• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 25 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 11 August , 2003

ANCHETE - ATITUDINE

* Mihali si Albu au depus la Parchet un material incendiar
Jaf de zeci de miliarde

* Inconstientul presedinte al CJ vrea sa indatoreze viitorul
Cosma versus Berceanu

* Parohia din Tautii Magheraus, file de poveste
Statui peste morminte

* Evaluare jenanta a Spitalului Municipal din Sighet
Cumparati un spital?

* Seful Vamii Baia Mare spune ca masina e la reprezentanta
Cineva minte!

* Ansamblul National Transilvania, la rascrucea intereselor de partid
Dinastia Pop(ilor)

* PNL Maramures scoate “artileria grea”
A inceput disputa liberalo-pesedista

* Despre Nastase, cu dragoste…

* Coltu’ meu
Amar de Maramures

* Mihali si Albu au depus la Parchet un material incendiar
Jaf de zeci de miliarde

Asa cum v-am promis in numarul trecut al saptamanalului nostru, revenim cu amanunte interesante in legatura cu afacerile necurate din zona Borsa. Dupa cum se stie, Matei Mihali si Gheorghe Albu, presedintele, respectiv, vicepresedintele Composesoratului Borsa, sunt cercetati de Parchetul Maramures in urma unui denunt penal formulat de primarul Borsei, Gavrila Grec. Cei doi sunt acuzati de ultraj, iar cercetarile in acest dosar sunt legate de un alt dosar penal din 2002.

In dosarul de anul trecut, sunt formulate acuzatii de ultraj de catre angajatii Ocolului Silvic Borsa. Pentru a intelege ce se intampla acolo, reamintim pe scurt toata povestea. In 2000, s-a infiintat Composesoratul Borsa, dupa structura vechiului Composesorat existent in perioada interbelica. Presedinte al Consiliului de Administratie al acestei asociatii, din care fac parte toate bisericile din zona, a fost ales Mihali. In 2001, a fost gasita o arhiva veche in care se aflau sute de acte de proprietate asupra padurilor Borsei. In baza acestor acte, Composesoratul a intocmit cereri de retrocedare a padurilor (17.000 ha).

De aici a inceput conflictul. “Normal, nu le-a convenit situatia. Daca ne dau inapoi padurile, Ocolul Silvic (OS) dispare si de unde mai pot fura lemn mafiotii Borsei? Pentru a stopa mersul firesc al lucrurilor, ni se insceneaza fel si fel de dosare penale. Cel din 2002 are ca acuzatori sefi de la OS, despre afacerile carora avem date exacte. Primarul Grec, de asemenea, ne acuza, deoarece este in cardasie cu ei. Noi trebuie sa disparem, ca ei sa continue jaful. Am depus la Parchetul Maramures doua adrese prin care am explicat de ce au fost facute aceste denunturi penale. Retineti, noi avem inregistrarile video prin care demonstram ca nu poate fi vorba de ultraj, calomnie… Tot in adresele de la Parchet aratam ce si cat s-a furat din padurile noastre. Am solicitat sa se faca un control serios, dar se pare ca vorbim in vant. Ni s-a promis ca aceste date furnizate de noi vor face obiectul unui alt dosar. Pana atunci noi vom disparea, daca nu la inchisoare, atunci de glont. Am fost amenintati de multe ori, dar in Romania anului 2003 legea este la cheremul mafiotilor.”, ne-a declarat Mihali.

Reteta succesului

Va prezentam fragmente din materialul depus de cei doi borseni la Parchetul Maramures. “Inca din anul 1998, am sesizat oficial organele de control la nivel central, cu privire la abuzurile ce se comit prin taierile masive si nelegale ale padurilor Borsei, de catre oameni pusi pe capatuiala. Aratam mai explicit modalitatea de realizare a afacerilor murdare, precum si persoanele cheie din aceasta afacere, ce sta la baza actualei situatii conflictuale (cele doua dosare penale, n.red.). Zonele impadurite si cele care au fost impadurite sunt impartite in Unitati de Productie, denumite pe scurt: UP-uri. Un UP este format din mai multe Unitati Amenajistice: UA-uri. Nici o unitate amenajistica nu poate fi data in exploatare daca nu se intocmesc acte de punere in valoare. Suprafetele scoase la exploatare sunt licitate de diferiti agenti economici. In mod normal, nu se poate exploata decat cantitatea licitata, adica cea cumparata. In realitate, se taie o cantitate mai mare. Diferenta reprezinta furtul comis. In zona Borsa, persoana care realizeaza aceste furturi este seful fondului forestier din OS Borsa, Ileana Timis, cu ajutorul sefului de district Gheorghe Bobosan si a unui padurar. Aceste afaceri dainuie de ani de zile, iar profiturile realizate sunt enorme”, se mentioneaza in materialul prezentat de Mihali la Parchet. Cei doi borseni prezinta si o lista cu o parte a unitatilor de productie care au fost rase de “aurul verde”

