ANCHETE - ATITUDINE

* In Ulmeni, parfumul trecutului are iz de grajd
Castelul furat!

* Pentru ipotetice premii, politistii sigheteni au luat
Teapa vestimentara

* Desi are profit zero, Transgold a utilat centrele de informare si monitorizare
LACRIMI DE Cianura si arseniu

* Costisitoarele aparate ale spitalelor si viata lor efemera
Containerul Europei

* Propaganda antedecembrista: Mancati, mancati si iar mancati!
Cornul si marul

* Protest impotriva violentei la care sunt supusi jurnalistii
Cu pumnul in gura!

* Manevrele sefului ceferistilor maramureseni
De "zeghe" in lanul de Secara

* Coltu' meu
Un Esop pentru PSD Maramures

* Ma tot mir
Tara accidentelor

* In Ulmeni, parfumul trecutului are iz de grajd
Castelul furat!

Neglijenta si incompetenta autoritatilor locale din Ulmeni au dus la distrugerea unui monument istoric, care va fi curand sters de pe harta. De 12 ani, primaria Ulmeni nu a fost in stare nici sa revendice castelul de la Ticau si nici sa stopeze furtul de caramida.

La cativa metri de la intrarea in satul Ticau (comuna Ulmeni, Maramures) troneza fostul conac al familiei Pecsi, astazi un morman de ruine, rusinos pentru modul in care intelegem sa ne "protejam" parfumul trecutului. Inca o data, unii romani dau istoriei iz de grajd. Trist e ca acestia fac parte din autoritatea statului si ca niciodata nu-i trage nimeni la raspundere. Liber la somn, domnilor. Leafa v-o platim noi. Suntem consecventi!

Preferatul familiei Pecsi

Pentru localnici, nu e secret faptul ca tiganii din zona au furat caramida pentru a-si construi case. In timp ce autoritatile locale se spala pe maini de aceasta responsabilitate, Inspectoratul Judetean pentru Cultura, Culte si Patrimoniu, planuieste daramarea a ceea ce a mai ramas. Castelul a fost construit la inceputul secolului al XIX-lea, de Mihai Pecsi, la vremea aceea subprefect al Solnocului de Mijloc si mai apoi prefect si deputat in Parlamentul Ungariei. Familia Pecsi detinea la vremea respectiva proprietati intinse in toata zona Somesului, la Budapesta si Londra, insa castelul de la Ticau era preferatul familiei. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, localnicii au inceput sa fure mobila si lucrurile de valoare din castel. In perioada comunismului, parcul din fata conacului a fost distrus, iar cladirea a devenit sediul Gostatului. Dupa '89, cladirea s-a transformat in scoala.

"Tati or furat"

Din 1996, Castelul din Ticau este "util" doar pentru tiganii din zona, care fura caramida. Prin 1997, o societate comerciala a dorit sa cumpere castelul, insa Consiliul Local s-a opus. Motivele? "Nu ne vindem tara, nu dam parcul". Pana la urma, societatea a renuntat, iar castelul a ramas pe mana tiganilor. Incet, a disparut si acoperisul, si o parte din ziduri. "Tati or furat! Si oamenii de-aci din comuna, si tiganii. Nu le-o fo' frica de nimic, nici batar nu s-or ascuns. Veneau cu cosuri, carucioare ori cu carele zaua, in amiaza mare. Nici politia nu i-o luat la rost in veci. Ii pacat, c-o fo' frumos pa vremuri, da' amu tate s-o distrus. Inca mai vin sa fure, da' nu prea mai au ce. Tata lumea stie, da' nu i-o tras nime' la raspundere", a spus Iuliana Sarcotzi, o batranica ce locuieste in apropierea conacului. De ce nu a intervenit nimeni pentru a stopa furturile? Fiindca, paradoxal, acel castel nu figureaza nici in cadastrul primariei Ulmeni, nici in cel al Consiliului Judetean Maramures (CJ) si nici in patrimoniul cultural! E, sau era, castelul nimanui.

Castelul Nimanui

Conform legii, castelul trebuie sa fie cuprins in cadastrul primariei Ulmeni, numai ca autoritatile locale sustin ca respectivul conac se afla in grija CJ. Afirmatie contrazisa de cei din institutia judeteana. "Nici vorba sa apartina de noi. Am verificat in toate documentele. Din moment ce se afla pe teritoriul comunei, este normal sa apartina de consiliul local de acolo. De fapt, castelul nu figureaza nicaieri. Este posibil ca autoritatile de acolo sa fi uitat sa-l prinda in patrimoniu, dar, repet, apartine de ei", a spus Dan Mester, purtatorul de cuvant al Consiliului Judetean. In 12 ani, autoritatile locale din Ulmeni nu au binevoit sa descifreze "misterul" castelului de la Ticau. Sau nu au fost in stare. Iar amestecul de indiferenta si incompetenta a fost fatal pentru cladire. "Ceea ce s-a intamplat cu acel castel a fost cauzat de neglijenta Consiliului Local. In mod normal, castelele din comune apartin de cadastrul primariei. Exista si exceptii, dar la noi in Maramures nu am intalnit asfel de cazuri. Daca cineva se interesa pe proprietatea cui se afla castelul, acesta putea fi vandut si renovat de noul proprietar. Acum, am ajuns in aceasta situatie si suntem nevoiti sa-l demolam, pentru ca e o ruina. Nu e vorba numai de distrugerea unui monument istoric, ci si de faptul ca nimeni nu s-a implicat in salvarea lui", a spus Ioan Marchis, directorul Directiei Judetene de Culte, Cultura si Patrimoniu Cultural.

