ANCHETE - ATITUDINE

* Consiliul Judetean, prezidat de Alexandru Cosma, in flagrant
Dezastrul de la Slatina

* Dupa catastrofa de la Slatina, consilierii judeteni, niste mamaligi in ghete, trebuie sa faca ceva
Cosma, iti astept demisia

* Despre accidentul mortal de saptamana trecuta, din Sighet
Un carambol dubios

* Alarma! O conducta de gaz metan se indreapta, sontac-sontac, spre Sighet
Fasss... vine gazul!

* Coltu’ meu
Noul buric al Maramuresului

* Schimbul de azi
“Multumim partidului!”

* Din interesele comune ale BOR – PSD s-a nascut
“Preasfanta” coalitie

* Pamfil Berceanu promoveaza un proiect pentru viitor
Soseaua rapida

* Consiliul Judetean, prezidat de Alexandru Cosma, in flagrant
Dezastrul de la Slatina

In cursul saptamanii trecute, a avut loc, in regiunea Trascarpatia-Ucraina, a V-a editie a Festivalului International de programe televizate si radiofonice pentru minoritatile nationale "Plaiul meu natal". Au participat 22 de tari, cu zeci de programe radiofonice si TV. La fiecare editie, se organizeaza o zi speciala dedicata unei tari. In acest an, a fost “Ziua Romaniei” pe data de 14 august, ocazie cu care s-a organizat un spectacol folcloric. Din pacate pentru tara noastra, ceea ce s-a intamplat la Slatina a fost jenant. Delegatia Romaniei a fost neglijata, nu s-au asigurat mijloace de transport, apa sau mancare. Programul artistic, care trebuia sa inceapa la ora 17, a inceput dupa doua ore si jumatate. Au lipsit sonorizarea si luminile. Pe scena improvizata intr-o groapa formata de prabusirea unor galerii de sare a putut sa evolueze doar o pereche dansatori. Asa s-a sarbatorit “Ziua Romaniei”.

Organizatorii Festivalului au fost Compania de Radio-Televiziune din Ujgorod, in colaborare cu Societatea Romana de Radiodifuziune si Consiliul Judetean Maramures. Forul administrativ al judetului a avut, in principal, sarcina de a pregati un spectacol folcloric de tinuta, care sa fie prezentat romanilor-ucrainieni de dincolo de Tisa. Presedintele CJ, Alexandru Cosma, plecat din Baia Mare, s-a gandit ca este oportun sa conduca organizarea manifestarii telefonic si prin intermediul purtatorului de cuvant. In toata aceasta perioada de timp, la sediul Consiliului Judetean a fost prezent vicepresedintele Livia Sima, care are printre atributiuni si problemele de cultura.

Potrivit declaratiilor date de Sima, ea nu a fost informata de manifestarea din localitatea Slatina-Ucraina. In schimb, a fost invitat presedintele Comisiei de Cultura din cadrul CJ, Augustin Botis, alti doi consilieri si cinci primari ai unor localitati alese dupa criterii nestiute. Oficialii CJ, pe post de invitati, au plecat cu un microbuz si s-au alaturat grosului delegatiei maramuresene: Ansamblul National “Transilvania”, Ansamblul de copii din Ieud si Ansamblul “Florile Izei”, al politistilor de frontiera din Sighet. Cu totul, peste o suta de persoane, amatori si profesionisti in de-ale folclorului, si o mana de oficiali cu statut de invitati, dar fara un conducator de delegatie, asa cum ar fi fost normal. Programul ar fi trebuit sa inceapa la orele 17, dar, ajunsi acolo, au constatat ca ora de incepere a spectacolului a fost fixata la 18, iar spectacolul a inceput, de fapt, la 19 si douazeci de minute. Impresionanta desfasurare de forte folclorice maramuresene i-au impresionat pe putinii turisti, marea majoritate ucraineni, veniti la “baile sarate” din zona. Lipseau tocmai cei pentru care s-a venit, romanii-ucrainini, desi Slatina este un oras maricel si cu o insemnata comunitate de romani. Maramuresenii au aflat, prin viu grai, ca nu s-a stiu de venirea artistilor, iar cand s-a aflat, au aparut grupuri-grupuri, dar cu o frica nefireasca.

