ANCHETE-ATITUDINE

* Cosma a dat in judecata Consiliul Judetean!
Procesul anului in Maramures

* MITOCANUL "AfumaT" - Violenta este singura solutie de dialog a primarului din Boiu Mare

* Primarul procesoman
“Capul" pesedist al localitatii Tautii Magheraus s-a imbolnavit!

* Luptand cu primaria Smecherilor
Consvil a pus amanet pe basculele primariei din Viseu

* Avocatii clandestini
Baroul Maramures e zguduit de concurenta neloiala si ilegala!

* Revendicari cabaline
Probleme rezolvate cu promisiuni electorale

* Coltu' meu
Greata de sfarsit de octombrie

* Schimbul de azi
Curve si ciocolata la periferia Europei

* Ma tot mir
Centura mitocanului

* Cosma a dat in judecata Consiliul Judetean!
Procesul anului in Maramures

Vinerea trecuta, pe culoarele Palatului Administrativ era o liniste nefireasca, chiar daca o numeroasa delegatie din Ungaria a “invadat" cladirea. Functionarii administratiei maramuresene erau preocupati de altceva. Toata lumea astepta rezultatele procesului pe care presedintele Consiliului Judetean, Alexandru Cosma, l-a intentat institutiei pe care o conduce. Unii din curiozitate, altii din interes. Situatia pare de tot rasul - sa te judeci cu tine insuti, cum ar veni. Dar, cand este vorba de sute de milioane, ce nu face prezidentul nostru, alesul maramuresenilor, lider de vaza in PSD, partidul-stat.

Prezidentul Cosma solicita in instanta 277 de milioane lei, bani impozabili, reprezentand spor de vechime, salariu de merit si premii lunare. Nemultumirea presedintelui CJ a fost provocata de faptul ca pe langa cele 28 de milioane de lei (brut) cu care figureaza lunar pe statul de plata, nu incaseaza si anumite sporuri si adaosuri salariale. Nu ne referim la banii pe care Cosma ii incaseaza prin firmele sale, cele administrate in momentul de fata de familie, pe motiv de incompatibilitate. Se stie ca liderul PSD este unul dintre cei mai avuti moroseni, un fel de “eminenta cenusie" a lucrarilor cu fonduri primite direct, a licitatiilor castigate, unde banii vin de la buget si cate si mai cate. Revenind la procesul Cosma versus Cosma, sa mentionam ca alaturi de el au mai revendicat aceste “resturi" salariale primari si viceprimari din Seini, Baia Sprie, Salsig, Grosi, Viseul de Sus si Sacel. Povestea este destul de alambicata si este generata de un vid legislativ si de existenta unor legi care pot fi interpretate in fel si chip. Asa-i moda la romani.

Demnitari sau functionari publici

Pana in 1998, cei care conduceau institutii precum Consiliul Judetean, Primariile si celelalte categorii de bugetari erau retribuiti conform Legii 40/1991. In vara anului 1998, a fost emisa Legea 154, privind stabilirea salariului de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru functiile de demnitate publica. Aparitia acestei legi a dus la abrogarea multor articole din Legea 40, din care au ramas in vigoare acelea care se refera la acordarea sporului de vechime, a salariului de merit, a altor sporuri, a salariului de merit si a premiilor lunare. Daca citesti textul Legii 154, la articolele 19 si 20 se arata clar ca persoanele din functiile de conducere, numite de demnitate publica (Consiliile Judetene si Primarii) si pe care le numim demnitari publici, sunt retribuite prin indemnizatie, unica forma de salarizare. Sa mai mentionam ca presedintele CJ, vicepresedintii, primarii si viceprimarii nu au incheiate contracte de munca cu institutiile pe care le conduc. La indemnizatii nu se acorda sporuri, premii. Ori, Legea 154 tocmai asta mentioneaza. Ca acesti demnitari publici sunt retribuiti cu indemnizatii. Ei nu sunt functionari publici. Avand in vedere ca o parte a Legii 40 a ramas in vigoare, ca in Legea 154 nu se prevede in mod expres ca acesti demnitari publici nu au dreptul la sporuri si premii, in decursul anilor, in multe judete primari sau presedinti de CJ au solicitat acordarea acestor sporuri salariale. Si in Maramures s-a intamplat la fel. In fiecare an, Curtea de Conturi a avut de lucru pe aceasta tema.

Precedentul

Daca asa nu au obtinut niste drepturi pe care considera ca le merita, primarii, membri in Asociatia Comunelor din Romania, au hotarat sa atace problemele in mod individual si in instanta. Pana anul trecut, ei au incercat sa obtina aceste sporuri pentru toti. In 2002, au fost cateva judete (Satu Mare, Cluj, Iasi) in care unii primari si presedinti de CJ au avut castig de cauza, altii nu. Este greu de explicat de ce s-a intamplat asa, cert este ca s-a creat precedentul care a dus la procesele, tot mai multe, in care conducatorii CJ si ai primariilor revendica sume de bani. La noi, primul care a facut acest pas a fost primarul din Baita de Sub Codru, Dumitru Domuta, care a castigat in instanta 89 de milioane de lei (brut). Potrivit reglementarilor legale, se pot solicita drepturi salariale neacordate pe ultimii trei ani. In cazul nostru, este vorba de perioada 2000-2003. Daca Domuta a reusit, Cosma si primarii si viceprimarii au deschis litigiul de munca cu CJ. Dezbaterea a avut loc la Tribunalul Maramures, iar sentinta a ramas in pronuntare. Probabil saptamana aceasta se va sti daca cei in cauza au avut castig de cauza. Interesant va fi cine castiga. Castiga Cosma, presedintele Consiliului Judetean, sau pierde Consiliul Judetean reprezentat de Cosma?