"Am stopat fenomenu'"

In timp ce napasarea si incompetenta a distrus un monument istoric, Vasile Ardelean, primarul comunei Ulmeni, se multumeste sa arunce pisica moarta in gradina fostului primar, desi in aproape patru ani, de cand "guverneaza" comuna, era destul timp pentru a revendica monumentul. Asta daca avea habar de lege. "Io nu stiu numa' ce s-o intamplat dupa 2000, de cand is primar. Ce-o fo' dupa revolutie, stiu ceialalti. Stiu ca s-o furat de acolo, da' am reusit sa stopez fenomenu'. L-am pus pa unu' din vecini sa pazasca si sa ne anunte. Nu, n-o fo' nime' arestat, da' oricum castelu' n-apartine de noi. Io m-am interesat dupa ce-am fo' ales primar si castelu' ii grija Consiliului Judetean", sustine Ardelean. Intr-adevar, oamenii nu mai fura, pentru ca nu mai au ce. Sub privirea obosita a autoritatilor, s-a distrus unul dintre cele mai frumoase conace boieresti din zona Somesului. Imaginile surprinse pe pelicula de fotoreporterul GAZETEI sunt triste, terifiante. Mai mult, Primaria Ulmeni nu detine nici un fel de date istorice despre castel. Probabil pentru ca dupa demolare sa nu ramana nici macar mentiunea ca ar fi existat vreodata.

Ioana LUCACEL



* Pentru ipotetice premii, politistii sigheteni au luat
Teapa vestimentara

Printre avantajele de care ar trebui sa se bucure angajatii IPJ Maramures se numara, in afara de salarii, si banii de haine. Dar "discriminarea" este cuvantul la ordinea zilei. Daca ofiterii cu functii inalte (nu conteaza gradul, vechimea sau munca efectiva depusa) primesc indemnizatii babane, cu cate sapte zerouri, micutii agenti abia ajung pe la 5 milioane.

"Putin, domnule, prea putin pentru conditiile in care muncim, mai ales cei de la Paza si Ordine." Spusele ar putea fi ale angajatilor Inspectoratului Judetean de Politie Maramures (IJP). Acestia patruleaza pe schimburi, zi si noapte, indiferent de conditiile meteo, ei sunt cei care se afla in contact direct cu cetateanul (recte betivul, scandalagiul, violatorul, hotul sau talharul), suportand mai multe injuraturi decat toti ceilalti colegi de-ai lor la un loc. Teoretic, anul acesta toti politistii trebuiau sa primeasca suma de 17 milioane de lei, bani destinati innoirii garderobei. Prin primavara au fost dotati cu ceva toale, evaluate la 5 milioane de lei. Diferenta de 12 milioane, cash sau in natura, ar fi urmat sa vina zilele acestea.

Discriminare financiara!

Dar, teapa. Mai intai, politistii sigheteni de la Paza si Ordine au fost anuntati ca urmeaza sa vina un croitor, care sa le ia masurile la imbracaminte, apoi totul s-a contramandat. Saptamana trecuta au aflat ca macazul s-a schimbat si ca au de primit suma de 700 de mii de lei, diferenta neincasata pe anul in curs (dintr-un total de 12 milioane)! Grav este faptul ca ceilalti angajati ai structurii, de la celelalte birouri (Judiciar, spre exemplu) vor primi suma de 9 milioane. De unde aceasta discriminare? In judetul vecin, Satu Mare, politistii de la paza si ordine au incasat 4 milioane, la acelasi capitol (si sustin ca ministrul Rus ar fi dat ordin ca alocatia respectiva sa fie redusa la un sfert). In Maramures, nimeni nu stie nimic. Comandantul Politiei municipale Sighet, Liviu Indre, nu are insarcinarea de a se confesa presei, IPJ-ul judetean hotarand ca la nivelul intregii structuri e suficient un purtator de cuvant (Voichita Acris, pe numele ei). In incercarea de a verifica declaratiile anonimelor surse din interior (pentru protectia acestora), am incercat sa contactam biroul de relatii cu publicul al IPJ. La ora 11 dimineata n-a raspuns nimeni, iar la numarul de telefon mobil al Voichitei a glasuit o voce feminina care ne-a informat ca numarul e gresit (chiar?). Zvonurile din politie spun ca inexplicabila reducere a fondurilor alocate hainelor ar avea un singur mobil: angajatii serviciului financiar din IPJ Maramures vor putea raporta astfel economii, asa ca vor fi premiati pentru performanta! O fi sau nu adevarat, numai Breban stie. Si Voichita. Oricum, e clar ca miroase a teapa trasa vesnicilor tapi ispasitori, agentii de la paza si ordine. Lipsa de transparenta este una dintre hibele IPJ. Nu o data, presa judeteana a aflat despre evenimente de senzatie petrecute in raza de activitate a Inspectoratului, de pe fluxul de stiri al Mediafax ori din presa centrala. Ar fi timpul sa se treaca la primenirea de Craciun a asternuturilor politiei maramuresene.

Teofil IVANCIUC



* Desi are profit zero, Transgold a utilat centrele de informare si monitorizare
LACRIMI DE Cianura si arseniu

Au trecut mai bine de trei ani de la dezastrul ecologic de la Transgold si promisiunile de refacere a mediului din localitatile cele mai afectate, Bozanta Mare si Sasar, au ramas simple sperante. Singura investitie concreta a fost reteaua de cismele stradale, de la care satenii pot folosi, teoretic, apa adusa din Baia Mare, si un put de 110 m adancime in curtea scolii, care are o apa apreciata pentru proprietatile sale curative. Cismelele stradale din Bozanta nu sunt folosite, iar in Sasar doar o parte a satenilor si-a executat retea individuala pentru apa potabila. In rest, se foloseste apa din fantanile otravite cu cianura. Altceva, nimic.

