poate, la fel de nebulos, ca in multe alte cazuri petrecute in “Micul Milano”: incendiul din Baia Borsa, accidentele rutiere neelucidate, focurile de arma descarcate in capre negre si ursi, astralita puscata ici si colo...

Teofil IVANCIUC



* Acuzatul acuza: “Dosarele sunt manipulate!”
Confesiunea lui Doboes

In urma unei actiuni politienesti de amploare, la finele anului trecut, CZCCOA Cluj anunta “anihilarea retelei Doboes”. Ziarele au preluat informatiile exclusiv din comunicatele procurorilor. Niciunul dintre ziaristi nu a reusit sa discute cu membrii familiei incriminate. GAZETA a privit si cealalta fata a cazului Doboes.

Sighetenii vorbesc ca minorii erau luati de pe strada, iar fetele chiar din licee, pentru a fi traficate. Ca membrii clanului Doboes sunt periculosi (posibil sa detina arme!), ca au foarte multe imobile obtinute cu bani imprumutati si nerestituiti, si ca in toata aceasta poveste sunt implicate mai multe persoane importante din Politia municipiului Sighetu Marmatiei.

Succintul unui caz

La 20 noiembrie 2003 s-au emis mandate de arestare in lipsa pe numele a sapte persoane invinuite de trafic de persoane si trafic de minori. Zece zile mai tarziu, Parchetul de pe langa Tribunalul Maramures a remis un comunicat de presa. Pe lista se aflau 14 persoane, majoritatea din familia Doboes. Cu toate ca procurorii au declarat ca incadrarea juridica se va face la sfarsitul anchetei, in primul comunicat de presa se specifica deja, pentru fiecare dintre cei cuprinsi in document, pentru ce anume este cercetat si ce se retine in sarcina sa. CZCCOA Cluj nu a oferit informatii, motivand ca atributiunile de relatii cu presa le are doar Directia Generala de la Bucuresti.

Implicarea familiei

Respectand normele jurnalismului obiectiv, GAZETA incearca lamureasca legendele cu Feri Doboes, membru al familiei incriminate. Omul a relatat ce crede despre “toata tarasenia asta”, si despre implicarea fratilor si nepotilor sai in dosarul cel mai mediatizat din Sighetul anului 2003. “E normal ca acela care a gresit, sa plateasca, dar aici e altceva. Se incearca implicarea intregii familii. Ca si cum toti am fi la fel, ca si cum nimeni din familie nu este curat. Dosarul intocmit membrilor familiei mele este foarte subtire. De fapt, Procuratura a inregistrat fiecare hartie remisa de lucratorii de la Crima Organizata, multe atat de aiurea redactate, incat altui procuror i-ar fi fost frica sa le inglobeze in dosar. Toata acuzarea se sprijina pe declaratiile a doar trei martori, reusind astfel sa creeze probleme pentru 14 oameni din Sighet, Timisoara si Craiova, nu toti rude de-ale clanului Doboesilor (cum ne zic prin ziare). Tot edificiul zidit de CZCCOA si procorul Adomnicai de la Parchetul de pe langa Tribunalul Maramures nu sta in picioare la o analiza competenta si atenta. Probe in aparare avem destule”, sustine Doboes.

Hartuiti?

Feri Doboes mai spune ca sunt hartuiti si ca toti prietenii familiei au fost interogati si amenintati sa dea declaratii impotriva lor. “S-au cerut probe din Franta sau din alte state occidentale, care sa ne incrimineze. Asa cum a fost si in cazul cu reteaua de trafic de persoane organizata de baimareni, retea care a cazut in urma cu un an. Atunci, politia olandeza a remis autoritatilor noastre un teanc de casete video, care dovedeau clar infractiunile. Insa in cazul nostru nu exista nici o dovada de acest gen! Cele doua fete care spun acum ca au lucrat pentru membrii familiei mele nu sunt verificate in Franta, desi erau verificate o data sau de doua ori pe luna de politistii francezi si duse la control medical. De ce doar acum sustin ca au fost duse si tinute acolo cu forta? Daca ar fi fost rapite, nu ar fi reactionat pana acum? Simplu, pentru ca nu au fost! E usor de demonstrat... Presupun ca atunci cand scoti pe cineva din tara cu forta (cum am vazut in filme), acea persoana trebuie legata, ascunsa undeva, sa nu fie observata. Cum au reusit oamenii astia sa scoata fete cu forta din tara, prin vama, cu pasaport? N-au tipat, protestat? Apoi, cu declaratiile lor: .” Tot Doboes mai crede ca femeile respective erau de moravuri usoare si ca asta s-ar putea dovedi.

