ANCHETE, ATITUDINE

* Tara voteaza noua Constitutie, dar unii pesedisti nu o stiu nici pe cea din ‘91
Rosca buchiseste Vechea constitutie

* Drumurile ardelenilor,
la mana moldovenilor

* “Film” cu escrocherii si urmariti international
Cu spatele asigurat

* Esecul SAPARD in Transilvania
Razbunarea pe Ardeal

* Coltu’ meu
Redescoperirea Baii Mari

* Cronica politica sigheteana

* Dubioasa retrocedare de livezi pe dealul Dura
Solutia ”Podea”

* Schimbul de azi
Drumul catre Dumnezeu al Sfantului viu

* Cumparati telefoane second hand! Sunt ieftine, dar aveti ”sansa” sa fie defecte
Infatuatii de la EURO GSM

* Promovarea palincii prin… consum propriu
Falsa prohibitie

* Tara voteaza noua Constitutie, dar unii pesedisti nu o stiu nici pe cea din ‘91
Rosca buchiseste Vechea constitutie

In saptamana care a trecut, toate filialele de partid maramuresene s-au mobilizat, cum de mult nu au mai facut-o, pentru importantul eveniment: Referendumul pentru votarea noii Constitutii. Ingrijorati de semnalele primite privind participarea populatiei la vot, guvernul, pe linie administrativa, si liderii partidelor, pe linie politica, au cerut in teritoriu actiuni menite sa reduca absenteismul. Parlamentarii au primit liber, pentru a ajuta organizatiile judetene in acest sens.

Liberalii si democratii maramureseni au organizat fel si fel de intalniri pe tema noii Constitutii, atat in Baia Mare, cat si in judet. “Noi am organizat un calendar privind participarea la vot. Am organizat conferinte de presa, o dezbatere publica, unde au fost invitate toate partidele, ONG-uri, sindicatele, pensionarii. Am trimis scrisori cetatenilor din Baia Mare si din judet, iar liderii locali au popularizat in localitatile lor modificarile aduse Constitutiei. Au fost doua saptamani pline de asemenea evenimente. In ceea ce priveste actiunile de boicotare a votului, care s-au facut simtite in unele zone din judet, noi nu sustinem asemenea actiuni, care nu sunt utile Romaniei”, ne-a declarat Cristian Anghel, liderul PNL Maramures. Activitati asemanatoare au fost organizate si de democrati. “Ne-am mobilizat pentru a sensibiliza populatia cu privire la importanta prezentei la vot, atat in Baia Mare, cat si in judet. Intalnirile cu cetatenii au avut ca scop popularizarea principalelor modificari aduse Constitutiei. Am impartit pliante si afise cu aceste prevederi, fara insemne de partid pe ele. Este prea importat ca populatia sa inteleaga ca prezenta la vot este un drept de care trebuie sa uzeze”, ne-a declarat Liviu Titus Pasca, vicepresedintele democratilor maramureseni. Nici pesedistii nu s-au lasat mai prejos. Saptamana trecuta a fost organizata o intalnire a parlamentarilor PSD cu presa baimareana. Interimarul presedinte al filialei, deputatul Petre Moldovan, a prezentat eforturile facute de filiala pentru ca prezenta la vot in Maramures sa fie cat mai buna. La intalnire a fost prezent si deputatul Radu Rosca, participant pentru prima data la o intalnire cu presa in noua sa calitate de parlamentar. Vadit emotionat, Rosca a luat si el cuvantul si a povestit ziaristilor, desi subiectul era altul, cum s-a acomodat in prima saptamana de deputatie cu atmosfera din Parlamentul Romaniei. Apoi am aflat, cu stupoare, ca Rosca nu prea cunostea Constitutia din 1991. El a povestit ca, deputat fiind, s-a apucat sa studieze “legea fundamentala” ca sa fie in cunostinta de cauza si a descoperit mai multe greseli de ortografie, mai ales in prima parte a Constitutiei - editia 1991. In loc sa faca pe corectorul, proaspatul deputat ar face mai bine sa deschida dictionarul explicativ al limbii romane si sa caute cuvantul ”onoare”...

Mesaje otravite

Pe langa aceste actiuni organizate de partidele constiente ca absenteismul nu este o solutie benefica pentru populatie, in judet s-au semnalat activitati de boicotare a votului. In zona Borsa-Moisei s-au imprastiat fluturasi cu tot felul de ineptii legate de textul noii Constitutii, prin care cetatenii erau indemnati sa nu se prezinte la vot. Fluturasi anti-vot au fost imprastiati si in Baia Mare, culmea chiar la Universitatea de Nord. O declaratie interesanta am primit-o din partea liderului democrat, Liviu Titus Pasca. “In ultimele zile, atat eu, cat si colegi de-ai mei am primit urmatorul mesaj pe telefonul mobil . Interesant este ca nu apare nici un numar de telefon. Nu stiu modalitatea prin care au fost trimise aceste mesaje idioate. Ne-am interesat la specialisti, se pare ca de pe internet, nu stiu cum… Dar, sper sa aflam exact”, a spus Pasca.