Din primavara acestui an, in cele doua localitati “binecuvantate" de Transgold se desfasoara proiectul ACSEI (Activ Civil Society for Environmental Improvement), sub egida Ministerului de Externe al Olandei. Partenerii acestui proiect sunt Agentia de Mediu Rijmond din Olanda (coordonatorul principal), compania de consultanta Green Parteners din Cluj Napoca si Agentia GeoMMed (Geologia Mediului Maramures) din Baia Mare. Initiatorii acestui proiect au dorit crearea unui parteneriat intre echipa ACSEI, autoritatile locale si comunitate. "Scopul principal al proiectului este implicarea comunitatii in procesul decizional referitor la dezvoltarea locala. S-a mers pe ideea hotararilor luate la nivel de obste, asa ca in trecut. Urmarim imbunatatirea calitatii mediului in cele doua localitati, prin crearea unui dialog intre comunitate, autoritati si agentul minier (Transgold). Am incercat implementarea unor centre comunitare functionale in Bozanta si Sasar pentru informarea locuitorilor asupra problemelor de mediu, si nu numai, si implicarea acestora in rezolvarea problemelor locale", a afirmat Sorin Pop, presedintele ONG-ului baimarean. La prima vedere, este o initiativa laudabila. Proiectul are o finantare de 250 de mii de EURO si ar fi trebuit implementat in folosul celor doua comunitati afectate de dezastrul ecologic din 2000. Scopul centrelor de informare, a proiectului, in general, este de informare si consultanta pentru cetateni, dar si de monitorizare a activitatii SC Transgold. Ca orice treaba inceputa de cei din tarile civilizate, in care protectia mediului este o prioritate, dar continuata de ai nostri “ecologisti", s-a ajuns la deturnarea sensului si scopului pentru care a fost initiat proiectul olandez. Transgold a dotat aceste centre cu mobilier si tehnica de calcul. Altfel spus, cel pe care trebuie sa-l supraveghezi, da bani pentru dotari. Celor de la GeoMMED li s-a parut firesc si normal. Noi credem ca este “indecent". Devine limpede ca, in aceste conditii, presupusa monitorizare nu mai poate fi obiectiva. “Proiectul ACSEI a inceput in luna aprilie 2003 si se va incheia in noiembrie 2004. Aceasta este perioada pentru care proiectul este finantat. Banii vin de la Ministerul de Externe al Olandei, prin Agentia de Mediu Rijmond. Cladirile centrelor noastre din Bozanta si Sasar au fost amenajate de Transgold. Noi am fost cei care am apelat la ajutorul lor, pentru ca toata problema a pornit de la ei si am fost foarte impresionati de colaborarea de care au dat dovada. Centrele au fost instalate in cladirea Gradinitei (Bozanta) si in cea a Caminului Cultural (Sasar). Avem acolo doua persoane de contact (Alexandra Puscas si Ciprian Popovici), care se afla la dispozitia satenilor dupa ora 16. Ei au fost angajati printr-un concurs organizat la inceputul anului si sunt platiti din banii proiectului. Contractul cu acestia se intinde pana in luna iunie 2004", a spus Pop. Dupa expirarea termenului fixat pentru luna noiembrie 2004, cele doua centre vor fi preluate de administratia celor doua localitati.

Activitate subtire

Am incercat sa vedem care a fost impactul proiectului in randul satenilor din Bozanta. Acest mic sondaj este graitor. Nici unul dintre cei pe care i-am intrebat nu aveau cunostinta de ce se face la centrul de informare. Este si greu, cei doi angajati, unul in Bozanta si al doilea in Sasar, au program de la ora 16, stau cat stau, dupa care pleaca in Baia Mare. Se puteau angaja oameni din cele doua localitati, care erau mult mai in tema cu problemele aparute de cand functioneaza “uzina de aur". Activitatile organizate au un iz de activitati pionieresti. “Rolul centrelor din cele doua localitati a fost de a forma grupuri de lucru pentru consilierea oamenilor si crearea unei responsabilitati in randul acestora. Intre activitatile concrete, amintim spectacole tinute cu aportul elevilor, plantari de puieti pe malul haldei de steril de la Remin, colectari de deseuri de pe malul raurilor si selectarea acestora. Bozanta este primul sat din Romania unde exista un program de colectare selectiva a deseurilor", ne-a declarat Ciprian Popovici, asistent social la centrul comunitar de la Bozanta.

Poluare din greu

Cu toate problemele aparute dupa momentul 2000, societatea romano-australiana continua imperturbabil sa functioneze dupa cum doreste. Se cunoaste ca au fost fel si fel de solicitari din tara si strainatate pentru modificarea tehnologiei folosite de Transgold. Toate interventiile facute au ramas fara rezultat. Din vara acestui an, la Transgold se prelucreaza si piritele de la Suior, care au un continut mare de arsen. Pe langa cianura, baimarenii si satenii din cele doua localitati au acum un nou “condiment". Arseniu. Din surse informate, am aflat un fapt senzational. Avand in vedere ca in urma prelucrarii piritelor rezulta o otrava care din multe puncte de vedere este mai pacatoasa decat cianura, pe circuitul birocratic Remin-Transgold a fost emisa o circulara de uz intern, prin care se solicita si aproba ca in cazul unor ploi mai indelungate, in caz de vreme rea, toate apele tehnologice (cu continut de cianura si arsen) rezultate in procesul tehnologic sa nu mai fie deversate in iazul de decantare “Aurul", ci in vechiul iaz al Remin. Mentionam ca iazul “Aurul" este cel care s-a fisurat in 2000, este iazul celebru, captusit cu folie pentru a nu permite descarcarea in sol a otravurilor rezultate. In schimb, iazul Remin, mult mai solid, este unul clasic, fara nici o protectie. Cum da vreme rea, “dejectiile" Transgold se duc in iazul neprotejat. “Ei spun ca acolo are loc o dilutie care nu este un pericol pentru mediu, pentru oameni, dar cianura si arseniul nu sunt solubile, nu se dizolva, aceste otravuri se depun pe fundul iazului, de unde vor intra in sol, in panza freatica si asa mai departe. Zona de la Bozanta este din nou condamnata", ne-au spus sursele noastre. Nimeni nu recunoaste nimic. Recomandam celor de la centrele de informare sa verifice ce se intampla la cele doua iazuri. Chiar daca Transgold a finantat aceste centre.

"Ceea ce va ramane in urma noastra la finalul proiectului sunt organizatiile locale din cele doua localitati. In Bozanta este deja formata o asociatie ecologica, ce are 20 de membri. Trebuie sa avem mai multa grija de mediul in care traim", a afirmat Reka Soos, consultant din partea Green Partners.

Nicolae TEREMTUS, Ciprian DRAGOS



* Costisitoarele aparate ale spitalelor si viata lor efemera
Containerul Europei

Pe vremea cand era ministrul interimar al sanatatii, Ionel Blanculescu s-a scandalizat ca in dotarea mai multor spitale din tara mai exista aparate medicale nefolosite desi sunt de ultima generatie. Spre deosebire de alte judete, in Maramures, aparatura ultramoderna nefolosita cam lipseste. Totusi, sunt destule aparate medicale nefolosite din varii motive.