Infirma legendele

Feri Doboes sustine ca politistii au perchezitionat in repetate randuri casele tuturor membrilor familiei lor. “Ba ca au avut indicii ca acolo s-ar fi aflat acte de identitate ale persoanelor duse afara, ba ca au pus botul la povestile cu droguri, si arme… Stiu doar atat: n-au gasit niciodata nimic. Pentru ca n-au avut ce gasi. In ziare s-au scris multe prostii. Ca avem case luate cu forta de la oameni care ar fi luat bani imprumut de la noi. Dar nu exista nici o plangere la politie. S-a mai afirmat ca suntem pe o mana cu politia. Pai daca era asa, se intampla ce s-a intamplat? Mai incercau sa ne terorizeze doar pentru ca ne numim Doboes? N-ar fi periculos pentru ei ca ar putea fi tradati la proces?”, se intreaba cel aflat in libertate.

Seful clanului?

Feri Doboes sustine ca, avand credinta ca este creierul retelei, politistii incearca atragerea sa in cazul din decembrie 2003. “Imi dau tarcoale… Ar vrea sa ma bage in oala cu ceilalti. Ma acuza subtil ca sunt omul din umbra. Nu zic, la inceputul anilor ‘90 mai veneau nepotii la mine si-mi cereau un sfat. Acum? Imi vine sa rad, doar sunt oameni in toata firea, nici n-as putea sa-i controlez. Auzi, eu seful clanului?! Ei ar vrea s-o patesc ca si cei din echipa lui Adi Bohotici (membru al unei alte retele de trafic de persoane, condamnat anul trecut, n.red.). Pentru ca o fata a declarat ca unul din trupa lui Bohotici a locuit timp de doua saptamani in casa unde era tinuta de pestele ei, a primit 13 ani de inchisoare! Ati mai auzit asa ceva? Uite ca se poate”, crede cel acuzat de politisti ca ar fi capul retelei.

“Politistii sunt perfizi”

Francisc Doboes spune ca este “in regula, curat”. “N-am mai fost plecat din tara din 2000. N-am dus fete afara, n-am falsificat carduri, n-am racolat persoane. Politistii sunt asa perfizi ca sunt in stare (ai vazut in filme?) sa imi dea vreo momeala. Nu este loc de spus mai multe, s-ar putea scrie romane intregi, dar restul se va afla in instanta.” Acestea au fost cuvintele celui banuit de politistii si procurorii care instrumenteaza dosarul Doboes ca ar fi “seful clanului”. In timpul monologului sau, in spatele privirii, se simtea forta, liniste si echilibru. E cinstit Doboes? Vor autoritatile politienesti sa desfiinteze familia Doboes? Este o reglare de conturi, asa cum sustine Feri Doboes, sau o instrumentare cinstita de caz, cum sustin politistii? Intrebari care mai devreme sau mai tarziu vor primi un raspuns. Iar GAZETA nu-l va ascunde, indiferent care ar fi acel raspuns.

Teofil IVANCIUC



* Arhanghelii se incalzesc cu convectoare
Galceava sfintilor cu popa

Traditia spune ca satul Copalnic Manastur a fost infiintat la inceputul secolului al XV-lea, de un calugar. Exista si o chilie de lemn, fara caracter chinovial. Biserica din Copalnic Manastur a fost ridicata in 1871. Vechea pictura s-a pierdut. In urma cu vreo 20 de ani, artistul Ioan Dreptu a repictat biserica, la solicitarea preotului de atunci, Alexandru Nechita. Preotul de acum se afla in conflict cu sfintii de pe peretii.