Nicolae TEREMTUS



* Drumurile ardelenilor,
la mana moldovenilor

Moldovenii au pus mana pe cea mai mare firma de constructii din Ardeal l Bacauanul Dorinel Umbrarescu a cumparat Antrepriza Reparatii si Lucrari - ARL Cluj cu 107 miliarde lei l

Maramuresenii se uita peste Prislop

Cea mai recenta lovitura data pe piata constructorilor de drumuri din Ardeal s-a produs la sfarsitul lunii septembrie, cand cea mai mare firma de constructii de stat din Transilvania - Antrepriza Reparatii si Lucrari Cluj SA - a fost cumparata de omul de afaceri bacauan Dorinel Umbrarescu, releva cotidianul “Buna Ziua, Ardeal”, in editia de vineri. De altfel, el a fost singurul care s-a prezentat la licitatia cu oferte in plic. Pretul de oferta pentru intreg pachetul de actiuni al ARL Cluj a fost de 93 miliarde lei. Umbrarescu a oferit 107 miliarde lei. Contractul nu a fost inca parafat.

Maramuresul tine de Antrepriza Reparatii si Lucrari - ARL Cluj SA, care a fost infiintata in aprilie 1997, prin reorganizarea Administratiei Nationale a Drumurilor (AND) din cadrul Ministerului Transporturilor. Astfel de antreprize au mai fost constituite in Iasi, Timisoara, Craiova, Brasov, fiecare avand o arie de actiune in 6-7 judete din vecinatate. ARL Cluj s-a transformat in persoana juridica romana cu capital integral de stat, avand un capital social initial de circa 10 miliarde lei. A fost dotata astfel incat sa poata realiza orice tip de activitate in domeniul constructiilor civile si industriale, incepand de la productia de materiale de constructii pana la realizarea de lucrari de proiectare si de executie, de consultanta sau inchiriere de utilaje si echipamente. In plus, Guvernul a hotarat ca in 1997 si 1998, Administratia Nationala sa acorde ARL-urilor, prin incredintare directa, intreaga gama de lucrari de intretinere periodica a drumurilor nationale si a podurilor din zonele pe care le acopereau. La Cluj, AND a pus la dispozitia noii societati, pe baza de contract, masinile, utilajele si instalatiile procurate din creditele externe acordate de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare: finisoare asfalt, cilindre compactor tandem, autoincarcatoare cu remorca basculanta, masini de marcaj rutier, incarcatoare pe pneuri CAT etc. Veniturile realizate de ARL Cluj ca urmare a folosirii acestor echipamente au fost utilizate de catre AND pentru rambursarea creditelor. Ministerul Transporturilor semnase la sfarsitul anului 1996 primele doua acorduri de imprumut in vederea reorganizarii AND si a reabilitarii de drumuri nationale, in valoare de 85,9 milioane dolari, respectiv 70 milioane dolari. Vreme de sase ani, ARL Cluj a realizat lucrari de anvergura in intreg Ardealul. Cele mai multe erau comandate de Ministerul Transporturilor. Fiind foarte bine utilata, ARL Cluj castiga frecvent licitatiile la care participa. Numai ca afacerile cu statul sunt paguboase, mai ales atunci cand acesta din urma uita sa plateasca. Sau cand exista interesul ca o firma de stat sa fie cumparata de un investitor, in acest caz un investitor strategic pentru PSD. Asa ca in iunie 2003, ARL Cluj si alte cateva societati de constructii cu capital majoritar de stat au fost trecute in administrare speciala, printr-un ordin al Ministrului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei. Masura a fost luata ca urmare a blocajului financiar in care s-ar afla aceste societati. Urmatorul pas a fost scoaterea lor la privatizare.

Comenzi PSD de mii de miliarde

ARL Cluj a fost evaluata la 93 miliarde lei, adica mai putin de 3 milioane de euro. Potrivit unor surse din interior, valoarea reala a firmei este de trei ori mai mare. Un amanunt deloc de neglijat este faptul ca la licitatie s-a prezentat doar un singur ofertant, desi in mediile economice, ARL Cluj este considerata o afacere buna. Dorinel Umbrarescu este insa un ”greu” in domeniul constructiilor de drumuri. Este un personaj sustinut la cele mai inalte niveluri. S-a nascut in localitatea vranceana Tanasoaia in 9 noiembrie 1961. Pe numele sau are doar patru firme, cea mai cunoscuta fiind de departe societatea Spedition UMB SRL, cu sediul in localitatea bacauana Podul Turcului. Firma a fost infiintata in 1997. Umbrarescu detine aici 75 la suta din capitalul social, iar sotia sa, Mirela, restul. Potrivit specialistilor, Spedition UMB SRL are acum cea mai performanta statie de asfalt din tara, cu o capacitate de 500 tone/ora. In ultimii trei ani, firma a fost beneficiara unor lucrari de mii de miliarde de lei. “Buna ziua, Ardeal” a identificat deja lucrari de peste 1.200 miliarde lei comandate de directiile regionale de drumuri si poduri din Iasi, Constanta, Brasov sau de primariile din Bacau, Piatra Neamt etc. Chiar si in judetul Cluj, firma lui Umbrarescu a efectuat lucrarea de reabilitare a drumului judetean care leaga Campia Turzii de comuna Ceanu Mare, in contextul vizitei cancelarului Germaniei, Gerhard Schroeder, la mormantul tatalui sau. Cancelarul nu a mai vizitat Romania, iar Umbrarescu a incasat 51 miliarde lei. Lucrarea i-a fost servita prin incredintare directa.