Dintre spitalele baimarene, cel mai prost sta Spitalul de Pneumoftiziologie (TBC), al carui buget pe 2003 (33 miliarde lei) este mult sub necesar. Aspectul se face resimtit si la capitolul aparatura medicala, singurele investitii din ultimii 14 ani putandu-se numara pe degetele de la o mana. Un aparat de radio-fotografie (venit in '99), un aparat pentru evidentierea bacilului tuberculos (venit in 2001), un fibrobronhoscop, un aparat de probe respiratorii, cam aceasta ar fi lista cu aparatura lipsita de probleme serioase. Mai exista un aparat de radiografie toraco-pulmonara (adus in 2001 si montat in 2002, desi CJAS Maramures alocase banii de la inceput) si un aparat de radioscopie si radiografie (din 1990), care e stricat de doua saptamani si pentru repararea caruia ar fi nevoie de 1.500 euro. Probabil ultimul va zacea mult si bine langa un alt aparat, aflat in depozitele prafuite ale TBC de acum trei ani, care nu a fost montat din lipsa de fonduri. "Se putea monta inca de anul trecut, dar nu sunt bani. La fel cum nu sunt nici pentru repararea celui defectat recent. Nu stiu de unde o sa facem rost de bani. Reparatiile sunt extrem de costisitoare, iar intretinerea la fel", a afirmat Gheorghe Bota, directorul spitalului, care considera ca vina nu trebuie cautata doar in managementul deficitar, de care este acuzata conducerea institutiei, ci si in factori de natura sociala si politica. Printre alte neajunsuri, trebuie amintite dotarile laboratoarelor de radiologie si de analize medicale (care functioneaza la limita), ale blocului operator si terapiei intensive (ale caror aparate depasesc onorabila varsta de 40 de ani).

Operatiunea "Casarea"

La Spitalul Judetean de Urgenta, cele mai multe aparate sunt de generatie recenta. "Aparatura a venit prin Ministerul Sanatatii. La radiologie, spre exemplu, avem doua tomografe, un sirescop (primit acum trei ani), un mamograf (din 2003), un combigraf. Cel mai valoros aparat e cel de iradiere oncologica prin cobaltoterapie. Cu primul tomograf am avut mari cheltuieli cauzate de tubul radiogen, care costa 60.000 dolari. De-a lungul timpului, s-a cheltuit enorm cu acest tub care a fost schimbat de patru ori pana anul acesta, cand l-am inlocuit tot de patru ori. A costat 2 miliarde lei", a declarat Sabin Nemes-Bota, director adjunct al spitalului. De curand s-a pus in functiune mult mediatizatul tomograf, care a stat nemiscat de la inceputul anului din cauza inchiderii necorespunzatoare a doua usi care permiteau iradierea puternica a personalului medical. Chiar daca vin din occident si sunt noi, unele aparate prezinta defecte majore. Oare cat timp vom mai fi containerul Europei? La Spitalul de Boli Infectioase, aparatele vechi s-au casat anul acesta si urmeaza a fi duse la fier vechi. "Am avut doua aparate Roentgen din anii '50, pe care le-am demontat. Bolnavii sunt trimisi la TBC sau la Spitalul Judetean. Ar fi mare nevoie de un aparat Roentgen si un ecograf", a spus Viorica Chereches, directorul spitalului. In rest, aparatura institutiei se rezuma la cateva aparate de determinare a probelor de laborator, venite dupa '90. Majoritatea directorilor de spitale, managerii institutiilor, constientizeaza ca aparatura veche de o jumatate de secol este depasita si diagnosticarile pot fi inselatoare, dar solutiile intarzie sa apara. Spitalul Municipal din Sighet a primit din Franta, imediat dupa '90, un celioscop (pentru interventii chirurgicale ultramoderne) devenind cel de-al saptelea spital din Romania dotat cu asa ceva. Aparatul s-a defectat imediat (de altfel, a fost primit harbuit si vechi). Directorul de atunci, dr. Fenechiu, nu a fost suficient de abil in a pastra continuitatea relatiei cu francezii, iar colaborarea dintre spitalele Sighet si Lens s-a stins. Astfel s-a dus speranta repararii celioscopului. O fundatie elvetiana, care colaboreaza de multi ani cu dr. Wirt, seful sectiei de pediatrie, a promis ca va procura curand un alt celioscop. Pana atunci, vechiul aparat zace intr-o debara, practic inutilizabil, depasit fizic si moral.

Cainii latra, dar nu musca

Cat despre restul instrumentarului sighetean, directorul unitatii, Reimond Pozman declara ca nu au aparatura noua nefolosita, ori in stare de nefunctionare. "Detinem cateva aparate Roentgen de un model care nici nu se mai fabrica si care asteapta casarea. De la acestea se mai pot folosi doar unele componente secundare. Recent, Spitalul Judetean din Baia Mare a primit un tomograf nou, foarte performant, cel vechi urmand sa fie dat spitalului sighetean. Au existat la Sighet si doua aparate pentru dializa. S-a obtinut autorizatia de la minister pentru dializa acuta, apoi intentia a fost abandonata din lipsa de surse financiare, iar noi am dat aparatura mai departe. Spitalul are nevoie stringenta de aparatura de laborator, de un aparat Roentgen (al nostru este foarte vechi), un micro radiofotograf, care iradiaza mai putin. Avem 825 de paturi si 20.000 de pacienti pe an, din cei 110.000 de locuitori arondati spitalului", a spus Pozman. Surse din interiorul Spitalului Judetean au dezvaluit ca sighetenii isi fac iluzii desarte privind tomograful vechi, conducerea nefiind dispusa sa il cedeze. In conditiile de austeritate maxima, medicii sigheteni se lupta sa mentina vechile aparate in functiune, tot ce au primit nou (de la o fundatie elvetiana, iar nu de la Minister!) este utilizat, iar aparatele defecte sunt casabile. Umbra neagra a lui Blanculescu va trece poate peste Sighet, fara sa afecteze pe cineva....