O propunere generoasa

Problema nu este a demnitarilor publici care traiesc din aceasta indemnizatie. Dar ni se pare revoltator ca presedintele CJ sa solicite sute de milioane pe langa salariul “modest" si celelalte venituri, fiind prosper om de afaceri. Sau, poate nu suntem informati, si Cosma a inceput aceasta batalie cu el insusi pentru a obtine banii si a-i dona celor care traiesc dintr-un salariu de mizerie, numit "minim pe economie". Sau poate vrea sa-i ajute pe sinistratii din Baia Borsa, ca tot nu s-au terminat blocurile arse in incendiul devastator din vara... Atunci, CJ nu a avut nici un leu in rezerva bugetara pentru a-i ajuta, bine ca au avut vecinii. S-a promis ca pana vine iarna blocurile vor fi terminate, guvernul a alocat si bani. Acum, asteptam ca musiu Cosma, daca va primi banii, sa se revanseze fata de borsenii sinistrati.

Nicolae TEREMTUS



* MITOCANUL "AfumaT" - Violenta este singura solutie de dialog a primarului din Boiu Mare

Dupa multi ani in care a neglijat un sat, primarul din Boiu Mare, cuprins de "remuscari", a ordonat renovarea unei scoli, desi in sat mai sunt doar cinci scolari, care frecventeaza alte scoli l Lucrarile sunt executate de o "firma de casa" l Primarul foloseste forta fizica pentru a "evacua" reporterii GAZETEI din Primarie

Gavril Pop, primarul din Boiu Mare, revine in actualitate. Desi in satul Francenii Boiului mai exista doar cinci copii de varsta scolara (care merg la scoala din Boiu Mare), primarul renoveaza brusc cladirea scolii, veche de 50 de ani. Lucrarea a fost incredintata fara licitatie unei firme "de casa". Administratorul firmei este nepotul viceprimarului. Pentru ca am indraznit sa-i tulburam un chef din incinta primariei, Gavril Pop a vrut sa ne scoata afara prin violenta.

Una dintre comunele maramuresene "ocrotite de anarhia civilizatiei" este Boiu Mare. Situata la cativa kilometri de varful Mesteacanului, asezarea greu ar fi putut fi tinta unei agresiuni moderniste a mileniului III. Drumul "pavat" cu gropi este rareori traversat de cate un taran plictisit. Cativa caini latra la fiecare masina ce indrazneste a le tulbura siesta, iar gastele intind gaturile, sasaind dezaprobatoare. Intr-o astfel de lume, uitata parca, se petrec lucruri ciudate, care ies pana la urma la iveala. Spre surprinderea unora.

Proiectul

Satul Francenii Boiului, aflat pe doua-trei varfuri de deal si locuit acum doar de cateva familii de batrani, este locul unde Primaria din Boiu Mare s-a hotarat sa renoveze cladiri! Una dintre acestea este cladirea care pana in urma cu cativa ani adapostea scoala si caminul cultural. In urma cu o luna, primarul Gavrila Pop a inceput lucrarile de reparatie la cladirea cu pricina, la unison cu intrarea in sezonul rece. Lucrari de constructie pe timp ploios s-au mai vazut, nu asta ar fi marea problema. Altele ar fi nedumeririle. Se pare ca acea cladire (scoala si caminul cultural) apartine de ani buni Episcopiei Maramuresului si Satmarului. Pentru ca existau doar cativa copii de varsta scolara, care oricum frecventau scoala din Boiu Mare (cea din Franceni fiind inchisa si intr-un continuu proces de degradare), in timpul guvernarii CDR (1996-2000), Consiliul Local Boiu Mare ar fi aprobat trecerea acesteia in administrarea Episcopiei, cu acordul ministrului Invatamantului de atunci, Andrei Marga, si a lui Ion Caramitru, ministrul Culturii. Aflata in apropierea bisericii vechi din Franceni si a celei noi, cladirea a fost considerata potrivita pentru costruirea unui complex bisericesc, care sa cuprinda si o manastire pentru Protopopiatul din Valea Chioarului. In cladire ar fi trebuit sa fie cantina calugarilor. Din lipsa fondurilor, proiectul nu s-a mai realizat.

Depozitul CAP-ului

Vineri, pe la orele pranzului, am pornit pe drumul Francenilor. Ajunsi la cladirea scolii de odinioara, am fost intampinati de o atmosfera somnolenta. Cladirea se afla in renovare, peretii exteriori fiind zugraviti aproape in intregime. Interiorul arata ca dupa razboi si nu iti puteai da seama care incaperi au apartinut caminului cultural si care scolii. Din intamplare, am fost reperati de o vecina. "Cladirea s-a construit prin '56. Stiu ca eram mica si aduceam caramizi impreuna cu invatatorul. Aici am facut primele patru clase. Dar, de vreo 15 ani nu se mai foloseste ca scoala. Nici nu mai are cine sa vina. In sat sunt doar doi copii care fac naveta la Romanesti si doi la Boiu Mare. Inainte, pe vremea colectivului, aici se tineau adunari populare, se faceau nunti, botezuri si se depozita graul. Acum, lucreaza vreo patru mesteri, dar tocmai au plecat. Lucrarile au inceput in urma cu trei-patru saptamani. Pana acum, au refacut exteriorul. Pana acum, orice adunare populara se tinea in curtea bisericii sau la magazin. De exemplu, aici se vor putea strange fiii satului, cu ocazia zilei de Pasti", ne-a spus optimista femeia.