Jaf de miliarde

“Prejudiciile de mai jos au fost materializate prin taieri si vinderi de material lemnos din padurile aferente - din portiunile nepuse in valoare.
1. In UP 7-UA117/B s-au furat 6.000 mc. masa lemnoasa.
2. In UP 7-UA126/I – 22.000 mc.
3. In UP 7-UA46/A si 46/D – 5.000 mc.
4. In UP 7-UA44/A si 44/B – 15.000 mc.
5. In UP 7-UA45/A – 7.000 mc.
6. In UP 7-UA de la 1 pana la 9, s-au furat 40.000 de mc.
7. In UP 3-UA de la 11 la 24, cu o suprafata totala de 508 ha. - figureaza padure rasinoase de peste 100 de ani, insa astazi nu mai exista nici un arbore. Un metru cub masa lemnoasa-rasinoase pe picior are valoarea medie de 700.000 lei. Calculand numai pozitiile 1-6 prejudiciul este de 65 de miliarde de lei. Alte zeci de miliarde paguba sunt in Unitatea de Productie 3-UA 1-9, unde nu mai exista urma de copac. Din alt punct de vedere, apare o delapidare de 10 miliarde de lei la capitolul impaduriri. In UP 2-UA 96 pana la 102 au fost decontate lucrari de impadurire pe o suprafata de 500 ha. Nu s-a impadurit nimic, banii fiind delapidati”, se arata in materialul prezentat de Mihali si Albu.

Altfel de baroni

Cei doi borseni explica si cum se pot verifica cele sesizate de ei. “Dovedirea acestor afaceri murdare se poate realiza prin compararea urmatoarelor aspecte: amenajamentul silvic, actul de punere in valoare si verificarea existentei pe teren a masei lemnoase. Totul este sa se doreasca un control riguros. Noi de multi ani cerem asta, dar nu se vrea, deoarece sunt prea multi implicati. De exemplu, Ileana Timis are un salariu de 6,5 milioane, dar are in proprietate urmatoarele: casa P+2 si super-market la etaj, in Borsa.
- patru apartamente in Cluj Napoca
- vila, cu toate facilitatile, construita in fondul forestier “Vulcanescu”
- microbuz VW ultimul tip
- masina Dacia
- un SRL: “Rituri-Timis”, care pretinde ca nu este al ei, ci al sotului
- cele doua magazine din imobilul din Borsa sunt inchiriate; in contract apare o suma de 300 EURO/luna chirie, dar pretinde chiriasului 800 de EURO (un exemplu de evaziune fiscala). Interesul de anihilare a noastra este atat de mare, pentru ca veniturile realizate din furtul de lemn prin taieri ilegale ajunge la sute de miliarde de lei”, se arata in materialul celor doi borseni. Mai mentionam ca semnatarii denunturilor penale impotriva lui Mihali si Albu se regasesc in materialul depus de cei doi la Parchet. Chiar si numai din acest punct de vedere este stranie graba celor care ancheteaza cauza, ca si faptul ca martorii propusi de Mihali si Albu nu sunt acceptati. In Borsa, multa lume vorbeste de afacerile de miliarde ale unora. Poate, totusi, ii va asculta cineva. Noi vom reveni.

Nicolae TEREMTUS



* Inconstientul presedinte al CJ vrea sa indatoreze viitorul
Cosma versus Berceanu

Paine si circ, spunea un imparat roman. In zilele noastre, cu painea stam mai rau. In schimb, de circ nu ne putem plange. Si inca circ la nivel inalt. Doar ca se dovedeste, inutil deja, ca politicienii nostri nu au clasa. Iar potlogariile, motivate de setea de putere si demnitati care sa le permita sa-si umple conturile din banca, se tin lant, nu numai in anul alegerilor. Campionii subterfugiilor sunt cei de la putere. Nimic nou sub soare.

Pentru ca suntem in an preelectoral, asistam din ce in ce mai des la adevarate spectacole, cu iz tragic, daca ne gandim ca alesii nostri jongleaza cu viitorul. Creierele lor infierbantate de febra inhatarii unei demnitati cat mai importante inventeaza tot soiul de “fapte nobile” care, bineinteles, sunt planificate pe ultima suta de metri. Adica, trei ani “trai, nineaca, pe banii babacii” si acum s-au trezit sa arate ce vajnici gospodari sunt ei. Cam asa s-ar putea descrie ceea ce s-a intamplat la ultima sedinta de Consiliu Judetean din 5 august.

Dezbaterile au fost furtunoase si cei prezenti au asistat la adevarate lovituri verbale si aplauze la scena deschisa. Opozitia facea haz de fiecare “perla” emisa de presedintele CJ Maramures, Alexandru Cosma. Inca de la debutul intalnirii, sageata liberalilor a dat iama prin trandafirii puterii, consilierul PNL Calin Matei pornind ofensiva impotriva presedintelui CJ. Marul discordiei? Un credit pe care actualul Consiliu Judetean ar fi vrut sa-l contracteze pentru repararea drumurilor judetene, aflate in mare suferinta, un credit pe patru-cinci ani si cu mesajul pentru viitorul CJ: “spalati-va pe cap cu el”. In Comisia de Buget Finante, a fost prezentata o propunere de hotarare in care era vorba de un credit de 89 de miliarde de lei, propunere care nu a fost acceptata. Interesant este ca, initial, a fost depus un proiect in care imprumutul viza doar de 20 de miliarde. In Delegatia Permanenta a PSD s-a ajuns la concluzia ca sunt necesare 89 de miliarde, drept urmare, la sedinta CJ s-a discutat aceasta varianta, desi consilierii nu aveau in mapa proiectul de hotarare respectiv. Intr-un final, Cosma si-a trimis secretarul sa multiplice proiectul de hotarare, care a ajuns in sala, circuland din mana in mana. Calin Matei l-a avertizat pe Cosma ca pericliteaza pozitia celor care ii vor urma pe scaunul de presedinte, propunand vot uninominal pentru acest punct al ordinii de zi si solicitand ca PSD-ul sa-si asume intreaga responsabilitate a acestui credit. La randul sau, vicepresedintele CJ, Pamfil Berceanu, a subliniat proasta gestionare a bugetului judetului, inexistenta fondului de rezerva, care a permis rusinea prin care CJ Maramures nu a fost capabil sa-i ajute pe sinistratii de la Baia Borsa. "Nu a fost bine pregatit acest proiect de hotarare. Mai avem de rambursat creditul din 2001, ratele pe august si septembrie. Acest credit de 90 de miliarde ne se poate utiliza in acest an decat partial, circa 25%. Nu este moral sa amanetam bugetul CJ pentru urmatorii 4-5 ani", a spus Berceanu. Dumitru Matei, consilier din partea partidului de guvernamant, a intervenit, sustinand buna credinta a prezidentului Cosma. “A spune ca amanetam viitorul buget al CJ e fals. Luam bani pentru a face ceva concret si toate se dezvolta prin credite. Poate viitorul CJ va face mai putine cheltuieli neproductive si mai putine deplasari in strainatate", a afirmat Dumitru Matei. Afirmatiile sale au provocat replici din partea contestatarilor proiectului de hotarare buclucas. “Acest credit este o expresie a fricii PSD-ului ca nu vor mai fi reprezentativi in judet. Prefectura si liderii CJ nu au avut trecere la Bucuresti, nu au primit fonduri si acum v-ati gandit sa rezolvati problema cu un credit pe care sa-l plateasca altii. Iar ca sa va asigurati ca miscarea va tine, ati ajuns sa amenintati vicepresedintii ca isi vor pierde posturile”, a declarat consilierul PD, Teodor Luputiu. Pana la orele dupa-amiezii, dezbaterile au continuat in acelasi ton. Curat Caragiale!