Miza: tomograful

"Tomograful vechi al Spitalului Judetean urmeaza a fi dat Spitalului din Sighet." - Reimond Pozman "Tomograful vechi va functiona in paralel cu cel nou si nu avem de gand sa il cedam." - surse din cadrul Spitalului Judetean

Teofil IVANCIUC, Ciprian DRAGOS



* Propaganda antedecembrista: Mancati, mancati si iar mancati!
Cornul si marul

Seara in care venea Mosul era cea mai asteptata. Nu ne pasa ca tovarasa educatoare ne spunea sa invatam temeinic poezia, ca la serbare vor veni oameni importanti (recte cineva de la partid), eram cu gandul la mosul cu mantie lunga si sacul plin de cadouri.

In debut de decembrie, Camera de Comert si Industrie Maramures, in colaborare cu Inspectoratul Scolar Judetean, a organizat programul educativ-concurs "Obiceiuri si traditii de sarbatori - in asteptarea lui Mos Craciun". Idee frumoasa in esenta, pacat ca a avut un puternic substrat... comercial. La manifestare au subscris prescolari, elevi din invatamantul primar, gimnazial si liceal. Cei mai entuziasmati au fost cei mai mici, care, sub mantia doamnei educatoare, s-au straduit sa ii arate Mosului ca trei-patru saptamani de repetitii nu au fost in zadar. Nu stim cat le-a pasat de impresia artistica si de induiosarea inspectorului general Delia Ardelean, dar suntem convinsi ca toti se gandeau la desaga Mosului. Dupa prezentare, a venit si inaltatorul moment al rasplatii. Spre uimirea lor, copiii au primit fiecare cate un mar si un colacel de paine, nu mai mare decat o chifla. Stupoare in randurile micutilor. Cei care au avut puterea sa-si stearga lacrimile de pe obraji au muscat trist din mar si au plecat spre casa, consolati de parinti.

Propaganda 2003

"Programul a fost bine organizat, iar copiii au fost foarte incantati. Nu au primit mare lucru, ci doar in limitele specificului acestei manifestari", a declarat directoarea unei gradinite din Baia Mare. "De ce nu vedeti latura pozitiva a lucrurilor? Am venit cu ce a fost mai bun. Voi sesizati doar aspectele marunte. Daca un copilas simte nevoia sa vina pe scena, nu-l poti opri. E un demers pentru pastrarea traditiilor", a comentat Delia Ardelean situatia. "Am avut cu totii un castig. Nu unul material, ci pastrarea traditiilor. Intre copii s-a creat un entuziasm general si au fost rasplatiti cu ceva traditional - un colac si un mar. Anul trecut au fost si nuci", a amintit Maria Morcovescu, vicepresedintele CCI Maramures.

Nu suntem carcotasi

Veti spune ca suntem prea saraci si ca nici Camera de Comert nu are o desaga prea adanca. Veti spune ca de dragul pastrarii traditiei merita o generatie de sacrificiu de copii geniali. Da, dar nu de dragul Camerei de Comert. Si nu in conditiile in care toata aceasta mascarada a fost sponsorizata de peste 21 de agenti economici. Printre acestia s-au aflat o fabrica de biscuiti, un magazin universal binecunoscut in Baia Mare, firme cu profil de confectii si altele. De la toti s-au strans "de-un colac si-un mar". Prezentul program "educativ" ne aduce aminte de vechile serbari comuniste de sfarsit de an, tinute intru slavirea conducatori-

lor iubiti. Acum, acestia s-au erijat, din inspectori scolari si presedinti de institutii (alias Gheorghe Marcas), in facatori de bine si luptatori pentru pastrarea traditiilor autentice romanesti. Frumoasa campanie pro - Camera de Comert cu glasurile infrigurate ale soimilor patriei.

Ciprian DRAGOS



* Protest impotriva violentei la care sunt supusi jurnalistii
Cu pumnul in gura!

Alaturandu-se celorlalte institutii de presa din Romania, intrunite la Conventia Organizatiilor de Media din 5 decembrie 2003, intr-un demers al luptei impotriva violentei fizice si psihice la care sunt supusi jurnalistii, GAZETA de Maramures cere autoritatilor sa ia masuri energice pentru identificarea, prinderea si pedepsirea celor vinovati.

In tentativa de a afla adevarul, in ultimul an, mai multi jurnalisti au cazut victime agresiunilor fizice. Va prezentam o succinta cronologie a evenimentelor.