"Hai, afara!"

Ne-am intors la Boiu Mare si am trecut pe la Primarie, in speranta ca vom gasi pe cineva. Era ora doua si, de obicei, functionarii publici sunt plecati de mult. Spre surpriza noastra, la Primarie era prezenta toata conducerea. Nu se lucra, stati linistiti, doar era "vichend", cum ne-a spus o sateanca. Primarul, aflat in fruntea unui chef pe cinste, s-a trezit deranjat de ziaristi. Dupa ce ne-am prezentat, primarul Gavril Pop a remarcat reportofonul si l-a insfacat pe unul dintre reporteri de brat, aratandu-i usa. I-am reamintit ca ne aflam intr-o institutie publica si nu exista nici un motiv sa fim scosi afara. "Ce umblati cu treburi dintr-astea? Hai, afara!", ne-a trantit-o Pop. Am acceptat sa inchidem reportofonul (pasamite bau-bau pentru Pop cel, se pare, neobisnuit cu tehnica), Pop si-a mai revenit la culoare si a incercat sa ne arate ca nu consumase intr-atat incat sa nu poata avea o discutie civilizata. Evident, nu a reusit. Probabil se gandea la fondurile PHARE din comuna, care, ce e drept, se afla in colimatorul nostru. "Ce sa ma intrebati? Cladirea scolii? Nu a fost a bisericii niciodata. Au fost ceva discutii intre 1996 - 2000, dar nici vorba de asa ceva. Este a Primariei. Se lucreaza din vara, nu de acum trei saptamani. Cine v-a spus? Vrem sa facem acolo o scoala. Nu sunt acum elevi, da' or fi. Lucrarile sunt executate de o firma din Somcuta Mare. Nici nu mai stiu cum se numeste. Au fost initial cinci firme, care si-au prezentat ofertele si am ales-o pe cea mai ieftina. Calitatea e aceeasi la toti", a aberat Pop, amestecand fantezia cu realitatea. L-am lasat pe primarul visator sa-si continue cheful, asa cum ii sade bine unui ales local in timpul programului.

Care-i "meciul"?

Se pare insa ca exista alte interese care stau la baza inceperii lucrarilor de reparatie a scolii in prag de iarna. "Intr-adevar, scoala din Franceni se afla in reparatie. Firma care executa reparatia este a nepotului viceprimarului din comuna, insa cum a castigat licitatia, nu pot sa va spun, pentru simplul motiv ca, asa cum e obisnuit primarul, nu ne comunica niciodata despre existenta vreunei licitatii. Daca el spune ca s-au primit cinci oferte, probabil s-au primit la el in bucatarie. In sedintele de consiliu local nu s-a anuntat nimic. Lucrarile au inceput in urma cu o luna si nu in vara", a declarat un consilier local, caruia ii vom pastra anonimatul, pana la eventualul proces. O versiune mai putin oficiala pentru care primarul Pop renoveaza cladirile Episcopiei ar putea fi aceea ca initial a existat o "intelegere" cu "ramura tanara" a conducerii Episcopiei. Parohia Boiu Mare a castigat in instanta, in baza Legii 1/2000, retrocedarea fostelor paduri, dar primarul nu a avut de unde sa le scoata. O parte din padure fusese deja "rasa". Printr-o inginerie specifica tranzitiei, Episcopia a infiintat inca o parohie (la Franceni) in parohia deja existenta, iar o parte din padurile Parohiei Boiu Mare au trecut la Parohia Franceni. Acum ar fi necesar un alt proces pentru stabilirea procentului de padure care ar reveni "injumatatitei" parohii Boiu. Adica "timp de gandire", pana la alegeri. Avand viata mai usoara, Pop trebuia intr-un fel sau altul sa se revanseze fata de Episcopie. Si s-a apucat de renovat cladirile acesteia. Ca Franceniul va ajunge sa aiba o scoala in secolul viitor, vom vedea (putin probabil). Timpul va arata adevaratele intentii ale lui Pop. Iar noi il vom observa in continuare.



* Primarul procesoman
“Capul" pesedist al localitatii Tautii Magheraus s-a imbolnavit!

Primarul pesedist Anton Ardelean doboara record dupa record. La Referendum, Tautii Magheraus a iesit pe primul loc in judet ca prezenta la urne. Apoi, Toni a scos de la naftalina aiuristicul proiect "Tepes Land". Figura a tinut si Toni a dat interviuri peste interviuri (curat campanie electorala, daca ne gandim ca si-a declarat disponibilitatea de a candida la sefia filialei PSD). In tot acest timp, primarul si-a demonstrat si latura de procesoman.

In timp ce isi mediatiza "remarcabilele-i realizari", primarul Anton Ardelean continua sa se razboiasca in instanta cu doi batrani (Ana si Ioan Tamas). Probabil credea ca razbunarea este o calitate demna de "primul gospodar al comunei". Va reamintim incredibilul caz. In anul 1997, sotii Ana si Ioan Tamas au incheiat cu Ardelean un contract de intretinere imobiliara. Actualul primar al comunei, pe atunci medic veterinar, s-a angajat sa-i ingrijeasca pe cei doi batrani in schimbul averii acestora (casa, anexe, pamant). A urmat un "menaj nefericit", iar batranii, satui de felul in care Ardelean (nu) s-a achitat de obligatii, au hotarat sa rupa intelegerea. Dar “caritabilul" nu a vrut sa renunte. A urmat unul dintre cele mai ciudate procese judecate in instantele maramuresene. Desi batranii au fost de acord sa-i ramburseze cheltuiala primarului (dupa efectuarea unei expertize corecte), acesta a castigat toate procesele! Colac peste pupaza, sotii Tamas au platit si cheltuielile de judecata. Cum s-ar spune, au fost “obligati sa accepte binele primarului-caritabil".