Preotul care i-a urmat lui Alexandru Nechita, Daniel Grosu, a lansat primele propuneri de schimbare a interiorului bisericii. Pe motiv ca sfintii de pe pereti sunt pictati in maniera catolica, Daniel Grosu s-a gandit sa schimbe pictura. Intre timp, preotul s-a mutat cu parohia in Apa. Actualul preot paroh, Florin Oros, calca pe urmele lui Daniel Grosu, manat de acelasi fior fundamentalist ortodox.

Pictura cu bucluc

Cu un an in urma, preotul Florin Oros a incercat sa mobilizeze comunitatea crestinilor ortodocsi intr-o “cruciada” indreptata impotriva sfintilor din biserica. Pornirea iconoclasta a culminat – la sfarsitul unei slujbe – prin supunerea la vot a necesitatii schimbarii picturii. Dupa “eveniment”, un curator afirma ca “n-a mai vazut niciodata sa voteze babele in biserica.” Se pare ca preotul gasise deja un pictor care sa repicteze biserica. Am vrut sa aflam si parerea parintelui din Copalnic Manastur. “A fost doar o vorba… Pictura respectiva a fost realizata ca o pictura de compromis: respectivul pictor a dorit sa-si faca concediul aicea si atuncea a tot venit in concediu si-a tot pictat vreo 5-6 ani. Nu reprezinta o pictura de patrimoniu. Daca vroiam sa schimb pictura, o faceam chiar anul asta, pentru ca posibilitate am”, afirma Oros. Afirmatiile sale genereaza o intrebare: daca nu s-a gandit sa schimbe pictura, cum de si-a pregatit “posibilitatile” pentru aceasta? In urma discutiilor din Copalnic, am aflat ca preotul prezentase enoriasilor o brosurica cu lucrarile unui pictor pe care-l gasise prin Bucuresti si care era dispus sa repicteze biserica in maniera ortodoxa. Intreb daca sfintia sa are cunostinta de asa ceva. “Nu discut despre asa ceva pentru ca in momentul in care vorbesc despre acest subiect se fac tot felul de supozitii si tot felul de interpretari”, afirma Florin Oros. Despre cheltuielile necesare unei repictari a bisericii, n-am putut afla nimic. Ni s-a servit in schimb o pseudolectie despre diferentele existente intre pictura in fresca si cea in ulei. Oricum, artistul care a realizat ultima pictura din biserica pare a fi singurul vinovat in viziunea parintelui. Prin devizul din 1982, acesta trebuia sa picteze 45 sau 46 de planuri iconografice, iar in biserica nu exista decat 10 asemenea planuri. “Daca eram institutie simpla, dadeam in judecata pictorul respectiv si-l puneam sa raspunda de ceea ce-a facut aicea. D-voastra va dati seama ca e o frauda?” intreaba destul de revoltat preotul. Cuvantul frauda ni se pare pretentios. Nu prea intelegem cui putea sa vanda sau cum putea pictorul sa foloseasca in scop personal niste planuri iconografice pe care nu le-a realizat. De alta parere sunt specialistii. “Pictura apartine unui artist valoros. Pozitia noastra oficiala este aceea ca ea trebuie pastrata in forma actuala. In caz ca prezinta urme de degradare, ea trebuie restaurata si in nici un caz schimbata”, afirma directorul Directiei Judetene de Cultura, Culte si Patrimoniu, Ioan Marchis.