Romana CHISU



* “Film” cu escrocherii si urmariti international
Cu spatele asigurat

Cel putin 26 de persoane, escrocate de o baimareanca l pagubitii au depus plangere penala l cercetarile politiei dureaza de-o vesnicie l sarlatana isi acuza ”complicele” de instigare

Claudia Groza, o escroaca de meserie, a facut bani seriosi din transportul de persoane in Occident. Sub pretextul oferirii unor locuri de munca stabile, Groza pretindea 1.400 euro si uita de promisiune. Oamenii se intorceau asa cum au plecat – saraci. Femeia colabora cu un viitor dat in urmarire internationala, pe care acum il acuza de instigare.

Ca multi romani satui de conditiile de munca din Romania, Ioan Ciocian din Baia Mare a dorit sa-si incerce norocul in strainatate. Ghinionul a facut ca inainte de plecare sa ”beneficieze” de un ultim ghiont din partea conationalilor. ”In urma unui anunt in ziar, am aflat ca firma SC Kidim Serv SRL din Baia Mare recruteaza muncitori calificati pentru Franta. In noiembrie 2002, am discutat cu Claudia Groza, patroana firmei, la sediul acesteia, despre conditiile ofertei. Prezent mai era si Constantin Danciuloiu, un cetatean francez de origine romana (asa se prezenta). In urma discutiilor, am fost de acord sa accept plecarea in Spania (intre timp se schimbase destinatia), cu contract de munca pe post de betonist. Am platit o taxa de 2,8 milioane lei (pentru care nu mi s-a eliberat chitanta), mi-am facut lichidarea de la RBG Phoenix unde lucrasem inainte si am acceptat sa platesc la plecare 1.400 euro. Alaturi de mine mai erau 25 de persoane care voiau sa plece. In 7 noiembrie, in prezenta lui Danciuloiu si a altor persoane din grup, i-am dat Claudiei Groza 1.400 euro. Nici atunci nu mi s-a dat chitanta, pe motivul ca . In aceeasi zi ni s-au completat carnetele de asigurare pe o perioada de 5 zile (costau 7 euro), in conditiile in care am platit 300 de euro pentru asigurari, iar sederea noastra ar fi fost de minim 1 an. Ajunsi in Spania, am fost cazati la hotel, dar loc de munca nu ni s-a oferit. Dupa 9 zile de promisiuni, Danciuloiu ne-a spus ca ne duce in Franta si ne gaseste acolo de lucru. Dupa alte zece zile am cerut bani sotiei, care era in tara, si m-am intors acasa impreuna cu cativa din grup”, a declarat Ciocian. Spusele au fost confirmate de Ioan Savel din Satu Mare, Petru Ghiurca, Vasile Banc, Marian Ghile din Zalau si Iosif Roman din Baia Mare. La intoarcere, Claudia Groza s-a facut ca ploua, dand vina pe Danciuloiu si refuzand sa le inapoieze oamenilor banii. Cei 26 au depus la sfarsitul lunii ianuarie 2003, plangeri penale pe numele Claudiei Groza, la Politia Baia Mare. De caz se ocupa Samson Libotean.

Cercetare cu viteza statica

Initial, oamenii au dorit sa deschida un proces penal, dar lucratorii Politiei le-au spus sa stea cuminti, ca exista o autosesizare a Parchetului, dosarul fiind trimis acolo, si ca pe bunurile firmei Kidum Serv se va pune sechestru, pentru recuperarea banilor.

Respectand un algoritm ciudat, dosarul s-a plimbat prin mai multe maini, in cadrul Politiei (la Parchet nu exista nimic), fara a se lua alte masuri, decat cea a sechestrului. La acea vreme, principalele bunuri ale lui Groza erau o casa si doua autoturisme. Cu tot sechestrul, una dintre masini s-a vandut, iar cealalta nu mai este de gasit. Mirati de “viteza” redusa cu care se desfasurau cercetarile, oamenii au cerut in repetate randuri explicatii Politiei, de fiecare data spunandu-li-se ca “mai dureaza”. “Politia nu face nimic. Se musamalizeaza. Astia au relatii la Politie. Sorin Groza, sotul lui Claudia, a sunat la cineva de la Politie din Bucuresti si i s-a promis ca il va ajuta sa-l prinda pe Danciuloiu. Probabil aceeasi persoana ii ajuta si pe sotii Groza, sa scape de Politia Baia Mare”, a declarat unul din cei pagubiti de Groza. Surse din cadrul Politiei pun taraganarile pe seama trecerii pe care ar avea-o Groza, un important personaj al Politiei afirmand ca ea ”are spatele asigurat”. Alte surse politienesti spun ca cele 26 de plangeri nu sunt singurele si ca totalul celor depuse pe numele lui Groza ar fi de peste 100. ”Pe bunurile firmei s-a pus sechestru asigurator, iar activitatea acesteia este oprita. Cercetarile dureaza pentru ca Groza spune ca banii ar fi ajuns la Danciuloiu, pe numele caruia a depus plangere penala, acuzandu-l de instigare. Intentionam sa-l dam in urmarire internationala”, a conchis comisarul Ioan Dan. Interesant ar fi fost sa aflam parerea Claudiei Groza, dar in ultima saptamana nu a fost de gasit, telefonul mobil fiind inchis. Tot din surse neoficiale, oamenii pagubiti de escroaca erijata in agentie de ocupare a fortei de munca au aflat ca aceasta isi desfasoara in continuare activitatea de transport de persoane in Occident, fara o acoperire legala. Speram ca prin demersurile intreprinse de GAZETA (care a sprijinit cercetarile Politiei cu informatii legate de firmele lui Danciuloiu din Occident) ritmul anchetei sa creasca, iar eventualele persoane contactate de Groza sa deschida bine ochii inainte de a da banii unei, deocamdata, cercetate de politie pentru inselatorie.