Cronologia unei morti anuntate

3 februarie - Sighetu Marmatiei Florin Esanu, fotoreporter, si Ion Traian Stefan, reporter, reprezentand ziarul Romania Libera, au fost agresati in fata hotelului Tisa din Sighetul Marmatiei. Un echipaj de politie l-a atacat pe fotoreporter in timp ce acesta facea cateva fotografii, deteriorandu-i aparatul foto si confiscand filmul. Ulterior, Florin Esanu a fost dus la sectia de politie unde a fost batut si a primit o amenda de 20 milioane lei, iar celalalt jurnalist a primit amenintari. Florin Esanu a castigat procesul civil prin care se solicita anularea procesului-verbal de amenda. Ambii ziaristii au depus plangere penala impotriva politistilor care i-au agresat, procesul fiind pe rol. 3 mai - Cluj Trei ziaristi de la Gazeta de Cluj, Romana Chisu, Silviu Manastire si Adrian Cimpoieru, au intrat in barul Harley Davidson, dorind sa se informeze exact referitor la multiplele sesizari sosite pe adresa redactiei, care reclamau ca in local s-ar consuma droguri si ca ar functiona o retea de traficanti de carne vie. Patronul barului i-a amenintat si i-a bruscat pe ziaristi, distrugand aparatul de fotografiat al publicatiei. 14 mai - Borsa Pe DN 18, un grup de 100 de borseni au blocat trecerea autovehiculelor, la limita de judet dintre Maramures si Suceava. Cu aceasta ocazie, reporterii GAZETEI de Maramures, Teofil Ivanciuc si Ciprian Dragos, precum si fotoreporterul Vasile Moldovan au fost agresati de fortele de ordine sucevene care, sub conducerea comandantului Victor Tauciuc, i-au imbrancit si i-au scos de pe teritoriul adminstrativ al Sucevei si au fost trimisi in judetul Maramures. Singura lor vina a fost ca l-au fotografiat pe Tauciuc, desi acesta le "interzisese" acest lucru. Cei trei au mai primit amenintari cu un proces penal si din partea lui Vasile Pop, comandantul Politiei Borsa, pentru cateva fotografii care, dupa parerea sa, ii lezau imaginea publica. 25 iunie - Constanta O echipa de jurnalisti provenind de la ziarul Telegraf si de la postul TV Neptun Constanta a fost batuta, injurata si amenintata cu moartea de omul de afaceri Mihai Caratana. Incidentul a avut loc in comuna Mihail Kogalniceanu, in timpul unei inspectii a Directiei Sanitar-Veterinare la ferma lui Caratana. Camera video a postului de televiziune a fost complet distrusa in timpul incidentului, sub ochii politistilor locali. A fost nevoie de interventia trupelor DIAS pentru calmarea spiritelor. 25 iulie - Petrosani Carmen Cosma, redactor la cotidianul Romania Libera, si Marius Mitrache, redactor la Evenimentul Zilei, au fost batuti in orasul "Luceafarului huilei romanesti", Miron Cosma, de batausi profesionisti, la cativa zeci de metri de sediul Politiei. Incidentul a avut loc in plina strada. Politia si Prefectura au demarat anchete pentru identificarea agresorilor, dar nu a fost identificat nici unul dintre acestia. Incidentul a avut loc dupa ce Carmen Cosma a publicat o serie de articole referitoare la ilegalitatile comise de unii oameni de afaceri locali. 3 septembrie - Targu Mures La doar cateva zile dupa ce a publicat un material despre lumea interlopa din Targu Mures, Cristian Teodorescu, redactorul-sef al saptamanalului Ziarul de Mures, a avut surpriza sa-si vada masina arzand in parcarea din fata blocului. 18 septembrie - Craiova In timpul conflictelor de strada din Craiova, masina echipei de filmare a TVR a fost atacata de un grup de protestatari cu sabii ninja. Incidentul s-a petrecut sub ochii politistilor aflati in zona. Nici o persoana nu a fost ranita. 20 octombrie - Calarasi Redactorul sef al saptamanalului Gazeta de Vineri din Calarasi, corespondent al cotidianului Evenimentul Zilei, a fost agresat de reprezentantul PSD in sediul Biroului Electoral al Circumscriptiei nr. 12 Calarasi, dupa ce ziaristul a solicitat relatii cu privire la o frauda electorala de proportii, pe care o semnalase in ziua precedenta. 3 decembrie - Timisoara Ino Ardelean de la Evenimentul Zilei, editia de Vest, a fost batut cu bestialitate la Timisoara. Persoane, pana in acest moment necunoscute, l-au atacat si l-au lovit pana cand a ramas inconstient. Nu a fost jefuit si nici atacat in urma unei altercatii.

Lupta cu sistemul

Acestor cazuri li se adauga cele in care ziaristii de investigatie aflati in misiuni de documentare au fost amenintati. Reamintim atitudinile jignitoare ale lui Viorel Pasca, primarul din Suciu de Sus, care in luna februarie l-a scos afara din sediul Primariei pe reporterul GAZETEI si amenintarile primarului Gavril Pop, din Boiu Mare, care l-a amenintat pe Catalin Vischi, redactorul sef al GAZETEI, ("iti rup hartiile!", "sa iesi afara din comuna!"), iar pe Ciprian Dragos si fotograful Silviu Ghetie, care l-au surprins la un chef chiar in sediul Primariei, i-a imbrancit, cerandu-le sa paraseasca incinta. Aceste agresiuni verbale si fizice au venit din partea unor persoane aflate in functii publice, unele chiar din echipa guvernamentala. Libertatea presei presupune, pe langa libera circulatie a informatiilor si opiniilor, si exercitarea profesiei de jurnalist in siguranta si la adapost de orice presiuni si agresiuni. Cerem autoritatilor romane sa ia de urgenta atitudine impotriva agresiunilor la adresa jurnalistilor si sa ia masurile ce se impun pentru identificarea si condamnarea celor ce se fac responsabili de astfel de acte.

GAZETA de Maramures



* Manevrele sefului ceferistilor maramureseni
De "zeghe" in lanul de Secara

Ceferistii baimareni sunt subordonati Clujului, asa ca e firesc sa fim interesati despre bunul (?) mers al lucrurilor din Regionala de Transport Feroviar de Calatori Cluj. GAZETA a ajuns la concluzia ca activitatea lui Vasile Secara, director al Regionalei, trebuie controlata de politie si parchet.

Personajul Vasile Secara se-nscrie in tipologia comunistului de conjunctura. A fost inginer sef in Gara Cluj, dupa care a fost numit sef adjunct de statie, iar mai tarziu sef de gara cu patalama. In paralel, Secara a ocupat functia de secretar PCR al Complexului CFR Cluj, functie sinonima cu sefia absoluta. Ce facea Secara in vremea in care era sef de gara? Verifica indeaproape "comanda de personal" si activitatea casieritelor. Ce reprezinta comanda de personal? Spaga si calatoria frauduloasa, o buna traditie mioritica. Nu afirmam ca Secara a beneficiat de "atentiile" sefilor de tren, dar spaga in CFR a existat, exista si va exista. Secara a recunoscut in fata reporterilor GAZETEI acest lucru, cu nonsalanta. Ca sef de gara, Secara a fost cercetat pentru abuz in serviciu de catre Politia TF.

Reprofilarea

Dupa 1990, Secara a fost transferat la CFR Infrastructura, pierzand astfel "comanda de personal". Sa nu uitam insa ca exista licitatiile cu terti. Satul de stat pe sec, Secara a devenit membru PSD, iar in aprilie 2001 a fost numit director al Regionalei de Calatori, fara vreo experienta in bransa. Cum PSD-ul curata sistemul feroviar de PD-istii mosteniti de la Basescu, Secara a curatat terenul, numindu-i in posturile cheie ale Regionalei pe contabilul sef Ioan Curutiu, seful Serviciului Tehnic, Traian Vasian, si seful Serviciului Aprovizionare, Doru Stuparu. In urma cu trei luni, Vasian a fost pensionat, dar Secara il lasa sa activeze, cica pentru a-l pregati pe cel ce va fi noul sef. Motivul este insa mult mai evident. "CFR Calatori Cluj" are lunar de facut plati de miliarde de lei. Nu toata lumea isi primeste insa banii la timp, au declarat oamenii de afaceri. Se incalca astfel legea contabilitatii, care prevede ca facturile sa fie platite in functie de vechime. Cui ii pasa?