Convectoarele credintei

Ce este mai grav e ca in biserica au fost instalate convectoare, desi legea (despre care parintele recunoaste ca n-a auzit, n.red.) mentioneaza ca in bisericile aflate pe “Lista monumentelor istorice si de patrimoniu”, sursele de incalzire sa fie amplasate doar prin dusumea si numai in locurile in care stau credinciosii. Motivatia specialistilor este ca altfel pictura se va degrada (in urma incalzirii cu ajutorul convectoarelor), dar preotul e mai specialist decat specialistii. “Nu-i adevarat ca se deterioreaza pictura! Caldura s-a facut din dorinta oamenilor. Atata timp cat oamenii vor caldura in biserica, asta n-o poate schimba nimeni”, afirma cu tarie preotul Oros. Cert e ca, pentru aceasta lucrare, era nevoie de avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, dupa ce, in prealabil, trebuia solicitata o documentatie din partea Directiei Judetene de Cultura, Culte si Patrimoniu Maramures. “N-a existat nici o astfel de cerere si, ca urmare, orice lucrare s-a efectuat in biserica, este ilegala”, afirma Ioan Marchis. Preotul motiveaza ca n-a mai facut documentatia necesara din… economie! “O cerere si o documentatie completa m-ar duce la 20 de milioane. Cu banii astia as pune un geam sau as face o usa. Binele bisericii nu sta in niste hartii care sa zaca intr-un sertar. Daca se pune problema de birocratie, o putem rezolva si pe cale birocratica. Ma duc la Bucuresti si chiar daca sunt tanar, o rezolv.” Cutremurat de importanta omului care rezolva “chestii” pe la Bucuresti, abia mai pot sa-l intreb cum sta treaba cu pridvorul bisericii. Aflu ca pridvorul a fost inceput in 1996, ca s-au schimbat de atunci doi preoti si tot nu e gata. Nu exista – ca si in cazul convectoarelor – nici o aprobare, cu toate ca trebuiau vreo trei (de la Primarie, Directia de Cultura si de la Oficiul Monumentelor Istorice), fapt confirmat de Ioan Marchis si de primarul din Copalnic Manastur, Ionut Cotofan. Cert este faptul ca mozaicurile din pridvor, care-i reprezinta pe Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, se potrivesc cu pictura din interior ca nuca-n peretele bisericii.

Impotriva kitsch-ului

“Colaborarea dintre Culte si Ministerul Culturii nu este intotdeauna cea mai buna. Din pacate, nu le putem impune, nu avem autoritate in fata reprezentantilor Bisericii. Cu chiu, cu vai, am reusit sa-i convingem sa mai dea jos din kitsch-urile pe care le au in biserici: stergare cu trandafiri (care se potrivesc ca nuca in perete), plasticele de pe mese, flori de plastic etc. Practic, nu putem aplica legea. Daca dumneavoastra ati face asa, v-as deschide dosar penal. Dar la preoti, nu pot face asta, pentru ca in acel moment as genera miscari sociale in sate (…) Va pot spune ca exista preoti care abia asteapta sa se degradeze pictura veche pentru a face altele noi. Un caz este la Copalnic Manastur.” – Ioan Marchis, directorul Directiei Judetene de Cultura, Culte si Patrimoniu (din ”Cotidianul”- 3 iulie 2003)

Ioan BOTIS



* Mircea Maries, patronul Tehnomin, refuza aplicarea hotararilor judecatoresti
Mircea, da-le banii!

Mircea Maries, afacerist si “meloman” maramuresean, care se afiseaza prin topul celor mai bogati romani, este un individ fara “stofa”. Asta nu ar fi grav. Grav este ca are tendinta sa creada ca banii din conturile personale tin loc de respectare a hotararilor judecatoresti. Dilema noastra se acutizeaza. Mai este sau nu Romania un stat de drept?