Surprize neplacute

Nici atitudinea autoritatilor ucrainene nu a fost precum s-ar fi asteptat delegatia romana, au povestit cei care au fost de fata. Morosenii au fost intampinati de persoane ce pareau oficiali, dupa care au fost lasati de izbeliste si in soarele necrutator pana a inceput asa-zisul spectacol. Surpriza cea mai mare, neplacuta, a fost locul ales pentru desfasurarea unui spectacol dedicat “Zilei Romaniei”. O groapa, la modul propriu, formata prin prabusirea unor galerii de mina de sare, langa un fel de “tau”, loc de balaceala pentru turistii echipati de plaja. Aici a fost incropit un fel de podium si au fost asezate cateva scaune. Nu mai spunem ca nu a fost nici un drapel tricolor, cum ar fi fost firesc, sau ceva care sa arate ca urma sa fie un spectacol romanesc pentru romani. Pentru ca sinistrul sa fie complet, delegatia fara conducator, adica persoana care ar fi trebuit sa rezolve la nivel oficial astfel de probleme, a constatat ca nu are nici apa de baut, nici mancare, iar inceperea spectacolului s-a prelungit, din motive nestiute nici pana in momentul de fata. Dupa lungile ore de asteptare, spectacolul a inceput in prezenta a circa 100 de turisti amestecati cu romani-ucrainieni. Parte din ei, jos in groapa, ceilalti pe marginea gropii. Ansamblul National “Transilvania” a intrat pe “scena” dupa apusul soarelui (a putut dansa doar o pereche de dansatori), iar cantaretii, nume reprezentative pentru folclorul national, si nu numai (Titus Perse, Stefan Petreus, Dumitru Dobrican, Angela Bucuiu etc.), au cantat in bezna sau, altfel spus, la lumina Lunii. Organizarea a insemnat sonorizare lipsa, lumini lipsa, ca si alte “minuni” tehnice indispensabile pentru un spectacol. Obositi, umiliti, artistii maramureseni au plecat de acolo insetati, flamanzi si cu mirare in suflet. In Baia Mare s-a ajuns in puterea noptii si multi dintre artisti si-au promis ca nu vor mai merge niciodata acolo.