Incurcatele licitatii

Alt "cui al lui Pepelea" sunt licitatiile in valoare de miliarde de lei pentru reparatii statii calatori si depouri, revizii, servicii de curatenie, achizitii de lemne, motorina, piese de locomotive. Abonatii de serviciu sunt societatile lui Ioan Hanga si Vasile Bercan, adica SC Alex si George SRL si SC 2 Invest SRL. Hanga a fost sef de sectie in Regionala, iar Bercan a fost seful Diviziei de Linii in perioada 1989-1996 si consilier personal al directorului Regionalei Cluj. Sursele noastre ne-au declarat ca firma lui Bercan a contractat lucrari chiar si in perioada in care acesta era angajatul companiei, un lucru obisnuit la Regionala clujeana. Bercan este asociat, alaturi de sotia sa, in SC 2 Invest SRL Cluj. Din datele contabile oferite de Ministerul Finantelor Publice, rezulta ca pe anul fiscal 1999, SC 2 Invest SRL a obtinut un profit declarat de 1,8 miliarde lei, avand angajate doar 16 persoane. In anul 2000, SC 2 Invest SRL a obtinut un profit de 964 de milioane lei, cu 16 angajati, 550 de milioane lei in 2001, la 98 de angajati, iar in 2002 a obtinut 441 milioane lei cu 100 de angajati. Micsorarea profitului e data, probabil, de abilitatea in scadere a lui Bercan de a obtine contracte cu "CFR". Alta explicatie ne-au oferit-o cunoscuti de-ai lui Bercan, care spun ca acesta a fost asociat initial intr-o firma, alaturi de fiul unui director al Regionalei CFR Cluj din anii '80. Respectiva firma se numeste SC 4 Invest SRL si il are ca unic asociat si administrator pe Mihai Stefan. Nu stim exact daca acest Mihai Stefan este aceeasi persoana cu cel denumit printre muncitorii feroviari "patronul Miky". Alaturi de Bercan, in cadrul societatii "2 Invest" activeaza si Ioan Bobos, fost sef de district in cadrul CN CFR. Secarica Satu Mare si licitatiile de la statia CFR Calatori de la Satu-Mare au un slagar. Firma care a castigat contractul apartine, conform unor surse, varului lui Secara de la Casei-Dej. Licitatiile au fost repetate de patru ori! Valoarea lucrarilor: cam 700 milioane lei. Tot firma lui Bercan a beneficiat de o lucrare de proiectare pentru introducerea gazului metan in gara Cluj, cotata la aproximativ 500 milioane lei. Rezultatul? In Gara Cluj e ger de decembrie. Firma lui Bercan castiga licitatii si in curtea directorului general al CFR Infrastructura Cluj, Ioan Pintea, mai ales la renovarea liniilor. De licitatii bine platite beneficiaza si societatea clujeana Supernet, unde se spune ca a activat unul dintre fiii lui Secara. Firma se indeletniceste cu intocmirea a diferite statistici pentru Regionala CFR Calatori, in conditiile in care Regionala detine un departament de marketing dotat cum se cuvine.

Trenul-social

Reclamatiile se indreapta si spre politica de angajari din cadrul Regionalei, comportamentul directorului Secara si calitatile sale manageriale. Desi nu are competente in a acorda concedii mai mult de 5 zile, Secara i-ar fi fericit pe ceferistii Aurel Rus si Mihai Vasile cu concedii prelungite de 2-3 luni pentru ca isi gasisera de lucru in strainatate, dar doreau sa-si pastreze si locurile de munca. In privinta calitatilor de manager, amintim un studiu de marketing din 2003, din care rezulta ca pierderile Regionalei sunt astronomice. Studiul a fost facut intr-o perioada in care preturile biletelor au crescut cu 280%, in timp ce profitul regionalei a crescut doar cu putin peste 20%. Diferenta este o gaura clara, lucru explicat de Secara prin faptul ca mersul cu trenul este o masura sociala, deci pierderile sunt firesti! De un alt aspect - al lipsei de comunicare - ne-am lamurit singuri. Timp de patru zile i-am solicitat lui Secara o intalnire.

Capusa de rasa

Ne indoim insa ca Secara se comporta la fel si cu seful de divizie Iulian Gaga, la randul lui un afacerist rasat. Gaga detine o casa de expeditii feroviare SC Viatera SRL, care inchiriaza vagoanele CFR, apoi le subinchiriaza. Pentru ca este in relatii bune cu directorul CFR Marfa Cluj, Vasile Petrule (si nu numai), Gaga a reusit sa obtina reduceri grase din partea companiei, astfel ca preturile sale de subinchiriere a vagoanelor se apropie de cele practicate de companie. Vulgar, procedeul se numeste "capuseala". Se scot bani frumosi. O eventuala concurenta a SC Viatera SRL este destabilizata de faptul ca CFR Marfa inchiriaza vagoanele in functie de disponibilitati. Fireste, Viatera beneficiaza de vagoane la orice ora. Pentru firma lui Gaga presteaza, zic sursele de pe piata, doi angajati ai CFR. Astfel, Ionut Pop, sef Divizie Comerciala CFR Calatori Cluj, si Nicolae Crisan, sef regulator Marfa Oradea, bat din usa in usa si recomanda serviciile Viatera. In buna traditie deschisa de Secara, Gaga a fost si el sef de gara, la Oradea, unde a ramas in legenda locului ca mare iubitor al sexului frumos, destept si ceferist. La randul sau, Gaga a fost cercetat intr-un dosar penal privind inchirierea unor vagoane catre societatea European Drinks. Sotia lui Gaga a lucrat la firma European Drinks! Clar?