Lavinia COTARCEA



* Parohia din Tautii Magheraus, file de poveste
Statui peste morminte

Micile reusite sunt cheia marilor succese. Nu este o deviza in vant, ci o practica frecventa in Romania oportunitatilor celor fara scrupule. Ciupesti azi de aici, maine de dincolo, azi dai un cot, maine mai dai unul si poimaine ajungi mare pe la partid. Esti bine vazut, esti in fata. Cand ti-ai "facut facutele" gata, nu se mai ia nimeni de tine. Esti un rechin, cot la cot cu alti rechini. Cum ai ajuns acolo, nu conteaza, mergi inainte. Vei fi votat si chiar re-votat. Esti VIP.

Despre disputele iscate de "un tenti de pamant" din comuna Tautii Magheraus am mai scris. Apele, si asa tulburi, s-au intunecat si mai mult dupa prezentarea unui caz aparent banal – disputarea unei fasii de teren ingusta de 2 metri, cu o suprafata de un ar. In realitate tentaculele problemei sunt mai lungi.

Reamintim ca in 2002, Ioan Hotea a cumparat un teren in comuna Tautii, langa proprietatea familiei Borca. De cealalta parte, terenul lui Hotea se invecineaza cu un cimitir. Cu mici masinatiuni, Hotea a obtinut o contestata fasie de teren din cimitir. In acest fel, delimitarea pamantului sau de cel al lui Ioan Borca se modifica in defavoarea ultimului. Totul ar parea o simpla neintelegere daca nu am fi auzit tot mai multe vorbe de prin sat, cum ca Hotea ar fi marioneta unor persoane influente, in incercarea de a-l determina pe Borca sa renunte la partea sa. Se vorbeste de oamenii Primariei comunale si chiar de fosti activisti de partid. Pe langa incredibila cedare de teren din suprafata unui cimitir in folosul unui fond privat, GAZETA a mai aflat ca peste cimitirul cu care se invecineaza terenurile cu pricina, mai multi ochi cu imaginatie bogata vad deja marete realizari. Supuse unor intrebari pertinente, partile implicate au raspuns contradictoriu, confirmand supozitiile legate de soarta invaluita in mister a cimitirului si a cazului Borca-Hotea via Marchis

Aliniamentul

Cimitirul, proprietatea Parohiei Greco-Catolice din comuna, este administrat de Parohia Ortodoxa. Fiindca organul care administreaza terenurile unei biserici este epitropia, am luat parerea primului corator, omul cheie al institutiei. "Hotea a venit la noi (Parohia Ortodoxa din Tautii, n. red.) si ne-a spus ca a cumparat terenul de langa cimitir. Intre cele doua suprafete de teren era un gard viu, de un metru sau doi. Am mers acolo cu cinci, sase coratori si preotul. Am zis: . Hotea, vazand ca acceptam, a zis ca va contribui el. Si am acceptat sa mai castige un metru, doi. Era un triunghi de pamant, sub un ar, ca suprafata. Intr-adevar, inainte mergea gardul mai inspre el. I-am spus ca poate sa doneze ceva in contul bisericii, pentru buna intelegere. A donat cinci milioane. Si noi am fost de acord ca gardul sa se puna in pozitia in care este acum. Asta a fost toata intelegerea", a declarat Grigore Trif, prim corator al Bisericii Ortodoxe din Tautii Magheraus. Intrebat care este regimul juridic al fasiei de teren, coratorul l-a contrazis pe Hotea, care ne-a declarat ca a fost concesionata de el din terenul Parohiei. "Acolo nu este concesionat. Noi am fost de acord sa se puna gardul intre doi vecini. Nici chiar pe acea hartie data de noi nu scrie concesionare, ci ca noi am fost de acord ca gardul sa se puna acolo. Am facut o delimitare exacta", a continuat Trif. Cu alte cuvinte, fasia de teren din cimitir a trecut in proprietatea lui Hotea.