”Pe bunurile firmei s-a pus sechestru asigurator” – comisar Ioan Dan
”O masina a vandut-o, iar cealalta nu mai e in curte” – Ioan Ciocean, escrocat
”Libotean m-a informat ca dosarul a fost finalizat si trimis la Parchet” – Ioan Ciocean
”Dosarul e cercetat de Politie” – Voichita Acris, IJP

Ciprian DRAGOS



* Esecul SAPARD in Transilvania
Razbunarea pe Ardeal

Anuntate cu mare tam-tam, finantarile SAPARD raman doar un vis frumos. Judetul Maramures se anunta a fi unul al ”marilor” investitii. Cum? Numai Alexandru Cosma stie. Pana acum, proiectele finantate prin metoda SAPARD se pot numara pe degetele de la o mana.

Proiectele pentru finantarile SAPARD s-au derulat, pana in prezent, pe doua planuri. Unul a cuprins prelucrarea si marketing-ul produselor agricole si piscicole, iar al doilea – dezvoltarea infrastructurii rurale. Pentru investitiile in agricultura, beneficiarul unui credit trebuie sa prezinte, initial, disponibilitati banesti egale cu jumatate din valoarea totala a proiectului, restul fiind acoperit prin program. In schimb, proiectele pe infrastructura pot fi finantate cu pana la 100%, banii fiind recuperati de beneficiar in transe de 30%, pe masura investitiilor. Fiind proiecte vaste, 25% din valoarea lor trebuia suportata de primarii. Doritorii au putut depune cererile la Biroul Regional SAPARD Satu Mare, care are in evidenta judetele Maramures, Satu Mare, Bihor, Salaj, Cluj si Bistrita Nasaud. Dupa depunerea proiectelor, acestea s-au analizat in vederea aprobarii, in functie de anumite criterii, dintre care cele mai importante au fost valoarea proiectelor (intre 250.000 si 1 milion euro) si zona in care firma solicitanta isi desfasoare activitatea (musai intr-o defavorizata sau protejata). ”Intre 1 august 2002 - 30 septembrie 2003 au fost depuse pentru agricultura 18 proiecte in valoare totala de 8 milioane euro. 14 au fost contractate, doua sunt in curs de evaluare si doua sunt neeligibile. Situatia pe judete apare astfel: Cluj-5, Bistrita-5, Satu Mare-3, Maramures-3, Salaj-2. Pentru infrastructura s-au depus 227 proiecte, 6 fiind contractate: Bihor-3, Maramures-2, Salaj-1. Satu Mare are 26 proiecte, din care 25 exigibile”, a declarat Ioan Marchis, seful Biroului Regional SAPARD Satu Mare.

Muma si ciuma

Din statistica de mai sus, reiese ca situatia judetului nostru nu e ”nici de ruga, nici de fuga”. Comparativ cu alte regiuni, cifrele de la noi sunt tragice. ”Pentru infrastructura s-au depus 54 de proiecte, iar 52 au fost eligibile. 37 au finantare si se afla in diverse stadii de realizare. 17 sunt in executie, doua fiind aproape de finalizare. Valoarea totala a acestora e de 47 milioane euro”, a afirmat Nicolae Dobre, director tehnic adjunct al CJ Suceava. Este greu de inteles cum un judet, dintr-o zona cu mai putine resurse decat judetele din Ardeal, a primit finantare de 47 de milioane, iar cinci judete ardelene la un loc au doar 8 milioane. Un impediment serios in calea promovarii proiectelor SAPARD in Ardeal a fost aprobarea de catre Guvern cu mare intarziere a listei cuprinzand domeniul public al judetului, la cateva luni dupa data la care se puteau depune primele proiecte. Persoane din conducerea Directiei Tehnice a CJ Maramures afirma ca aceasta este o noua dovada a faptului ca politica economico-financiara la nivel national este una nefavorabila Ardealului, preferandu-se alte regiuni, dupa criterii politice. Urmeaza un an electoral si PSD-ul urmareste eliminarea adversarilor politici (mai puternici in Ardeal), lipsindu-i de finantare.

Persoane din conducerea Directiei Tehnice a CJ Maramures afirma ca aceasta este o noua dovada a faptului ca politica economico-financiara la nivel national este una nefavorabila Ardealului, preferandu-se alte regiuni, dupa criterii politice.