Boala lui Toni

Dupa atatea procese, primarul s-a imbolnavit cronic de procesomanie. Apetitul pentru instantele de judecata este, de altfel, o ocupatie “onorabila" pentru un ales ce se pretinde social-democrat. Bine, chestiunea cu social-democratia este de fatada. Se stie ca Ardelean a schimbat partidele precum batistele, doar crestin-democrat si udemerist n-a fost. Cert e ca in primavara lui 2003, Ardelean a intentat un nou proces batranilor Tamas. Scopul? Dorea sa transforme obligatiile de intretinere din contract (prezenta zilnica cu mancare, medicamente, munca in gospodarie etc.) in renta viagera. Adica sa le dea lunar batranilor (vor - nu vor) o suma de bani echivalenta cu “achitarea de contract". Prin aceasta miscare, Ardelean a demonstrat ca urmareste doar averea batranilor. Desi sotii Tamas nu au mai acceptat nimic de la Ardelean de peste doi ani (asadar contractul nu mai e respectat!), primarul a castigat! Situatia e demna de "Absurdistan". Batranii Tamas au pierdut din nou si au de platit patru milioane de lei cheltuieli de judecata. "Asta-i dreptatea in tara asta", a spus dezamagit batranul Ioan Tamas. Practic, prin sentinta data in 23 octombrie 2003, s-a consfintit dreptul primarului de a le plati batranilor o suma de bani, desi batranii nu accepta, nu doresc, nu vor. Probabil, Toni adoarme linistit ca s-a achitat de o obligatie... social-democrata. Este drept, o avere de sute de milioane merita, din punctul sau de vedere, o asemenea zbatere.

Martorul mincinos

In toate procesele, “primarul atomic de Tautii" a adus diferiti martori pentru a demonstra ca “este la zi" cu respectarea obligatiilor. Cei mai multi sunt subordonatii sai (angajati ai Primariei), ori rude ale acestora, asa ca nu este greu sa ne inchipuim ce au declarat. Te pui cu sefu'? Dar mai exista un martor a carui depozitie a contat in mod deosebit. Numele sau? Vasile Motica, cunoscut ca "om de casa" al primarului. Declaratiile acestuia i-a lasat pe sotii Tamas cu gura cascata. "De 15 ani reclamantii (Ardelean, n. red.) au gospodarit impreuna cu paratii (sotii Tamas, n. red.), au crescut porci. Eu personal am prestat munci pentru batrani, angajat de primar care m-a si platit. (...) L-am vazut de cateva ori pe primar venind cu mancare. Stiu ca intr-o soba se face foc cu lemne". De-a lungul procesului, Motica si-a demonstrat omiprezenta, declarand ca a fost de fata ba in biroul primarului, ba cand se afla pe drum (la “ocazie"), ba cand Ardelean ducea mancare la batrani. Si a vazut si auzit tot. Tot ce trebuia pentru ca Ardelean sa castige procesul. In 15 iulie, sotii Tamas au facut o plangere penala impotriva lui Motica pentru marturie mincinoasa. Desi au trecut patru luni de cand plangerea se afla la Parchetul de pe langa Judecatoria Baia Mare, nu se stie nimic de soarta acesteia. Batranii spun ca Motica a lucrat pentru primar, in concluzie era normal sa fie platit de acesta si ca nu avea de unde sa stie cum aduce mancare Ardelean, deoarece nu a fost niciodata, cum pretinde, in casa lor. "Spune ca stie cum este la noi, ca facem foc cu lemne intr-o soba. Daca ar fi fost la noi ar fi stiut ca facem foc in doua sobe", afirma Tamas. Dar cea mai mare gogomanie spusa de Motica este ca batranii si Ardelean se cunosc de 15 ani. Sotii Tamas l-au cunoscut pe Ardelean abia in 1992, cand a venit din Gardani in Tautii ca medic veterinar. "Motica a fost intrebat daca stie de cand avem contractul de intretinere imobiliara. Nu a stiut sa raspunda, dar stie ca ne cunoastem de 15 ani. O minciuna", spune Tamas.

Cine este martorul primarului?

Acest martor, pe care batranii il considera mincinos, este omul de incredere al primarului. Se pare ca Ardelean l-a salvat din mai multe situatii incomode. Primul serviciu: Motica a taiat si transportat ilegal arbori din padurea comunala si chiar a fost surprins de inspectorii de la ITRSC Satu Mare care i-au intocmit proces verbal de contraventie silvica pentru taierea a 37 de arbori (13,5 mc)! Se pare ca Ardelean a "rezolvat" problemele omului sau. Al doilea serviciu: Motica este beneficiar (prin dispozitia primarului 43/2002) de ajutor social. Surse din comuna s-au mirat de marinimia lui Ardelean. "Mergeti sa vedeti ce casa cu etaj are, o alta casa mostenire, patru vaci, trei cai, drujba. Este singurul din comuna care taie de pe pasunea comunei. Primarul se face ca nu vede. Motica lucreaza la oameni, are caruta. De ce primeste ajutor, nu stiu", au spus sursele noastre. Dupa doua servicii, pare normal un contraserviciu.