Raiul din cimitir

Despre viitorul cimitirului, Trif ne-a descris un orizont de basm. "S-a cerut acordul cetatenilor pentru a putea nivela cimitirul, care e mai vechi de 100 de ani, intentionam sa facem o capela si un parc. Vor fi statui (probabil s-a uitat textul biblic ce spune n. red.), imagini biblice. Totul din fondurile parohiei", a completat coratorul. Primarul Anton Ardelean, banuit de interese in zona, s-a spalat elegant pe maini. "Ma gandesc sa cer daune morale de la acel om care a spus ca eu vreau sa-mi fac fabrica de lapte acolo. Unde? Pe 60 cm de litigiu sa fac fabrica? Cunosc cazul. I-am zis lui Hotea ca de ce nu a venit la Primarie inainte, pentru a nu face greseli in cumparare. Cimitirele nu sunt de competenta primariei, Doamne feri!, ci numai de a Protopopiatului. Nu cunosc cat i-a dat din cimitir lui Hotea. Bisericile nu ne intreaba, isi administreaza pamantul singure. Nu am fost sa vad locul, fiindca s-a starnit un scandal intre el si Borca. Hotea a venit mereu la mine sa reclame ca Borca ocupa nu stiu ce pamant. I-am zis sa redacteze reclamatia in scris si am dat-o unei comisii pentru solutionare. Cat despre pamantul cimitirului, chiar dupa articolul din ziar am intrebat – mai, zic, v-a pus dracu', ceva, sa vorbiti? Vreti sa faceti ceva aici? Ca aici e cimitir. Dupa aia va treziti cu un scandal la nivel de judet... Mi-a promis Gheorghita, coratorul, ca nu fac nimic. Le-am zis sa nu faca pe cimitir. Ca tot eu, si va rog sa scrieti asta, am aplanat conflictul dintre greco-catolicii si ortodocsii din sat. Inedit. Si sunt mandru de medierea asta", a explicat Toni problema pe care o cunoaste, dar pe care nu a vazut-o la fata. Fata locului, evident.

Buldozereala

Cel care ar fi trebuit sa limpezeasca apele, preotul paroh al comunei, le-a incurcat si mai mult. "In urma cu patru ani, am destelenit terenul. Pentru a nu face ceea ce nu se cuvine, am fost la Episcopie si ni s-a spus ca se poate, cu acordul satenilor. In toamna anului trecut am nivelat pamantul cu un tractor, iar crucile le-am ingropat langa o cruce mai mare. Dorim sa fie o livada, iar dupa un timp se va redeschide cimitirul. Cu fasia de teren coratorii s-au inteles cu Hotea sa faca gardul si ii vor da acea bucata de teren. Nu s-a ajuns la morminte, care sunt mai incolo. Nu s-a vandut teren, ci mai degraba s-a concesionat lui Hotea, pe o durata nedeterminata. Atat timp cat tine gardul. Pentru asta a donat Bisericii cam 100 dolari", a afirmat Stefan Pomian, preotul paroh. Parca am inteles ca nu s-a concesionat nimic si ca pe terenul cimitirului va fi o capela, cu statui artistice. Despre intentiile Primariei Tautii vis-a-vis de cimitir, Pomian a afirmat ca se urmareste o alta destinatie. "Am auzit ca Primaria intentioneaza sa concesioneze terenul unei firme, pentru construirea unui depozit pe cimitir. Am fost personal la Anton Ardelean, dar nu l-am gasit acolo, asa ca i-am zis secretarului ca acel teren e al Parohiei si ca trebuie sa-si vada de treaba." Fiecare le recomanda celorlalti sa-si vada de treaba lor, ca nu le fierbe nimic pe-acolo. Pana la solutia data de instanta in cazul Borca-Hotea, ramane de vazut cu ce proiecte vor mai veni oamenii sutanei peste locul de veci al stramosilor. La fel de interesant este de aflat cine i-a dat aprobare lui Hotea pentru constructiile pe care le are, inclusiv pentru gardul ce s-a intins pe vechiul cimitir. Din informatiile noastre, este vorba de o suprafata mai mare de un ar. Pe de alta parte, ar fi interesant de stiut cine a facut modificari in contractul de v/c prin care fostul prim secretar UTC Marian Marchis si-a vandut terenul lui Hotea. Modificarea este facuta cu scris de mana si are scopul de a-i permite lui Hotea sa intabuleze terenul.

Ciprian DRAGOS
Nicolae TEREMTUS



* Evaluare jenanta a Spitalului Municipal din Sighet
Cumparati un spital?

La sedinta ordinara a Consiliului Local desfasurata in data de 31 iulie 2003 s-a aprobat, printre altele, "completarea inventarului cu bunurile care apartin domeniului public al municipiului Sighetu Marmatiei". Astfel s-a trecut in inventar strada modernizata Mihai Eminescu, "podul istoric Romania-Ucraina" cu o valoare declarata de inventar de 20.806.000.000 lei, si Spitalul Municipal Sighet. Ultimul obiectiv s-a dovedit a fi strigator la cer de subevaluat.

Reforma in Sanatate ia forme tot mai abstracte. Curand, intregul sistem se va privatiza, zic guvernantii. Asa ca au inceput “pregatirile”, inclusiv pe plan local. Sa vorbim o tara despre Spitalul municipal Sighet, care a trecut in patrimoniul orasului, conform legii si in urma protocolului incheiat intre cele doua parti.