Ciprian DRAGOS



* Coltu’ meu
Redescoperirea Baii Mari

Vara acestui an a fost, potrivit meteorologilor, acei oameni minunati care baga frica in noi cu minunatele lor prognoze, una dintre cele mai calduroase din ultimii zeci de ani. Se spunea ca seceta se va prelungi pana prin noiembrie, la fel si valul de caldura ce a parjolit totul, de la recolta, la sufletele noastre. Prognoza nu s-a dovedit a fi corecta. Frigul si ploile parsive au venit pe furis si s-au instalat in casele oamenilor. De cateva zile, ca in fiecare an, incepe circul cu incalzirea. Furnizorii de agent termic vor sa dea “cep” la caldura ce va “frige” buzunarele contribuabililor, iar asociatiile de proprietari cer amanarea momentului. Se spune ca, in aceasta iarna, taxele comune pentru un apartament cu trei camere vor ajunge la cinci milioane de lei. Si asa, ingrijorarea oamenilor este peste frigul venit mai repede cu o luna decat “planificarea guvernamentala”. Ca in fiecare an, agentiile de presa si posturile de televiziune prezinta stiri despre cum au fost prinse autoritatile descoperite la acest capitol sau cum jumatati de blocuri cer debransarea, ori despre pensionari ce se plang ca nu vor avea cu ce plati previzibilele facturi uriase. Apoi este prezentata pozitia RADET sau a furnizorului de agent termic din localitatile prezentate, cam aceeasi in fiecare an. Pentru ca totul sa fie mai evident, sunt prezentate si exemple pozitive, exceptia de la regula. Asa se ajunge la Baia Mare. Agentiile de presa cer stiri din Baia Mare, municipiul debransat in totalitate de la sistemul centralizat de incalzire si cu un sistem alternativ bine pus la punct. Probabil, suntem singura resedinta de judet care a scapat de cosmarul numit ENERGOTERM sau RADET sau mai stiu eu cum. Suntem singurul oras de asemenea marime care a optat pentru centrale de apartament, convectoare, sobe de teracota, sistem de incalzire prin pardoseala sau alte posibilitati individuale de a asigura caldura si apa calda. In fiecare an, bucurestenii redescopera Baia Mare, poate cel mai occidental oras din tara din acest punct de vedere. Noi ne miram de mirarea lor, ei ne pomenesc ca pe o ciudatenie. Nici nu au observat ca baimarenii, multi, si-au pus termopane. Noua moda pe care o lanseaza Baia Mare. Trecand prin oras, se pot vedea tot mai multe apartamente cu tamplarie PVC, usi din metal frumos finisate si cate si mai cate. Cand majoritatea de aici va avea si acest “lux”, bucurestenii ne vor pomeni drept “ciudatii” care si-au izolat perfect locuintele. Cam asta-i Baia Mare, o insula intr-o mare trandafirie.

Nicolae TEREMTUS



* Cronica politica sigheteana

Dupa “ruperea” organizatiei PNL Sighet prin plecarea unui numar de membri la PD, a inceput restructurarea formatiunii. Liberalii sustin ca doar patru membri au trecut la democrati (in frunte cu Nicolae Mutiu si Petru Tomsa, cunoscuti oameni de afaceri) si ca numarul de 250 de membri emigrati ar fi exagerat, deoarece nimeni nu si-a prezentat pana acum nici un fel de demisie. Tot liberalii sustin ca Mutiu ar fi avansat aceast numar bazandu-se pe listele fostului APR aflate in posesia sa, lucru “nu tocmai in regula”. La inceputul lunii octombrie, consilierul local Danut Lascaian s-a reintors la PNL, dupa un periplu prin PSD si o scurta perioada de neutralitate. Prin 10 octombrie s-a alcatuit Consiliul local de coordonare a aliantei PNL-PD doar din partea liberala, pentru ca democratii inca nu si-au numit oamenii. Coordonatori au fost numiti liderii Almas, Coman si Knobloch. Actualmente, organizatia PNL Sighet este condusa de un interimat alcatuit din presedintele Teodor Almas, consilierii locali Ioan Bizau, Otto Knobloch, Ioan Bledea si Ioan Tivadar, alaturi de consilierul judetean Valer Coman si omul de afaceri Alex Rusneac. La sfarsitul toamnei se vor organiza alegeri in filiala si pana atunci se va clarifica si lista pentru candidatii la alegerile de anul viitor. Care lista, de fapt, e cheia tuturor lucrurilor. Redactarea listei a cauzat scindarea grupului lui Mutiu, caci redutabilul om de afaceri tare si-ar mai dori candidatura pentru fotoliul de primar al Sighetului (incercata si in 2000, din partea APR). Posibili aspiranti la intaiul fotoliu al urbei ar fi si ex-primarul Ioan Bledea si consilierul local Ioan Bizau. Unele surse sustin ca exista tratative foarte avansate cu doi cetateni ultracunoscuti in oras, bine situati material, care (doar unul dintre ei, desigur) ar putea candida sub semnul sagetii, fapt care ar putea-o pune foarte serios in incurcatura pe Eugenia Godja, actualul primar PSD. Daca la scrutin nu va participa nici unul dintre cei doi (deocamdata nu le spunem numele), Jenny va recastiga primaria poate chiar din primul tur. Insa in cazul in care una dintre “armele fatale” liberale va fi pusa pe tapet, situatia se va transforma radical. Atunci, orice va deveni posibil.