Neglijenta care batjocoreste

Dupa trista experienta, consilierii judeteni si-au exprimat nemultumirea de felul in care a fost organizata manifestarea de catre forul condus de Alexandru Cosma. Vicepresedintele Livia Sima, invitata la Comisia condusa de Augustin Botis a declarat ca nu a stiut de aceasta deplasare. “Nu am fost anuntata, am aflat si eu din presa si din ce au povestit cei ce au fost acolo. Am avut o discutie cu presedintele Cosma si acesta m-a asigurat ca nu este vorba de rea vointa, sa nu fi fost anuntata in mod premeditat. Daca se va dovedi ca nu este asa, intre mine si domnul presedinte va exista o problema”, ne-a declarat Sima. Augustin Botis a fost foarte revoltat de toata tarasenia de la Slatina. “Consider ca ori de cate ori se pleaca peste hotare exista un nivel de la care se da aceasta dispozitie, exista reglementari, inclusiv cu conotatii diplomatice si atunci actiunea respectiva are sens. Noi, consilierii care am fost acolo, am stiut ca este un Festival International, ca vor fi prezenti artisti amatori si profesionisti din judet. Am fost, am vazut si mi-am dat seama ca nu a fost nici o sincronizare intre initiatorii din Ujgorod si Radio Difuziunea Romana. Spectacolul a fost sustinut in conditii cu totul si cu totul precare si o atitudine a celor de acolo necorespunzatoare. Or, cei de la inaintare, ai nostri, care au mers cu cateva zile inainte acolo, au avut posibilitatea sa ne anunte, sau sa simplifice, sa reduca grupurile sau sa fie numai cativa din Sighet, ar fi ajuns. Vinovati de toata aceasta treaba sunt cei din conducerea Consiliului Judetean. Nu avea voie sa dea drumul la o asemenea actiune pana cand nu erau toate articulatiile puse in ecuatie, inclusiv sa fie anuntate cele cateva asociatii romanesti de dincolo. Mai ales ca oficialii ucrainieni au fost neglijenti la capitolul informare. Nu am inteles de ce nu ne-a dat o misiune presedintele Cosma. Nu am nimic cu Dan Mester, dar…Trebuia consultata comisia de profil a CJ, iar delegatia trebuia condusa de cineva din conducerea CJ. Este drept, Mester a prezentat un cuvant din partea presedintelui Cosma, dar “cuvantul” cuprindea idei atat de generoase, bombastice si realitatea la doi metri era… dezaproba complet, era ca un pamflet din cele mai acidulate. Vorbim de “Ziua Romaniei”. Voi cere in prima sedinta de Consiliu discutarea in plen a acestei probleme. A fost vorba de imaginea Romaniei si ea a fost batjocorita”, ne-a declarat Botis. Purtatorul de cuvant al presedintelui Cosma, Dan Mester ne-a trimis la redactie cateva explicatii pentru situatia jenanta din Ucraina. “Manifestarea dedicata Zilei Romaniei a fost inclusa in cadrul Festivalului International “Plaiul meu natal” si a fost organizata de catre Compania de Stat pentru Radio si Televiziune din Ujgorod. Delegatia romana, alcatuita din consilieri judeteni, primari si artisti a trecut podul istoric peste Tisa in data de 14 august, la orele 16.30. Din pacate, organizatorii nu au asigurat mijloacele de transport necesare deplasarii delegatiei la scena aflata pe malul lacurilor sarate. In aceasta situatie m-am implicat si am luat legatura cu primarii din localitatile romanesti, care ne-au sprijinit cu un autobuz. Am plecat de la podul istoric cu ultimul autocar, care a transportat artistii de la ansamblul Transilvania.. Pe parcursul desfasurarii manifestarii m-am implicat pentru a oferi apa si mancare membrilor delegatiei. La plecarea din Slatina si intoarcerea in Romania am intampinat aceleasi probleme cu transportul delegatiei. Datorita faptului ca ne aflam pe teritoriul ucrainean, nu au fost facute demersuri de protest, din dorinta de a evita un scandal diplomatic. Daca eu sunt vinovat pentru cele intamplate pe teritoriul unui stat strain, atunci se pot lua masuri impotriva mea, insa cred ca se cauta “acarul paun”, datorita divergentelor politice existente”, a precizat Mester, fara a spune de ce nu a fost invitat vicepresedintele CJ, Livia Sima si care a fost rolul lui Cosma.

Nicolae TEREMTUS



* Dupa catastrofa de la Slatina, consilierii judeteni, niste mamaligi in ghete, trebuie sa faca ceva
Cosma, iti astept demisia