Printr-un protocol dintre Spitalul Municipal Sighet si Consiliul Local, s-au preluat active fixe si cladiri, un numar de 44 de unitati intinse pe o suprafata de sapte hectare si evaluat, conform inventarului, la 2.085.028.089 lei. Ciudat de modest, nu? Adica un numar de cateva zeci de constructii plasate in zona cea mai ravnita si luxoasa a municipiului (o parte a fost construita in sistem pavilionar cu un nivel sau doua, foarte solid, acum o suta de ani, iar cealalta parte a fost ridicata acum doua decenii si sunt cladiri mari, cu patru niveluri), valoreaza cat o singura casa!

Pe degeaba!

Lista activelor este impresionanta si cuprinde, pe langa multimea de imobile adapostind sectiile propriu-zise, si depozite de carburanti, o centrala termica, garaje, magazii, grajduri, imprejmuiri si multe altele. Vazand preturile de evaluare a activelor, am inteles trei lucruri. Primul, ca vreau si eu. M-am gandit ca, de-o fi sa fie, as cumpara la pretul de inventar urmatoarele active: sectia de chirurgie generala (cu etaj, chiar la intrarea in incinta) care e evaluata la 1.784.000 lei, apoi complexul celor trei cladiri cu etaj ale psihiatriei (pretaluit la 5,5 milioane lei), cladirea laboratorului clinic de analize medicale ("estimat" a costa suma de 612 mii lei, si care reprezinta, de fapt, conacul familiei Szollosy, cea care a donat terenul si o parte a banilor construirii spitalului, acum o suta de ani), arhiva (28 de mii lei), morga (41 mii lei), gardul de caramida plina (46 mii lei), cladirea zugravilor (29 mii lei!), magazia de carburanti (10 mii lei!) si, preferata mea, "ginecologia veche" (702 mii lei). Cu un total de 8,6 milioane devin un adevarat burghez, proprietar si latifundiar. He, he, credeti ca o sa am loc de altii? Niet, o zic tot io.

Testamentul

Dupa ce gatati de citit lista cu active, lansam o a doua supozitie. Se incearca ajutarea spitalului greu incercat financiar, prin evaluarea sa la minim, pentru a provoca mila probabil. Ultima idee, ladies and gentlemen. Zice-se ca se intrevad tot mai aproape zilele cand sistemul de sanatate va iesi de sub mana statului. Asa cum a declarat-o dealtfel, si noul ministru al Sanatatii, Mircea Beuran. Si atunci, sa te tii. Spitalul Sighet se va restrange, inclusiv in spatiu. O multime de constructii vor fi cedate Consiliului Local, care le va pune in vanzare. De aia a fost evaluarea cum a fost. Singura problema ramasa in picioare este testamentul Szollosy. Care zice ca cele sapte hectare donate in 1893 orasului, vor fi si vor ramane pentru totdeauna, numai ale spitalului. Dar un testament vechi si prafuit, datand de pe vremea Austro-Ungariei, nu are mare valoare, exceptand-o pe cea muzeistica, nu? Abia astept sa vina vremurile cu privatizarea Sanatatii. Ce, numai aia de la Bucuresti sa faca matrapazlacuri cu cladiri si terenuri? Si ai nostri, sighetenii, sunt romani!

Teofil IVANCIUC



* Seful Vamii Baia Mare spune ca masina e la reprezentanta
Cineva minte!

Despre noroc, se spune ca fiecare om si-l face cu mana lui. Asadar, norocul, fiind un “obiect de manufactura”, as indrazni sa spun ca tine de abilitatea fiecaruia de a-l obtine. Horia Colda, coordonatorul Biroului Vamal de Control si Vamuire la Interior Baia Mare (seful Vamii, ce s-o mai dam cotita!), este, din punctul de vedere al “obiectului de manufactura” mentionat, un nepriceput. Omul nu stie sa-si faca norocul si pace. Mai mult, vrand sa-l forteze (norocul), esueaza lamentabil. O confirmare oficiala a venit in urma cu cateva ore din partea Compartimentului de presa al Directiei Generale a Vamilor. Uimitor, un accident auto peste care ar fi trebuit sa se astearna uitarea (mai ales ca “implicatii” au scapat cu bine), se dovedeste un cui prea slab pentru a strapunge peretele adevarului. Foarte pe scurt, vom rememora faptele. Duminica, 27 iulie 2003, in apropierea localitatii Petresti (judetul Satu Mare), masina Vamii Baia Mare, un Volkswagen Bora 4x4 din 2001 (estimat de un important dealer auto la minim 16.000 euro), circuland cu o viteza de 90-100 km/h (conform declaratiei lui Ioan Sabau, seful Vamii Satu Mare, martor ocular) a iesit de pe carosabil si s-a rostogolit intr-un sant. Soferul (Horia Colda) si cei trei pasageri (membrii familiei sale) au fost transportati la spital. Din fericire, starea sanatatii celor patru este stabila. Masina Vamii a fost transportata in satul Sasar, in curtea vilei familiei Maxim si Livia Popovici (ultima, controlor vamal si subordonata lui Colda), ascunsa in spatele casei si acoperita cu un covor si cu o folie de plastic. E interesanta pozitia Politiei in acest caz. Sa se fi facut expertiza tehnica in curtea casei din Sasar? La solicitarea GAZETEI, Directia Generala a Vamilor, prin Compartimentul de Presa, a confirmat faptul ca pe masina implicata in accident avea acreditare numai Dan Pop, soferul oficial al masinii (aflat in concediu in acel moment). Problema cea mai mare pare a fi raspunsul primit la intrebarea “Unde este acum masina Vamii?”. Se pare ca seful Vamii Baia Mare sau persoana din cadrul Vamii Baia Mare care a formulat raportul de eveniment si-a fortat norocul (e greu de crezut ca ne-a mintit Directia Generala a Vamilor). In comunicatul oficial, expediat prin posta electronica miercuri, 6 august 2003, la ora 14.27, se specifica: “In ceea ce priveste starea tehnica a autoturismului VW Bora, trebuie efectuata expertiza tehnica de avarii pentru a avea o radiografie exacta a acesteia. In prezent, masina se afla la Reprezentanta Volkswagen-Audi din Baia Mare.” Numai ca singura reprezentanta Volkswagen-Audi din Baia Mare este firma Robot. Atat miercuri, cat si joi, 7 august, inginerul sef al sectiei Service de la Robot a declarat ca masina MM-10-VAM nu se afla la ei! Aici intervine problema. Adica, minciuna, dezinformarea, ce s-o mai scaldam. Masina se afla, probabil, in continuare in satul Sasar! Cert e ca in comunicatul Directiei Generale a Vamilor s-a “strecurat” acest neadevar. Cineva a mintit. Cine? Fie DGV, vrand sa-l protejeze pe Colda (varianta care nu mi se pare credibila), fie Colda, intr-o tentativa disperata de a drege busuiocul, fie o alta persoana oficiala (banuim ca portarul de la garajul Vamii sau femeia de serviciu nu sunt abilitati sa formuleze un raport de eveniment). Ar fi fost extrem de grav sa fie recunoscuta ilegalitatea, pentru ca este o ilegalitate (se aude la Politie?) ca o masina implicata intr-un grav accident de circulatie (mai mult, o masina a unei institutii a Statului) sa se afle, la ora la care scriu, ascunsa in spatele unei case! Oricum, GAZETA va semnala in continuare celor in drept sa ia masuri pentru a fi “corectata” ilegalitatea. Cineva a mintit. De ce? Asta nu mai e treaba noastra. Cazul “masinii facute sul” nu se incheie aici.