Teofil IVANCIUC



* Dubioasa retrocedare de livezi pe dealul Dura
Solutia ”Podea”

Livezile de la Dura sunt revendicate de fostii proprietari l sefa Compartimentului Agricol se impleticeste in calcule l Lucretia Podea refuza recunoasterea autenticitatii vechilor carti funciare

Modul de aplicare a Legii 18/1991 de catre angajatii Compartimentului Agricol din cadrul Primariei Baia Mare este mai mult decat ciudat. Pentru o banala retrocedare de teren, persoanele care il revendica incearca de zece ani sa-l obtina, fara succes.

Conform colilor de carte funciara din 1948, Gheorghe Gherasim, din satul Sasar, a mostenit doua suprafete de teren pe dealul Dura, in zona numita ”La Hij”. Una dintre cele doua parcele are 26,24 ari, iar suprafata celei de-a doua este stabilita doar cu aproximatie (rezulta pierderi la calcul datorita potecilor de trecere si a despartiturilor) la 4,21 ari. In anii ‘90, terenul a a trecut in administrarea actualei societati SCIPOMAR. In 1993, Comisia judeteana de aplicare a legii fondului funciar i-a atribuit lui Gherasim suprafata de 33 ari (cu aproximativ 3 ari mai mult decat arata actele). Pentru ca la acea data terenurile cu livezi nu se restituiau direct, Gherasim a devenit actionar al societatii SCIPOMAR. In anul 2000, Gherasim a incheiat un contract de arendare cu SCIPOMAR, pentru aceeasi suprafata de 33 ari. Modificarile aduse Legii fondului funciar au permis, ulterior, obtinerea dreptului de proprietate pentru terenurile cu livezi.

“Imparte dupa bunul ei plac”

Demersurile pentru obtinerea terenului au fost continuate de Maria, sotia lui Gheorghe Gherasim (decedat intre timp). Ea a adresat Compartimentului Agricol cereri pentru parcelarea terenului si eliberarea de procese-verbale de punere in posesie. Dupa calcularea suprafetei terenului de catre Lucretia Podea, sefa Compartimentului, aceasta a ajuns la concluzia ca se pot retroceda doar 29 ari. Apoi a refacut calculele si i-au iesit 26, pentru ca la ultimele sa fie doar 21. ”De fiecare data cand ma duc la ea, mai ia cativa ari. Cand s-a mers la parcelare, nu m-au anuntat. Acum mi-a zis ca e prea tarziu, ca s-au batut tarusii. Am fost cu actele terenului la specialisti si mi-au spus ca avem dreptul la 30 de ari, dar Podea imparte dupa bunul plac. Daca nu ni se face dreptate, o vom da in judecata”, a afirmat Magdalena Gherasim, una dintre mostenitoare.

Lantul gafelor

Pentru a ne lamuri, am apelat la ajutorul specialistilor Oficiului de Cadastru, Geodezie si Cartografie (OCGC). ”Din cele doua coli funciare reiese ca una dintre parcele are 26,24 ari, iar cealalta 4,21 ari. Hotararea comisiei judetene si contractul incheiat cu SCIPOMAR sunt o dovada in plus, ca suprafata este in jur de 30 de ari”, a afirmat Ana Albei, sef serviciu baza de date al OCGC. Podea are alta parere. “I-am chemat pe toti cei opt mostenitori pentru a se intelege. Am adunat suprafetele de pe cele doua coli funciare si le-am dat initial la sapte din ei 4,28 ari, iar lui Gherasim 31 ari. Dupa aceea a mai aparut cineva care pretindea 10 ari. I-am luat de la Gherasim, care avea mai mult. Asa s-a ajuns la 21 de ari. Nu este adevarat ca nu i-am chemat la impartirea terenului si la punerea in posesie. Este o lipsa de colaborare din partea Mariei Gherasim”, a declarat Podea. Prima gafa comisa de specialista in retrocedari a fost aceea de a nu lua in calcul toti mostenitorii inainte de a trece la parcelarea si punerea in posesie a terenului. A doua a fost aceea de a-i introduce si pe ceilalti sapte mostenitori dupa una din colile funciare, alaturi de terenul de 26 de ari al lui Gheorghe Gherasim, care apare unic mostenitor pe cealalta coala. “Cele doua coli funciare sunt independente. O data, cei 26 de ari dintr-o coala revin lui Gherasim, iar de pe cealalta, suprafata se imparte la toti”, a confirmat Albei. Cu atatea dovezi (extrase CF, evidentele registrului agricol al comunei Recea, decizia comisiei judetene, contractul de arendare incheiat cu SCIPOMAR si actiunile detinute la aceasta societate) care atesta o suprafata de aproximativ 30 ari, exista cineva care nu este convins. Lucretia Podea.