Realizand importanta si forta mass-media, Mircea Maries s-a apucat de lucruri despre care habar n-avea cu ce se mananca (la fel ca si valsurile, de exemplu, alea vieneze) si a incheiat in 2000 un contract de productie de programe TV cu SC CINEMAR. Ca administrator al noii televiziuni ARCHEUS, Maries, ca un adevarat specialist in mass media (apropo, ce inseamna “focalizare”? – intrebam, nu…), a dictat orientarile acesteia. Actionar majoritar, “rafinatul” fersigan i-a cooptat in schema pe cativa “prieteni”, totul pentru o puternica sustinere de interese. Si uite asa, Mircica era pregatit sa ruleze ca o masina cu combustie politica. Dupa un an, pachetul majoritar de actiuni a fost preluat de profesorul Balin. La inceputul anului 2002, au aparut problemele pentru “masina de bani” a lui Maries. In luna martie, salariile de pe ianuarie nu erau platite, iar oamenii au amenintat cu greva. Platile s-au reluat, dar pentru scurt timp, si in luna aprilie, personalul a fost instiintat ca televiziunea va intra intr-o perioada de revizie. Oamenii au inteles mesajul si au propus conducerii doua variante: somaj sau transfer. Maries a spus nu. Si oamenii l-au dat in judecata.

Mircea cel… las

Dupa parcurgerea pasilor firesti, cei zece angajati au castigat procesul si Curtea de Apel Cluj a emis sentinta defenitiva si irevocabila, obligand firma ARCHEUS la plata salariilor restante, incepand cu luna martie 2002 si pana la incetarea raporturilor individuale de munca. ”Pana azi nu am primit nimic! Am apelat si la un executor judecatoresc, dar firma a fost gasita insolvabila! Este ceva incredibil! Fosta conducere nu respecta hotararea instantei. Executorul a sesizat Parchetul, care a trimis dosarul spre cercetare Politiei”, a afirmat Marcel Tataran, fost angajat al lui ARCHEUS. ”Executorul a stabilit ca pana acum trebuie sa primim 25 milioane lei, pentru ca platile salariilor noastre se calculeaza pana la incetarea raporturilor de munca. Pana atunci, nu ne putem opera transferul, nu putem lua somaj”, a completat Sorin Spataru, un alt fost salariat al ARCHEUS. Ciudat este ca, in urma conflictului de munca, ARCHEUS a renuntat la programele de televiziune, dar cele cateva masini, marca Skoda, pot fi vazute azi pe strazile din Baia Mare cu sigla ARCHEUS afisata ostentativ. Cum ramane treaba cu solvabilitatea, Mircica? Sau numai te lauzi prin Fersig cu televiziunea?

Responsabilii

Pentru ca la data neplatii salariilor administrator era Balin (acum profesor universitar in Bucuresti), acesta a fost somat de executor sa purceada la plata salariilor. Intrucat datoriile erau vechi (dinaintea “mandatului” sau), Balin a declarat ca, potrivit intelegerii, Maries trebuia sa-si plateasca toate obligatiile fata de Stat pana la data cedarii firmei, asa cum de altfel era si normal. Pe de alta parte, creierul josnicei inginerii, Mircea Maries, refuza la randul sau sa respecte hotararea instantei. ”Eu am plecat de la firma inainte si nu mai eram administrator. Deci, la revedere”, s-a scuzat “intelectualiceste” Maries. ”Conform noii legi, am sesizat Parchetul, pentru ca firma nu era solvabila”, a declarat Attila Simon, executorul judecatoresc. Problemele ARCHEUS nu se opresc aici. Claudiu Florescu, unul din actionarii CBN (fosta CINEMAR), ne-a spus ca firma are datorii catre CBN de 300 milioane lei, care adunate la cele 250 de milioane (restante salariale), fac o suma frumusica. Maries tace “ca porcu’-n cucuruz” si refuza sa-si achite datoriile. Si atunci exista doua variante: 1. Maries este deasupra legilor din Romania si-l doare-n cot de hotararile instantelor de judecata si 2. sunt “interese colaterale”. Evident, problemele pe care le-a creat fostilor sai angajati la televiziunea ARCHEUS il lasa rece pe Maries. C-asa-i cu onoarea pe la Fersig…