Catalin VISCHI



* Ansamblul National Transilvania, la rascrucea intereselor de partid
Dinastia Pop(ilor)

Dupa 500 de zile de chin, consilierii judeteni au reusit performanta de a-l schimba pe directorul Ansamblului National Transilvania, Mircea Pop. O victorie fara glorie, un circ la fel de penibil ca si pana acum. In buna traditie a erorilor facute de aparatul juridic al Consiliului Judetean (CJ), era sa mai fim martori la un “artificiu” marca Ionel Pop. Probabil o chestiune fara efecte deosebite, dar cu siguranta o masura a capacitatii forului administrativ de a rezolva problemele judetului.

Inca de la inceputul sedintei extraordinare a CJ, se stia ca urmeaza schimbarea lui Pop. Sau, mai bine spus, incercarea de schimbare. Dupa atatea esecuri (vreo sapte sau opt), nu ar fi fost exclus sa apara acte aiurea intocmite sau vreo indispozitie a presedintelui Cosma, urmata de suspendarea sedintei. Strategic, problema Ansamblului a fost pusa la pozitia a 13-a pe ordinea de zi.

Cand s-a ajuns la mult asteptata dezbatere, alesii nostri, obositi si toropiti de caldura au grabit lucrurile spre finalul dorit, fara certurile de alta data. Vacarmul, discutiile la “misto”, luarile de cuvant fara vreo noima au acompaniat graba de a termina cu subiectul ce a dus faima actualului CJ. In graba lor, consilierii ar fi vrut sa voteze in acelasi timp si schimbarea, si numirea noului director. Dupa ce au priceput ca nu pot numi pe cineva intr-o functie decat dupa demiterea celui ce o detine, consilierii au parcurs procedura. Cu un scor zdrobitor, patru voturi impotriva din 35 exprimate, Mircea Pop a devenit fostul director al Ansamblului Transilvania. Cu aceeasi graba, s-a trecut la redactarea proiectului de hotarare prin care “marea schimbare” devenea lege. In acest moment, interimarul secretar al CJ, Ionel Pop a iesit la rampa. Demiterea lui Pop devine efectiva la 30 de zile de la data emiteri hotararii CJ, asta potrivit prevederilor noului Cod al Muncii. Secretarul CJ stia de varianta cu 15 zile, dupa vechiul Cod. Noroc cu un consilier care avea Codul nou si, in urma unei verificari, s-a convins ca preavizul este de 30 de zile. Acest mic incident arata ca interimatul intr-o functie de maxima importanta nu este benefic nici pentru beneficiar, nici pentru CJ. Dar cin’ s-auda?