Nicolae Teremtus, Ciprian DRAGOS



* Luptand cu primaria Smecherilor
Consvil a pus amanet pe basculele primariei din Viseu

Dupa inundatiile din 4-6 martie 2001, s-a constatat ca anumite punti pietonale ce traverseaza Vaserul, ce fac legatura intre catunele izolate si Viseu, au fost duse de ape. Firma Consvil-Petreus a reconstruit urgent patru punti suspendate, executand si o serie de lucrari de reparatii curente la Liceul "Bogdan Voda" si Scolile generale nr. 1 si 7 din oras. Dar de platit, n-a platit nimeni!

Devizul total al lucrarilor firmei Consvil pentru lucrarile de remediere efectuate dupa inundatiile din 2001 din cateva catune izolate si Viseu s-a cifrat la 1,3 miliarde de lei, suma neactualizata. Receptia puntilor a avut loc in iunie 2001, iar la scoli in octombrie acelasi an, constatandu-se calitatea corespunzatoare contractului. Dupa parafarea actelor finale, administratorul firmei, Vasile Petreus, a inceput sa-si astepte banii. Adastarea mai dureaza si astazi!

Povestea adastarii

In mai 2002, Petreus sustine ca primarul Vasile Ciolpan i-a spus administratorului de la Consvil: "Nu-ti dau nici un ban, da-ma in judecata." Asa a inceput lungul travaliu al proceselor in instanta contra Primariei Viseu de Sus, in scopul recuperarii banilor. In iulie 2002, Tribunalul Maramures i-a dat castig de cauza lui Petreus, dar degeaba. Primaria a spus “pas" si n-a miscat nici macar un deget. Urmarea? Petreus a obtinut o hotarare de executare silita, pusa in aplicare de executorul judecatoresc Bucur Ioan care a sigilat si sechestrat (in septembrie 2002) doua autovehicule Raba, o autoutilitara TV si un Ifron, detinute de primarie. Tot in septembrie 2002, firma Consvil a recuperat, in sfarsit, suma de 647 milioane de lei, miscare urmata de contestarea sechestrului. Masinile fura "eliberate", iar procesele au reinceput. Judecatoria Viseu i-a dat castig de cauza tot lui Petreus, apoi a urmat recursul primariei la judet. Afaceristul a cerut validarea popririi (alt proces) si a castigat iar la Viseu, dar edilii i-au “luat caimacul" la Baia Mare. Pana la urma, in 1 octombrie 2003 s-a obtinut o noua validare a popririi.

Lupta pe toate fronturile

In paralel cu procesele, Vasile Petreus a depus o serie de memorii si plangeri la diverse institutii care ar fi trebuit, teoretic, sa-i faca dreptate. La Guvern (Cozmanca a retrimis petitia prefecturii), la Corpul de Control al Primului Ministru (care a redirectionat papirele catre IPJ Maramures, CJ si Prefectura), la subprefectul Viorel Deghid, trei la prefect, una la CJ. Suma datorata de primaria Viseu firmei Consvil se ridica acum la 836 milioane de lei (conform ultimei actualizari). In cursul acestei veri, Consiliul Local a emis Hotararile 102 si 126, prin care s-a aprobat virarea intregii sume catre Petreus, hotarari validate si de Prefectura, cu un ultim termen de plata la 22 decembrie 2003. "Vreau doar banii care mi se cuvin. Nu probleme, nu capul primarului", a concluzionat pagubitul. La primaria smecherilor, lucrurile sunt clare. De agitat, nu se prea agita nimeni. "Ah, iar Petreus. O sa-i dam banii, poate chiar la urmatoarea rectificare de buget", a spus optimist viceprimarul Alexandru Hotico. Primarul Vasile Ciolpan nu s-a exprimat democratic, deoarece era "iesit putin" din cladire. In tara cu o economie de piata "aproape functionala", nu se gaseste nimeni care sa poata obliga o primarie sa-si plateasca datoria catre o societate comerciala. Totusi, de ce nu isi primeste Petreus banii? Gura targului zice ca “n-a dat comisionul". Stiti care, cel de 10% din valoarea lucrarii. Cui? Ordonatorului de credite, recte burgermeisterul V.C. Vasile Ciolpan.

Vorbe la Primaria smecherilor

"Vreau doar banii care mi se cuvin. Nu probleme, nu capul primarului." - Vasile Petreus, administratorul Consvil "Ah, iar Petreus. O sa-i dam banii, poate chiar la urmatoarea rectificare de buget." - optimistul Alexandru Hotico, viceprimar Viseu de Sus. Primarul Vasile Ciolpan nu s-a exprimat democratic, deoarece era "iesit putin" din cladire.

Teofil IVANCIUC



* Avocatii clandestini
Baroul Maramures e zguduit de concurenta neloiala si ilegala!

In bransa avocateasca s-au strecurat dintotdeauna indivizi fara drept de a exercita aceasta nobila meserie, fapt care a fost de cele mai multe ori neglijat de cei in drept sa se autosesizeze. In Sighet, ca peste tot. Singurul caz demascat s-a petrecut in urma cu 20 de ani, cand un clandestin a fost deferit justitiei si condamnat.