“Am primit mere de la SCIPOMAR dupa 33 ari, ceea ce atesta recunoasterea dimensiunii proprietatii mele” – Maria Gherasim, proprietar pagubit

“Hotararea comisiei judetene si contractul incheiat cu SCIPOMAR sunt o dovada in plus ca suprafata este in jur de 30 de ari.” - Ana Albei, sef serviciu baza de date al OCGC

“SCIPOMAR-ul si comisia judeteana nu au calculat bine cotele. Am luat 10 ari de la Gherasim, pentru ca avea cel mai mult” – Lucretia Podea, sefa Compartimentului Agricol

Ciprian DRAGOS



* Schimbul de azi
Drumul catre Dumnezeu al Sfantului viu

Era a douazecea zi dintr-un iunie impletit cu cirese amare. Undeva, in Polonia, mai exact in Wadowice, in capela personala, preotul militar Franciszek Zak boteza un baietel. Scancetele acestuia erau obisnuite, probabil exista si o matusa (si martor, dar si fata batrana) care compara sunetele micutului cu un oracait de brotac flamand. Nimeni nu prevedea ca, peste ani, acest baietel avea sa schimbe soarta lumii. Sfarsitul anului 1920… Emilia Kaczorowska, fiica unui furnizor de harnasamente si furnituri pentru trasuri, s-a extaziat cand l-a auzit pe baietel gangurind “mama”. In acea seara l-a asteptat plina de emotie pe ofiterul Karol, sotul sau, pentru a-i impartasi bucuria. Dupa sase ani, micutul Karol a intrat pentru prima oara in Scoala elementara de baieti. In anii in care descoperea tainele literelor, mama sa a murit. S-a inversunat adancindu-se in ore lungi, infinite, de studiu. Avea sa fie mereu premiant. In februarie 1940, la Universitatea din Krakov, unde urma cursul de filozofie poloneza, l-a cunoscut pe croitorul Jan Tryanowski. Acesta era un om de o profunda spiritualitate si a fost cel care l-a “introdus” pe Karol in scrierile Sfantului Ioan al Crucii. In paralel cu discutiile despre Facatorul lumii, Karol a fost contaminat iremediabil de microbul numit teatru. A fost membrul uneia dintre cele mai “vanate” trupe clandestine. In noiembrie 1940 a fost arestat si deportat preventiv in cariera Zakrzow din Cracovia, unde a fost obligat sa taie piatra alaturi de ceilalti detinuti. Dupa doi ani a intrat la seminarul teologic clandestin. In 1946, arhiepiscopul mitropolitan Adam Sapieha ii confera in capela sa privata Sfintele Ordine care-i atesta noua profesie de credinta. Devenise preot. In 2 noiembrie ‘46, in cripta Sfantului Leonard, Karol a celebrat prima sa liturghie. Dupa cateva zile parasea Polonia pentru a incepe alte studii teologice. Drumul sau catre Dumnezeu era abia la inceput. S-a inscris la Universitatea Angelicum din Roma si a locuit pe Via Pettinari impreuna cu fratele Palottines. In 1964 are loc ceremonia de instalarea a sa ca Arhiepiscop de Cracovia. In octombrie 1978, Papa Albino Luciano, cunoscut sub numele Ioan Paul I, moare. 16 octombrie 1978, ora 17.15, Cardinalul Karol Wojtyla este ales al 263-lea succesor al Sfantului Petru, sub numele Ioan Paul al II-lea. Este cel mai iubit Papa din intreaga istorie a crestinatatii. 17 mai 1981, pe un pat din spitalul Gemelli din Roma, a recitat “Angelus” si a spus: “Rugati-va pentru fratele care a tras asupra mea, si pe care l-am iertat sincer”. Referirea era facuta la Mehmet Ali Agca, un tanar turc care l-a impuscat in Piata Sfantului Petru.
P.S.: S-au implinit 25 de ani de pontificat. Un sfert de secol in care s-a rugat pentru iertarea tuturor rautatilor pamantenilor, indiferent de religie. Acum e randul nostru sa ne rugam pentru Sfantul viu.

Catalin VISCHI



* Cumparati telefoane second hand! Sunt ieftine, dar aveti ”sansa” sa fie defecte
Infatuatii de la EURO GSM

“Clientul nostru, stapanul nostru.” Acesta este sloganul oricarui comerciant. Sau ar trebui sa fie. Din pacate, aceasta lege nescrisa nu-i reprezinta pe infatuatii care cred ca nimic nu-i mai presus de ei. Iar clientul? “Ia mai da-l incolo de client!”

La magazinul Euro GSM de pe b-dul Unirii, probabil principalul slogan este ”daca nu-ti convine, du-te la alt magazin si lasa-ne in pace”. In plus, zambetele ironice de pe fetele vanzatorilor din acest magazin atesta faptul ca se cred intr-adevar “cei mai smecheri din sistem”. Reclamantii telefoanelor stricate vandute in acest magazin au fost redirectionati spre alt magazin sau catre OPC.

N-au service in oras!