Ultimul cuvant si batalia

Intre aceste balbaieli i s-a dat ultimul cuvant fostului director. Mircea Pop, inexplicabil, a reprosat asistentei ca este partasa la o nedreptate. El a spus ca raportul de audit intern ce a fost facut la Ansamblu nu este corect. Pop a invocat si realizari pe care doar el le cunoaste, apoi a declarat ca va ataca raportul in instanta. Acest om, de altfel de treaba, a uitat ca la Ansamblu este nevoie de liniste si ca el a adus cearta si scandal de mai bine de trei ani. Mircea Pop s-a lovit de dilema: “cine a fost primul, Ansamblul sau directorul?”. Spiritele s-au mai animat in momentul in care s-a trecut la alegerea directorului interimar. Au fost facute trei propuneri: Augustin Botis, Gheorghe Roman si consilierul Ovidiu Pop (bijutierul). In vacarmul specific modului in care CJ Maramures ia decizii importante s-a trecut la vot secret. Alesii au votat dupa indicatiile liderilor sai. S-au detasat clar cele doua tabere: PSD si PNL-PD, respectiv candidatura lui Roman si cea a consilierului Pop. Pentru a se ajunge la un rezultat final, a fost nevoie sa se voteze de doua ori. In urale si fluieraturi, bijutierul Pop a fost numit director interimar cu 18 voturi pentru si 15 impotriva. Nici nu a fost redactat proiectul de hotarare si s-a auzit ca noua numire va fi atacata in contencios administrativ de catre prefectul judetului, pe motiv ca Pop-bijutierul nu are studii superioare, conform cerintelor pentru functia de conducere. “Pentru interimar se pot face derogari, mai sunt cazuri in tara. Prin votarea lui Pop s-a votat, implicit, si derogarea”, ne-a declarat Teodor Ardelean. Bijutierul a fost numit pana la organizarea concursului pentru mult dorita functie, fara o limita maxima de timp, desi pesedistii au cerut un interimat de trei luni. In acest fel, situatia ambigua de la Ansamblu se poate prelungi pana la alegerile de anul viitor. In fond, acest CJ este al interimarilor (secretarul general, Directia pentru Protectia Copilului, Ansamblul Transilvania). Intrebat cu cine va colabora, Doru Pop a dat un raspuns interesant. “Daca va accepta, trebuie sa vad ce prevede legea, Mircea Pop poate ramane ca director economic sau contabil sef. Totusi, este de trei ani aici si are experienta”, crede Pop bijutierul - o ipoteza tulburatoare care arunca demiterea lui Mircea Pop in zona crepusculara a intereselor ce acompaniaza institutia de cultura fanion a judetului. In fine, fosta…

Nicolae TEREMTUS



* PNL Maramures scoate “artileria grea”
A inceput disputa liberalo-pesedista

Vine campania electorala! Scopul tuturor partidelor este sa castige alegerile, mai ramane de vazut care dintre acestea isi vor scuza mijloacele pentru a-si atinge scopul. Pana acum actuala guvernare aplica cu succes crezul machiavelic. PNL Maramures a descris care sunt modalitatile prin care guvernantii incearca sa-si atraga electoratul si a afirmat ca o posibila colaborare cu PSD este denigranta pentru propriul partid. “Daca PNL ar incheia o alianta cu PSD-ul, opozitia din Romania ar fi PRM. Ceea ce ar fi inadmisibil pentru Uniunea Europeana, iar sansele de integrare ale Romaniei in 2007 ar fi nule. PNL s-ar compromite in fata opiniei publice”, ne-a declarat Radu Stroe, deputatul liberal de Maramures. La randul sau, influentul consilier local Ioan Hoban a fost cel care a dezvaluit modul in care, la nivel judetean, partidul de guvernamant se pregateste de campania electorala. “PSD vrea sa castige din nou alegerile si este normal. Dar trebuie sa te gandesti si ce modalitati folosesti. Sunt localitati unde colegii din organizatie ne aduc la cunostinta mijloacele prin care reprezentantii PSD ating coarda sensibila prin partea spirituala a oamenilor. Sunt reprezentanti ai bisericilor care le spun oamenilor, domnule, trebuie sa mergeti (sa votati - n.red) cu cine zicem noi. PSD-ul incearca sa cumpere unele zone din judet cu ajutoare, carora ei le spun repartizari, si care sunt sume de bani fara nici o transparenta. Incearca astfel sa se salveze in localitatile unde si-au dat seama ca nu mai au nici o sansa”, a spus Ioan Hoban. Unul dintre cei caruia i s-au “adresat” membrii PNL Maramures a fost Alexandru Cosma, presedintele Consiliul Judetean. “La nivelul sumelor vehiculate in CJ, va rog sa-l intrebati pe presedinte cum s-au folosit banii aceia, la ce lucrari si care au fost firmele care le-au realizat. Calculati numai ce sume au intrat si ce s-a facut cu ele”, a lansat Hoban o provocare la care Cristian Anghel, presedintele oranizatiei PNL Maramures, s-a vazut obligat sa raspunda. “Cum va explicati ca anul acesta CJ a alocat din Fondul Special al Drumurilor Publice un miliard de lei pentru Sighetu Marmatiei si 1,7 miliarde de lei pentru Baia Mare. Vreau sa spun ca onoranta localitate, nu am nimic cu locuitorii de acolo, a mai obtinut separat, din Fonduri Speciale, inca 10 miliarde”, a subliniat Cristian Anghel. Din informatiile noastre, in Ieud “imixtiunea” Bisericii in treburile politice ale localitatii este vizibila.

Blajan raspunde

Purtatorul de cuvant al filialei PSD, Ioan Blajan, respinge acuzatiile liberalilor. “PNL-ul a intrat in campanie electorala mai repede decat ar fi normal. Dar, trebuie sa ne purtam civilizat. Nu exclud din start ca unii colegi ar avea un comportament neortodox, dar eu nu cunosc. In fond, sunt si medici liberali care in campania electorala au cerut bolnavilor sa voteze cu ei. Aceste practici nu au caracterizat si nu caracterizeaza partidul nostru. Fondurile se distribuie dupa prioritati, este o tampenie sa spui ca PSD este de vina de toate relele”, a declarat Blajan.