Recent, Baroul Maramures a sesizat Parchetul ca pe raza sa exista cel putin trei avocati clandestini. Cazul, care la prima vedere pare exploziv, este considerat de cei din bransa unul... deja obisnuit! Prin judecatorii misuna o serie de contopisti, ex-avocati ori frecangii de usi de tribunal care fac pe aparatorii, eludand statul cu sume deloc neglijabile (cuvenite ca plata a impozitelor), incurcand itele justitiei si prejudiciind afacerile avocatilor reali si legali (adica inregistrati in barou). Iacob Balai, cunoscut avocat sighetean si consilier al Baroului Maramures, cunoaste bine fenomenul. "Activitatea avocatilor este reglementata de Legea 51/1995, singurul act normativ care indrituieste a activa ca reprezentant al unui justitiabil. Orice activitate care se face in afara acestui cadru se taxeaza ca fapta penala, respectiv exercitarea meseriei fara autorizatie. Pe raza municipiului actioneaza doua mari categorii de persoane neautorizate care fac pe avocatii. este un oarecare Ioan M., care a fost, de altfel, denuntat la Barou. Cazuri similare s-au semnalat si pe raza comunelor Barsana si Stramtura. Categoria a doua este formata din avocati a caror activitate este suspendata din varii motive, ei fiind privati de facultatea de a mai reprezenta pe cineva in justitie. De obicei, asemenea act se face contra unei atentii (platibila in votca ori secarica, n. red.). Dreptul de a reprezenta in justitie il au, pe langa avocatii inregistrati (23 la numar in Sighet) si jurisconsultii, dar acestia doar pe probleme de drept public sau privat", ne-a lamurit Iacob Balai.

Toti stiu, nimeni nu actioneaza

"Pledez in instanta, dar exclusiv ca jurist al primariei. N-am auzit de avocatii clandestini", a spus Petru Romanisin, jurist la Primaria Sighet. Alt magistrat al Judecatoriei Sighet are informatii mai complete despre acest fenomen. "Avocatura clandestina se practica curent, dar nu suntem informati despre cazuri concrete. Numai la Legea 1/2000 am avut inregistrate spre judecare peste 1000 de dosare. Petentii originari de la tara au venit cu dosarele intocmite (nu stim de cine) fortuit si cu greseli, fapt care ne-a ingreunat enorm munca. Taranii ne-au spus ca au fost ajutati de diversi secretari si functionari de primarii (pe care nu i-am identificat). Am auzit ca si unii lucratori ai birourilor de copiat acte din Sighet ar exercita asemenea prestatii. Asta e treaba avocatilor, care isi pierd din cauza acestor indivizi clientii, precum si a Garzii Financiare, care ar trebui sa se sesizeze pentru ca se eludeaza Statul. Multi petenti au pierdut procesele si, implicit, padurea, care valora mult mai mult, ori au fost nevoiti sa apeleze ulterior la dreptul de recurs si apel in instantele superioare, pentru ca au apelat nu la avocatii autorizati, ci la asemenea specimene, care nu cunosc bine legea si procedurile." Din informatiile primite de la surse din interior am descoperit si cativa “avocati clandestini", dar acestia nu si-au recunoscut vina. Pentru ca sursele au dorit sa fie protejate de anonimat, am decis ca si “invinuitii" merita acest tratament (cel putin pana la informatii certe, care sa le demonstreze vinovatia). "Nu fac asa ceva, minte cine v-a spus. Eu ajut doar omul sa-si faca dosarul, si ii spun cam ce trebuie sa contina, pentru ca am o experienta indelungata ca redactor de acte si deja cam cunosc ce cere justitia", a declarat unul dintre “suspecti". In Sighet, sunt vreo patru birouri de copiat acte, cativa ex-avocati (care nu risca nimic altceva decat o amenda administrativa) si cateva zeci de absolventi ai Facultatii de Drept, fara un loc de munca. Studiile si stagiatura celor care au ales calea legala pentru a deveni aparatori legali, costa enorm. Dar nu numai de aceea ar fi cazul sa se faca ordine in sistem.

Teofil IVANCIUC



* Revendicari cabaline
Probleme rezolvate cu promisiuni electorale

Cartierul Iapa Sighetului n-are mosie parohiala, apa suficienta, canalizare si multe altele. In schimb, are promisiuni. Generoase. Pe 2 noiembrie a avut loc, la scoala din Iapa - cartier problema al Sighetului -, o adunare populara impusa de frustrarea tot mai accentuata a locuitorilor suburbiei vizavi de prestatia edililor in ceea ce-i priveste.

Primarul Eugenia Godja, viceprimarul Zahoranszky, secretarul Sorin Rednic si personal tehnic, funciar si agricol au incercat, ca reprezentanti ai Primariei Sighet, sa lamureasca multele probleme din cartierul Iapa, dintre care cea mai mare s-a dovedit a fi partajul padurilor parohiale. Ca in fiecare comunitate maramureseana, in Iapa exista o parohie ortodoxa (alcatuita din circa 1.400 de enoriasi) si una greco-catolica (ce numara, momentan, doar 53 de enoriasi). Marul discordiei este reprezentat de o suprafata de 20 ha, care a fost recent atribuita Bisericii Unite printr-o sentinta judecatoreasca irevocabila si definitiva. Multimea ortodoxa s-ar cam opune retrocedarii, motivand ca sunt, de fapt, urmasii catolicilor. La fel de adevarat este si ca toti suntem oameni, iar Biserica lui Dumnezeu de pe Pamant este una singura. Primarul le-a comunicat iepenilor nemultumiti ca o hotarare judecatoreasca nu se discuta si se va pune in aplicare. "Am cerut sa ne comunice care sunt suprafetele care au fost detinute de Biserica Catolica. Vom proceda la identificarea intregii proprietati, pe care o vom restitui, iar unde nu se va putea, vom despagubi", a declarat Eugenia Godja.