Euro GSM nu are un service de telefoane mobile in Baia Mare, desi rulajul zilnic de telefoane, mai ales stricate (fapt pe care l-am constatat chiar noi), este destul de mare. Faptul ar impune existenta unui service, dar credem ca nu se doreste multumirea clientilor, ci doar prosperitatea personala a celor de acolo. Legea interna a Euro GSM este: “Da banii, nene, in rest descurca-te sau asteapta.” Mult si bine. Daca ai ghinionul sa dai peste un telefon stricat cumparat din acest magazin (si ghinion au foarte multi) trebuie sa astepti peste termenul acordat de lege (zece zile) pana cand telefonul tau intra in service, se repara (cat dureaza “nu e treaba lor”) si redevii proprietarul de drept. Foarte multi clienti nu stiu acest lucru si asteapta, saracii, in banca lor, cuminti, de parca nu ar fi dat bani pe marfa cumparata, parca nu din banii lor prospera aceste magazine. Dar oare pana cand?

Defectiuni infinite

Astfel de ghinion am avut si noi. Am cumparat un telefon second hand, care ne-a lasat balta dupa o zi de functionare. Pierdea semnalul. Am revenit la magazin in primele 3 zile si ni s-a spus ca n-aveau pe stoc respectivul tip de telefon. Eram obligati sa-l folosim cu speranta - de multe ori desarta - ca nu ne va lasa chiar in momentul in care doream sa purtam o conversatie importanta. Dupa zile lungi de asteptare, s-a completat stocul cu un astfel de telefon si ni l-au schimbat. Dar, iar ghinion. Nici acesta n-a functionat mai mult de o saptamana. Nu mai “vedea” cartela. Dupa foarte multi nervi ne-am reintors la magazin cu gandul ca renuntam la second, platim diferenta si cumparam un telefon nou.

Euro GSM din “lumea a III-a”

O angajata ne-a indrumat dintr-un magazin Euro GSM in altul. “Se poate storna factura, bla-bla, se poate rezolva problema, numai sa fim clienti multumiti”, stil occidental. Din pacate, e doar o aparenta. In celalalt magazin al firmei, problema nu se mai punea la fel. Dupa ce s-au interesat ce le spune legea lor nescrisa, am aflat ca nu mai putem cumpara un telefon nou platind diferenta, ci suntem obligati sa lasam telefonul, sa ni-l trimita in service in alta localitate si sa asteptam cu multa rabdare, pana revine reparat, sa tina cel putin in termenul de garantie si, probabil, intre timp sa vizitam de mai multe ori frizerul pe motivul ca ne-ar fi crescut barba asteptand. De folosit bunul cumparat, nici vorba. Exact ca in Burkina Fasso. Privind lucrurile din alt punct de vedere, Euro GSM nu este interesat cat costa timpul clientului plimbat aiurea din cauza telefoanelor defecte. Chiar si la schimbul primului telefon am facut un drum de oras in plus, din cauza indemanarii si calificarii inalte a personalului din acest magazin, care a ratacit, dintr-o cutie in alta, certificatul de garantie al telefonului. Scuzele lor sunt facute pe buzunarul nostru. Eh, asta e! Cel putin, putem promite ca nu vom mai calca pragul magazinelor acestei firme! La fel si altii.

Attila GEIGER



* Promovarea palincii prin… consum propriu
Falsa prohibitie

Duminica dinaintea Sfintei Parascheva coboram dealul ce se ridica deasupra Sighetului, Solovanul. Printre casele rasfirate pe asa-zisa strada Dealul Cetatii (o ulita desfundata atat de ingusta si cu o panta asa de mare, incat nici macar tractoarele nu pot urca pe acolo), am fost strigat. Nedumeritul era vizibil beat. Tipa la mine: “Cia faci p-aici?!” Ii explic, ca ma plimb, pentru ca duminica este (uneori) zi de odihna. “Da’ ce, n-ai de lucru? De n-ai, iti dau io cat vrei. Am de cules merele din livada.” Refuz, multumindu-i totusi pentru propunere. “Atunci bei oriceva cu mine?” Si-l vad scotand din buzunarul surtucului un clondir cu spirt medicinal, de culoarea albastrului de Voronet. “Poate data viitoare”, il refuz gentil. Ha. Apoi imi pica brusc fisa, il cunosc demult. Omul are palincie si livezi intinse de meri si pruni. Atunci de ce bea “luhau”? Simplu. Palinca pe care-o produce acasa o comercializeaza in piata, cu 100.000 de lei litrul, apoi cumpara cu 50.000 de lei spirtul, ca sa aiba cu ce sa-si astampere setea. Economie curata. Astfel isi castiga si banii de paine. La Spital, la sectia dezalcoolizare, e plin de “brahari” cazuti la datorie in urma abuzului de spirt (medicinal, de cereale, industrial sau dublu rafinat). Sighetul detine un trist record, aflandu-se in topul fruntas al numarului de alcoolici ai judetului. Poate vecinatatea cu Ucraina ar fi o incercare palida de explicare a fenomenului, alte motivatii gasindu-le in radacinile adanci ale pacatului (in secolul XV s-au inregistrat in actele vremii primii betivi scandalagii in oras), sau in plasarea geografica si climatica a asezarii. S-a observat ca in regiunile nordice si reci se bea mult mai mult decat in zonele calde si meridionale, mai ales tarie. Alte explicatii? Noi, maramuresenii, suntem principalii producatori patentati ai horincii. Asa ca se bea vartos. Pentru promovarea produsului, cum ar veni.

Teofil IVANCIUC