Mihaela MIHALEA



* Despre Nastase, cu dragoste…

Despre Nastase (Adrian), cu dragoste nu pot scrie. Nu pot scrie cu dragoste despre premierul unui popor mintit cu nesimtire de politicieni fabricati la norma, ca ambalajul de tabla de la fabrica de conserve. Privind inapoi cu mania celui care a sperat 13 ani (cu naivitate, realmente) ca acel spasmodic “ultimul sa nu uite sa stinga lumina” e doar o rautate gratuita sau un soi de gelozie pe capra fertila a vecinului, vad durere. Tara coruptiei fara corupti, a Dinu Paturicilor cinstiti, tara in care intri daca ai bocancii plini de noroi si o folosesti ca pres de picioare, tara noastra cea statica si populata cu noi, cei ’xtraordinar de pasivi, tara noastra moare cu zile. Cineva, un escroc pe care il cunoastem (exista pretutindeni, insa sub alt nume) dar nu-l putem dovedi, joaca rolul filantropului pe banii nostri. Da tuturor, cu gestul generosului indestulat. In acest timp, ne indepartam din ce in ce mai mult unii de altii, ne izolam in carapacea cu care ne-a dotat Securitatea ceausista si, uneori, seara, inainte de culcare, ne-ntrebam ce naiba facem cu viata noastra. Dar dimineata ”ne trece” dilema si o luam de la inceput. “E o noua zi a oamenilor gri”. Departe de actualitate, absent de realitate, amagindu-se ca reactia e provocata de dezgustul cotidianului intesat de Paturici protejati parinteste de oamenii legii, romanul vede singura solutie de iesire din impas - emigrarea. Aceasta Viagra mentala il mentine pe linia de plutire a strungului, biroului, computerului sau cozii de lopata. Satele sunt pustii. Tineri sunt plecati “sa produca euroi”, batranii neputinciosi se razboiesc cu primari aflati in functie de pe vremea bizonilor, pamantul e crapat de seceta, iar idiotii voteaza impotriva scutirilor la motorina (aerul agriculturii) si apoi ridica mana, scolareste, in semn de acord pentru o ordonanta care scuteste de taxa vama un alt Paturica, sponsor de partid, a carui incarcatura cu porumb din America de Sud tocmai intra in port. “Sa dam mancare la oameni, sefu’, ca vine campania. Decat mancare le trebe la astia, ca e prosti, da’ nu uita unde sa puna stampila.”

P.S.: Ciclic, romanul se scarpina morometian in cap si se intreaba care din cei doi merita “stampila”. Raspunsul fiecaruia la intrebarea “Care fura mai putin?” a ajuns principalul atu pentru stampilarea altor patru ani din viata noastra.

Catalin VISCHI



* Coltu’ meu
Amar de Maramures

Sedinta Consiliului Judetean in care a fost schimbat directorul Ansamblului “Transilvania”, Mircea Pop, a fost una deosebita. Nu pentru ca am asistat la o cearta intre sefi sau pentru ca a fost demis un director, ci datorita faptului ca un consilier judetean, pe numele lui Coriolan Dragomir, a venit cu o propunere naucitoare, incredibila si imorala. In timp ce erau numarate voturile care au curmat cariera de sef a lui Pop, consilierii cuvantau despre “reprobabilul act” de la Ansamblu. Ei, Dragomir, se vede ca-i un tip milos, i-a cerut presedintelui Alexandru Cosma, nici mai mult, nici mai putin decat sa intervina pe langa prefectul judetului pentru a-i gasi o slujba proaspatului demis. Am crezut ca nu aud bine, o cerere ce semana izbitor cu traficul de influenta si asta pe fata, “in direct” si direct. Dragomir a demonstrat ce fac demnitarii maramureseni, desi ei neaga tot timpul. Alesii nostri, indiferent de culoarea politica, fac front comun atunci cand sunt amenintati de spectrul unor schimbari. Spiritul de casta, apartenenta la grupul privilegiatilor este un sentiment mai puternic ca juramantul pe care l-au depus. Cand unul dintre ei este schimbat, imediat se cauta solutii salvatoare, chiar daca respectivul a facut ce-a vrut in functia directoriala. Cum este posibil sa ceri sefului administratiei judetului sa puna o pila pentru unul de-al lor, pe motiv ca: “Saracu’, a muncit o viata, ce o sa fie de el la aceasta varsta?”. Pe consilierul pesedist Dragomir nu l-am vazut niciodata ingrijorat de soarta minerilor, sa zicem, sau de a celor de la Phoenix, mii de someri care s-au descurcat cum au stiut in nesfarsita tranzitie nenorocita. Cinismul cererii este dublat de un paradox. Pana la demiterea lui Pop, multi consilieri afirmau ca acesta este un bun economist, un manager ce a facut minuni la “Prodaliment” si mai stiu eu pe unde, cu alte cuvine un manager de exceptie. Atunci, cu siguranta firme si institutii se vor inghesui la usa directorului demis. Avea nevoie Pop de compasiunea lui Dragomir? Nu! Si atunci? Eu cred ca Dragomir a actionat din obisnuinta. Toata administratia judetului se bazeaza pe legaturile astea nenorocite. Nu mai are importanta ce a facut unul sau altul, daca a fost in sistem trebuie salvat. A facut bine sau rau, nu importa, hai sa-i dam o functie pe undeva, pana se pune pe picioare. In timp ce electoratul, prostii ce voteaza ba speranta, ba continuitatea sau normalitatea, asista neputincios la mascarada falsei griji pentru cei multi. Am plecat cu un gust amar de la sedinta de CJ. Gustul amar a ramas si in ziua urmatoare, este si acum si va fi si maine.

Nicolae TEREMTUS

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.