Ciprian DRAGOS



* Schimbul de azi
Emil Hosu, un preot singur pe-o banca

Finalul de ianuarie mi-a dezghetat ca o manusa calduroasa crosetata de bunica, degetele degerate de ”frigul” venit din sufletele-frigider ale ortodocsilor din fruntea credintei mele si a multora dintre dumneavoastra. Finalul de ianuarie a nins ca un fulg de puritate si slujire neconditionata a Celui mai Sfant peste patima si inversunarea sutanelor care conduc destinele Episcopiei Maramuresului si Satmarului. Lipsa acestor indivizi (care pretind ca pun slujirea Lui inaintea tuturor intereselor, indiferent de natura acestora) de la Rugaciunea Ecumenica pentru Unitatea Crestina a fost argumentul decisiv ca nu am gresit in momentul in care am ales sa caut adevarul despre, pana atunci, intangibilul loc numit: Biserica romanilor. Am refuzat ”oferta de moronizare si letargie jurnalistica” pentru ca mai cred in articolul 16 din Constitutie si sunt convins ca nimeni, indiferent de ”echipamentul de lucru”, chiar sutana numindu-se, nu e mai presus de lege. Recunosc ca, aruncandu-ma voluntar in miezul problemei (de dragul obiectivitatii, nu al ”spectacolului”, cum ar putea crede ”cei care nu cred”) si vazand atata mizerie intr-un loc care ar fi trebuit sa fie al curateniei sufletesti si spirituale, mi-as fi putut pierde definitiv increderea in reprezentantii ritului meu de botez. Finalul de ianuarie mi-a linistit temerile. La cel mai important eveniment anual religios, cand se lasa la o parte animozitatile si dorintele de marire sau de pastrare a fotoliilor de ”sefi” religiosi si se intalnesc pentru a se ruga impreuna Biserici, culte si asociatii religioase din toata lumea, la Rugaciunea Ecumenica pentru Unitatea Crestina, a fost prezent si un preot ortodox maramuresean. Numele sau, Emil Hosu, aminteste de actorul considerat de unii un carismatic timid, de altii un actor ratat. Pentru senzatia traita intr-o seara cu parfum interbelic, la ”Nottara” - unde actorul a jucat magnific alaturi de Catrinel Dumitrescu in ”Doi pe-o banca”- macar pentru acea senzatie, permiteti-mi sa cred ca este un aventurier indragostit iremediabil de Dumnezeu. Spre deosebire de actor, preotul Emil Hosu din Boiu Mare (Maramures), la fel de nebuneste iubindu-L pe Creator, s-a aventurat pe drumul care ar trebui urmat de toti pretinsii slujitori neconditionati ai Domnului. E drumul mileniului III. P.S.: La fel, spre deosebire de actor, preotul Emil Hosu este ”Singur pe-o banca”. Asteptandu-L pe Dumnezeu. Chiar daca, uneori, e periculos sa fi singur cand astepti. Dar merita.