Negocieri si promisiuni

Iepenii s-au mai plans de problema apei. Dupa 1990, oamenii au realizat o aductiune de apa, captata de la izvoarele Urda, aflate la 8 km distanta. In momentul realizarii, conducta si bazinele de retentie au fost dimensionate dupa numarul de contribuabili. Ulterior, multi altii s-au racordat pe sest, scazand mult debitul apei, astfel ca seceta a facut ravagii in vara acestui an. Pentru ca oamenii sunt impartiti in doua tabere, li s-a cerut sa-si desemneze cate doi reprezentanti care, impreuna cu angajatii biroului tehnic al primariei, sa elaboreze un proiect de extindere a frontului de captare. In Iapa sunt probleme si cu canalizarea (inexistenta). Desi localnicii detin camere de baie, ei arunca “apele uzate" in strada, in balcanica idee: "las' ca doar curg in vale"! Ca urmare, paraul Hotarului a capatat culoarea albastra si a devenit o vale moarta (candva acolo traiau inclusiv pastravi). Primaria le-a cerut sa-si dureze urgent bazine de decantare si fose septice si sa-si curete santurile din fata caselor. Ca bonus, serviciul de salubritate va ridica de doua ori pe saptamana gunoiul menajer de pe strada principala. Pe restul ulitelor, totul va ramane ca mai inainte.

Concluzii

Alta problema, scoala, prin acoperisul careia ploua. Iepenii au cerut reducerea pretului la abonamente pentru copiii care merg la scoala in centrul Sighetului (cale de 6 km) dar primarul sustine ca pentru asta trebuie aprobarea CJ. Consiliul Local, de fapt actionarul principal al societatii de transport urban Maranord, a aplicat hei-rupist ultima majorare a biletelor, chiar in luna septembrie, imediat dupa inceperea scolii (!). Nu stim cat se va rezolva din pachetul de "revendicari" ale cetatenilor din Iapa, dar primarita a ramas multumita de vizita efectuata in "Cartierul de sus". "Toata lumea stie ca iepenii sunt recalcitranti si ca nu stiu sa se poarte. Nu este adevarat, intalnirea a decurs civilizat si normal", a concluzionat Godja. Tragand linie, miroase a ceva cu iz electoral. Iapa este satul originar si fieful ex-primarului Ioan Bledea, care avea “rezervate" acolo vreo 1000 de voturi. Se pare ca acesta si-a pierdut, dintr-un foc, o multime de aderenti. Mare tarasenie si politica asta, dom'le!

Teofil IVANCIUC



* Coltu' meu
Greata de sfarsit de octombrie

Voma s-a oprit in gat. Am inghitit de cateva ori repede, am inspirat adanc, doar, doar voi scapa de gustul mizerabil din gura. Am incercat exercitiile pentru astfel de situatii, de rau, invatate in armata, la cercetasi. Degeaba. Nu au fost de ajutor nici o tigara, nici bomboana mentolata pe care am mestecat-o mecanic, uitandu-ma la televizor. Cine m-a pus sa butonez telecomanda in cautarea unui program obisnuit, intr-o zi obisnuita de octombrie tarziu? Figura zambareata a deputatului PSD Luca Stefanoiu m-a determinat sa ma uit la emisiunea in care el a dat un scurt interviu. Vorbea de accidentul in care o omorat un baietel din Baia Sprie. Deputatul explica telespectatorilor cum sta treaba cu ridicarea imunitatii sale pentru a putea fi judecat. Printre balbe am aflat ca el s-a pus la dispozitia procurorilor, nu s-a sustras cercetarilor, asa cum se barfeste sau, ma rog, incearca sa “rezolve". Stefanoiu spunea senin ca se mai face o expertiza judiciara, acum, la un an si ceva si ca reglementarile noii Constitutii in materie de imunitate parlamentara nu au efecte “retro". Adica, in cazul sau “umbrela protectoare" a imunitatii functioneaza dupa cum era prevazut in Constitutia din 1991. Am inghitit in sec, nu pentru ca ar fi fost o noutate, ci pentru ca toate aceste lucruri le spunea cu seninatatea omului care stie ca nu poate pati nimic. Stefanoiu a mai spus ca s-a achitat de o parte a obligatiilor financiare fata de familia baietelului, dupa cum singur s-a angajat. “Am dat aproape jumatate din suma si o sa mai dau. O sa dau tot, dar...". A urmat textul cu situatia grea, lipsa banilor si alte scuze balbaite. Altfel spus, si el trebuie inteles. Nu se mai fac bani ca in anii trecuti, are si el greutati, desi se barfeste prin oras ca isi ridica un bar. Cu cinism, deputatul PSD a concluzionat ca banii nu-l vor aduce inapoi pe baietel. Asa este, viata unui copil nu poate fi masurata in bani. Este scarbos sa negociezi, sa ceri , dar mai ales sa-i dai in schimbul linistii sufletesti si al unor declaratii. Lui Stefanoiu i-a scapat amanuntul ca el a fost care a venit la negocieri, el a propus, el s-a angajat ca va ajuta familia numeroasa, pe mama baiatului care s-a imbolnavit si si-a pierdut serviciul. Ca om politic, cu responsabilitati mari fata de cei care l-au ales, Stefanoiu ar fi trebuit sa se tina de cuvant, indiferent de ce se intampla cu imunitatea sa. Ce incredere mai pot avea oamenii in el, cand, de mai bine de un an, se complace in circul acesta, ducand de nas familia copilului, presa, electoratul...