Transparenta de dulap

Dupa indelungi insistente, directorul CFR Calatori Cluj, Vasile Secara, a acceptat o discutie, din care am dedus ca lucrurile merg foarte bine in Regionala. Directorul acuza ceferistii clujeni ajunsi pe la Bucuresti de-a lungul timpului - Vasile Tulbure, Teodor Groza sau Ioan Simut - ca nu au facut suficient pentru regionala Cluj. Secara ne-a dat un exemplu sugestiv din perioada in care Ioan Simut se afla in Bucuresti, Vasile Tulbure in Cluj, iar Mihai Necolaiciuc la Regionala Iasi. In acea perioada s-au renovat doar garile din Moldova. In schimb, Secara a capturat unii conductori si mecanici de tren corupti, a micsorat traficul clandestin si furturile de motorina. Secara se mai mandreste cu Sageata Albastra si intercity-urile care functioneaza in Ardeal si considera ca "guverneaza" intr-o deplina transparenta, invitandu-ne sa ne aruncam ochii in dulapul cu documente. Pe care l-a inchis imediat ce ne-am intins gatul. Totusi, a refuzat sa declare ca este membru PSD, asa cum stie toata lumea. A spus doar ca este un simpatizant al lucrurilor bune. Ne intrebam, evident, pentru cine?

Silviu MANASTIRE



* Coltu' meu
Un Esop pentru PSD Maramures

“Trandafirul si maslinul se sfadeau odinioara pentru rabdare, putere si blandete. Maslinul invinuia trandafirul ca e fara putere si ca se inclina usor la orice vant, dar trandafirul tacea si nu raspundea. Si asteptand putin, vantul porni sa sufle cu tarie. Trandafirul, clatinandu-se si plecandu-se, ramase teafar, dar maslinul, impotrivindu-se, fu doborat de vant. Morala: cei care nu se impotrivesc nici vremii si nici celor mai puternici sunt mai tari decat cei care se intrec cu cei mari." “O camila trecea un rau care curgea vijelios. Se balega in rau si indata ce vazu balega inaintea sa, purtata de iuteala apei se intreba: Dar ce este asta? Era in urma mea si acum vad ca mi-a trecut inainte. Morala: Sunt cetati (judete) in care conduc cei din urma si fara minte in locul celor de frunte si intelepti" Primarul din Tautii Magheraus, Anton Ardelean, vicepresedinte interimar in conducerea interimara a filialei PSD, s-a trezit facand misto de mine si de ziaristii prezenti la ultima conferinta de presa a PSD Maramures. Mie mi-a spus, vrand sa para inteligent, ca ma uit la el precum ganditorul Esop. O fi fost si sclavul Esop ganditor, dar mai mult a fost fabulist. Primarul viitorului oras (ha, ha, ha!), luat de val, doar a ajuns printre cei puternici ce conduc efemer filiala partidului-stat, m-a confundat, sa zicem, cu ganditorul Heraclit, zis Obscurul (sunt convins ca stie de ce). Dar bascalia lui Toni a continuat si la adresa celorlalti ziaristi. Expresii ca: “Ati muscat-o!" sau pilda cu pomul cu roade (PSD ) in care ziaristii dau cu pietre, sunt tipice pentru acest jalnic comic al politicii maramuresene. Ardelean vrand sa epateze in continuare a anuntat ca, pe o relatie de-a sa la Combinatul Azomures, a facut rost de ingrasaminte chimice pentru primarii PSD din judet. Cam asa merg lucrurile la noi in Maramures. Toate se impart in functie de apartenenta la partidul trandafiriu, de la buget, la niste amarate de ingrasaminte chimice. Esti pesedist ai parte, nu esti: mucles! In rest, a fost plictiseala la celebra conferinta de presa. Prefectul Ioan Buda a ramas la fel de nervos ca ziaristii nu iau pozitie de drepti cand vorbeste domnia sa, iar subprefectul Viorel Deghid are nostalgii. El a spus: “Dorim sa punem Primaria Baia Mare pe panoplia cu trofee a partidului". Frumos, doar ca filiala maramureseana PSD nu are panoplie. Nu a avut rost, ca victorii importante “nexam". Poate alt partid.

P.S. Cele doua fabule de mai sus sunt scrise de Esop si se potrivesc cu situatia din PSD Maramures.

Nicolae TEREMTUS



* Ma tot mir
Tara accidentelor

Cele mai ciudate accidente se petrec in Romania. Spre exemplu, in localitatea Marasesti, un tip a fost lovit intr-un singur minut de un tractor, dupa care a fost calcat de o Dacie. Pietonul invatase, de prin manualele de istorie, ca, la Marasesti, se strigase candva "Pe aici nu se trece!" Tractorul si Dacia au trecut... Tot in saptamana trecuta, in Arges, un copil de un an si noua luni a fost zdrobit de un tren. In acest caz, "accidentul" il reprezinta parintii copilului. Un alt accident ciudat s-a petrecut pe la Arad: un copil de doi ani a fost ars de un aparat medical defect. Un vapor s-a scufundat in Marea Neagra. Din fericire, toti marinarii (romani) au fost salvati. In vremea asta, un marinar bulgar isi ucidea doi colegi de barca. In Afganistan, situati - cel putin aparent - in afara oricarui pericol, noua copii au murit in urma unui bombardament american. Pentagonul zice ca a fost un accident. Aceeasi scuza si-a gasit-o si criminalul din Bucuresti care a ucis o fetita de 12 ani. In timp ce Ozzy Osbourne a trecut printr-un accident de bicicleta in urma caruia si-a rupt o clavicula, doua vertebre si sase coaste, pentru rockeri, cel mai mare accident s-a produs tot in Romania: Madalin Voicu si-a scos un album cu muzica rock! O romanca a cazut de la etajul sase al unui bloc si a scapat, in timp ce in Toronto o tipa murea din cauza unei scoli care, inexplicabil, s-a prabusit. Un sofer de tir a batut un vames, din lipsa de accidente si pentru ca aflase ca un institut de cercetari a stabilit ca timizii mor mai repede. Ca sa fie tacamul complet, moldovenii, cunoscuti ca fiind gurmanzi, au ingurgitat linguri, furculite, cuie, periute de dinti, monede si capace de bere. Accidente pe care nimeni nu le poate explica... In seria "accidentelor" irepetabile si oricum nebagate in seama se inscrie si semnarea de catre politicienii romani a Conventiei ONU anticoruptie, care prevede ca bunurile obtinute prin coruptie sa fie returnate statului. S-o vad si pe asta, ca nu ma mai mir! O sa ajung chiar sa cred ca PSD-ul poate pierde alegerile. Oricum, Circul de Stat si-a deschis stagiunea cu maimute zburatoare...

Ioan BOTIS