Catalin VISCHI



* Coltu’ meu
Dictatura in fusta

Saptamana trecuta, ziarele baimarene au aruncat “in groapa cu lei” a alegerilor din filiala judeteana PSD un nume nou: Eugenia Godja. Primarul Sighetului e, ca multi dintre liderii organizatiei, un personaj politic de poveste. Adica, se pot spune multe despre seful pesedistilor sigheteni. De formatie profesor, Godja-doamna a avut in ultimii trei ani o ascensiune politica de invidiat, spre deosebire de Godja-domnul, deputat de Maramures din “vremuri imemoriale”, un tip discret, tacut, nevazut, nestiut. Jeni, cum o alinta unii, se vrea a fi noua “doamna de fier” a organizatiei. Cea care a purtat pana nu de mult celebra porecla, Ludovica Parvu, a fost procuror, este avocat bine cotat si a avut cateva victorii in batalii politice. Se potrivea poreclei. Godja-doamna a crescut in “umbra opaca” a sotului-deputat si a “explodat” in ultimii ani, ajungand ca saptamana trecuta sa apara pe lista posibililor candidati la sefia filialei. Ca vor avea loc alegeri sau nu, ramane de vazut. Interesant este faptul ca s-a discutat despre solutia Godja, in ciuda declaratiilor clare ale primarului de Sighet ca nu va candida. Solutia Godja a fost agreata de unele organizatii locale si de unii lideri baimareni (ceva de genul “decat Bindea, mai bine Godja”). Nu ar fi o problema ca ar candida sau ca ar chiar castiga. Nu este o problema nici faptul ca e femeie. Liderii pesedisti au spus de mai multe ori ca nu sunt misogini. Si atunci? O problema ar fi ca primarul din Sighet a inceput sa se apropie, ca politician, de modelul pesedistilor celebri din Moldova si Oltenia (Oprisan, Sechelariu, Mischie). Adica, o femeie-barbat, ce tinde sa devina stapan in localitatea pe care o conduce administrativ. S-a vazut asta la vizita lui Nastase in municipiul de pe Iza. Ca pe vremuri, cu mic, cu mare, sighetenii au participat “cu entuziasm” la istorica vizita. S-a facut curatenie ca pentru sef, s-a varuit, zugravit, plantat, s-a aplaudat, s-a aclamat, s-a dansat si chiuit, de parca cineva apasa pe buton: acu’ aplaudati, urmeaza uralele… Demisia senatorului Bindea din PSD si inregimentarea lui in PRM a lamurit definitiv problema candidaturii lui Jeni Godja. Chiar si dusmanii ei trebuie sa admita ca primarul Sighetului este un soldat pesedist disciplinat. Posibilele nemultumiri si le exprima in interiorul partidului, iar daca la Bucuresti s-a hotarat sa fie numai un candidat pentru sefia organizatiei judetene, nu Jeni Godja va fi aceea care va bulversa apele. Dar, totusi, cum ar arata un PSD condus de Jeni Godja?

Nicolae TEREMTUS



* Bud, onorat in Sieu

In ultima duminica a acestei luni, Nicolae Bud, fostul parlamentar si politician al maramuresenilor, “exilat” in Bucuresti, a primit titlul de Cetatean de Onoare al comunei Sieu. Hotararea a fost luata in Consiliul Local si s-a bucurat de asentimentul consilierilor sieuani. Au fost prezenti la acest eveniment “sarbatoritul”, oficialitati si prieteni de-ai lui Bud. “Il cunosc de multi ani pe Nicolae Bud. Pot sa spun ca ne-a ajutat intotdeauna. Si cand a fost parlamentar si dupa aceea. Este unul dintre putinii politicieni maramureseni la care te puteai duce cu orice problema, indiferent de partidul din care faceai parte. De aceea ii facem aceasta cinste si onoare, pentru ajutorul dat comunei si, pentru ca stiu, ne va ajuta in continuare. Este un om de isprava!”, ne-a declarat Valentin Tuvene, primarul comunei Sieu. Interesant a fost momentul in care Tuvene a dat citire unui mesaj primit de la directorul general al Regiei Autonome “ROMGAZ” Medias, Stefan Man, sieuan prin nastere si simtire (dupa cum a semnat). “Am aflat cu bucurie ca prietenului meu Nicolae Bud i-a fost acordat titlul de cetatean de onoare al comunei. Il cunosc de multi ani, am colaborat la realizarea unor obiective specifice industriei de gaze, dar si la dezvoltarea si extinderea retelelor de distributie a gazului metan in multe localitati din Maramures. Sunt sigur ca si el regreta, asa cum regret si eu, ca la acel moment nu am putut realiza astfel de proiecte si pe Valea Izei. Ii felicit pe consilierii din Sieu pentru inspiratia de a-l onora pe Nicolae Bud cu acest titlu si sper ca nu peste mult timp sa am ocazia sa-i transmit personal aceste ganduri, chiar in comuna in care m-am nascut”, a fost mesajul lui Man. Dupa momentele festive, felicitari, dar si discutii despre problemele comunei, sarbatoritul i-a cinstit pe invitati asa cum doar morosenii o stiu face. Sa fie intr-un ceas bun!

Nicolae TEREMTUS