Nicolae TEREMTUS



* Schimbul de azi
Curve si ciocolata la periferia Europei

Nu-i cereti lui Dumnezeu mai mult decat va poate da si nici mai mult decat ii puteti da voi Lui. Asta n-as fi vrut sa o scriu nicicand. Mi-am incalcat inca un principiu, dovedindu-mi inconsecventa. Pacatos, muritor si absent la problemele din Sirius, mai recunosc si ca nu pot sa fac abstractie de "fauna inconjuratoare". Alt devastator si irecuperabil pacat al individului care "manjeste" obrazul subtire al mileniului. Construind o saga ipotetica a fericirii neamului, m-am izbit de concluzia ca ideal ar fi sa nu cerem nimic. Nimanui. Asa s-ar linisti si guvernul in care Nastase Adrian face transfuzii de ministri (inlocuindu-i pe cei "dovediti") cu o frecventa care l-ar convinge pe orice demnitar care pune onoarea inaintea arogantei sa demisioneze. Nu-i cazul. Nici nu o cere nimeni (in afara onoarei, dar parca am lamurit problema). De ce? Nu trebuie sa fii un geniu pentru a observa ca oamenii din acest colt de la periferia Europei sunt obisnuiti sa ceara altceva. Paine, locuri de munca, civilizatie, siguranta si, macar din cand in cand, normalitate. Rareori se intampla ca romanii, satui de atatea "maini" pe care le suporta in propriul buzunar, sa se revolte si sa ceara, aproape rusinat de tonul ridicat, dreptate. "Da' mai opriti-va, fratilor, din furat!", urmat de un suierat perintre dinti: " ' va e rusine!" Chestiunea cu rusinea mi-a fost explicata de curand de o persoana adepta a nudismului neconditionat, care argumenta ca "uniformizarea" (atat de hulita in perioada post-comunista) are, printre alte "proprietati curative", tocmai eliminarea rusinii. Fiind "la fel de goi", nuditatea devine normala. La scurt timp, am primit aceeasi explicatie de la un personaj care milita pentru reglementarea prostitutiei si care, spre finalul dialogului, mi-a spus "Recunosc, sunt curva". Expresia am mai auzit-o si din gura unor personaje care se recomanda ca fiind "politicieni", dar ca o recunoastere a "meritelor" unor adversari. Bine, nu mai surprinde pe nimeni, in definitiv cele doua branse sunt asemanatoare. Cert e ca asa cum stapanul ajunge in timp sa semene cu cainele "din dotare", asa si alegatorul ajunge sa semene cu alesul. Exista un singur "dar". N-am auzit inca de un alegator care sa-si fure (pardon de expresie) alesul neamului. Functia da intangibilitate. ... si, pana la urma-urmei, ce-i cu ciocolata? Lasati prostiile, ca-i dulce si place chiar si copiilor. Murdareste la fel.
P.S.: Orice compromis murdareste. Unii aleg sa-l faca pe cel cu ciocolata. Altii cu politica, iar altii cu... ma rog, am specificat in titlu.

Catalin VISCHI



* Ma tot mir
Centura mitocanului

Deputatul PSD Nicolae Sersea si-a depus o serioasa candidatura la presedintia mai multor organizatii internationale (dintre care merita amintite Mitocani fara frontiere, Marlani din toate tarile uniti-va!, Recunosc, sunt un bou! si Mama, m-ai facut, te iert!) in momentul in care, molfaindu-si guma regurgitata din gusa ce-i mascheaza gatlejul, i-a trimis pe reprezentantii Pro Democratia, care cereau vot uninominal, la munca, pe centura. Cand esti reprezentantul unei natii in Parlament, se cheama ca ti-ai lasat la usa institutiei izmenele cu care ai ranit in grajd, apucaturile grobiene, limba de lemn, obielele ramase mostenire de la un unchies sarac, gesturile de copil retardat, slanina invelita-n ziar, camasa neagra la gat si vorbele invatate de la pustii cu deficiente multiple. Sersea inca n-a invatat toate astea si, cu dezinvoltura dobitocului ce-si urmeaza orbeste stapanii, calca-n strachini dupa modelul iliescian al acordarii titlului de bou unui jurnalist si dupa modelul nastasian ce indeamna natia la numaratul oualor, oricat de atrofiate ar fi acestea. Mai exista si varianta in care deputatul Sersea este un obisnuit al centurilor si indemnul sau reprezinta de fapt o trimitere spre lumea placerilor ieftine. Treaba asta cu centura poate fi si un complex ancestral, de pe vremea cand un stramos al vajnicului mestecau de ciunga se pregatea sa plece in cruciada si lacatusul care ii monta ibovnicei centura de castitate din tabla intreba dupa montarea lacatului: "Punem si botnita?" Cu centura tot mai stransa s-a obisnuit cam tot romanul. In timp ce pe Sersea il dau falcile afara din casa si bucile afara din scaun, vreo sase milioane si jumatate de romani il concureaza pe Iov la capitolul saracie, nemaiavand nici gauri pentru strans cureaua. Dar poate ca omul s-a gandit de fapt la centura de salvare care-i mentine pe naufragiati la suprafata apei (un iminent naufragiu politic PSD pare probabil) sau la centura de siguranta folosita de muncitorii care lucreaza pe stalpi (si ce altceva daca nu stalp al democratiei este Sersea?) sau la centura de radiatii, una dintre cele doua zone din jurul Pamantului in care radiatia corpusculara ionizanta este foarte puternica. Sau, pur si simplu, omul s-a scapat pe gura. Poate de la radiatii sa i se traga...

Ioan BOTIS