Nu as spune ca ma obsedeaza in asa hal incat sa ajung sa am cosmaruri cu el, dar recunosc ca individul Alexandru Cosma, presedintele Consiliului Judetean Maramures, ma uluieste. Atat de uluit sunt, incat aproape o sa uit sa va spun cat de mult ma enerveaza uneori. Iar acum, dupa magaria de la Slatina, ma scoate din sarite. Ceea ce s-a intamplat acolo, de Ziua Romaniei!, este masura valorii acestui personaj trist pentru judet. Nu ne-am plictisit scriind despre afacerile, licitatiile sau tumbele sale prin bugetul judetului, dar, probabil, o sa obosesc sa spun cat rau ne poate face noua, tuturor, acest om. Am mers pe urma licitatiilor castigate de el pentru introducerea gazului metan si a apei si am vazut oameni sarmani incalzindu-se cu coceni sau carand apa pret de kilometri. Am discutat cu oficiali din Ministerul Transporturilor, care mi-au destainuit iritarea lui Mitrea fata de delatiunea facuta de Cosma la Cotroceni, asa ca nu va mai obositi intrebandu-va de ce nu vin bani pentru drumuri. Am intalnit patroni care au avut de pierdut bani seriosi in urma afacerilor cu el. Am vazut lacul Stiol inainte ca lama buldozerului unui nesimtit (primarul Grec din Borsa, “acoperit de Cosma) sa-l taie. Am privit neputincios la drama celor cu casele arse in Baia Borsa, carora ghidusul “sunt-Cosma-ma-doare-n-pix” nu a putut sa le dea nici un ban, deoarece imprastiase tot fondul de rezerva bugetar. Am… Dar toate au o limita. Iar aceasta a fost atinsa o data cu batjocura de la Slatina, un monument de incompetenta cioplit cu barda indiferentei. Stiu ca nu exista implicare civica, pentru ca altfel am fi auzit de un cititor care sa-l ia de guler pe musiu Cosma cu un “mai carnatule, ce faci tu cu judetu’ asta?” Stiu ca nu pot sa-mi pun sperantele in Bucuresti, doar fluxurile financiare (ca asa ii spune la spaga oficializata mai nou) circula la greu. Si mai stiu ca pe nimeni nu intereseaza, nici macar cat un scuipat, de amaratii din Farcasa sau Baia Borsa. Dar nu stiu ce m-ar putea opri sa spun ca minunatul nostru Consiliu Judetean este populat de momai si mamaligi. Luand aminte la ceea ce s-a intamplat la Slatina, acesti impostori ai ideii de “Parlament judetean” ar trebui sa se adune si sa-i ceara lui Cosma sa plece. Sa-l ia de ureche si sa-l duca la granita cu Satu Mare, ca si asa ii plac firmele satmarene. Insa, nu-mi fac iluzii. Cu un prefect ca Buda, tras cu cheita de Cosma, nu se va intampla nimic. Doar nu pot sa ma astept sa deseneze in aer cuvantul “Onoare” niste oameni care stau toata ziua cu degetul in nas…

Dan PARCALAB



* Despre accidentul mortal de saptamana trecuta, din Sighet
Un carambol dubios

La inceputul saptamanii trecute, doua femei si-au pierdut viata intr-un stupid accident de circulatie. Obisnuit cu circulatia din Capitala, un bucurestean a intrat pe trotuar, incercand sa ocoleasca o caruta. Se pare ca politia nu a tinut cont de declaratiile martorilor si nici de faptul ca acelasi sofer, care avea o alcoolemie de 0,8 grame la mie a mai lovit in aceeasi dimineata inca doua persoane. Asteptam cu sufletul la gura finalizarea dosarului. Bineinteles, pe aceasta tema vom reveni.

Martea trecuta, la orele amiezii, Marin Varjea, din Bucuresti, in etate de 55 ani, a luat-o razna cu un Opel Ascona, pe strada Popa Lupu din Sighet, si a ucis-o pe loc pe Ana P. (42 de ani), muncitoare textilista la Prima Fashion. Dupa cateva ore, a murit la spital si o a doua victima, si anume Maria T., in varsta de 77 de ani. O a treia femeie, care a fost lovita, a scapat cu rani usoare. Soferul bucurestean avea o alcoolemie de 0,8 grame la mie.

In masina, in dreapta soferului, mai era un barbat care, in momentul opririi autovehiculului, a sarit cu o servieta in brate si a luat-o la fuga pe strada Popa Lupu, disparand. Oricum, el nu conteaza, nu era vinovat. Si soferul a incercat sa fuga, dar a fost imobilizat de cumnatul unui carutas, care-si oprise caruta pe partea dreapta a drumului. Martorii oculari au declarat ca bucuresteanul a incercat sa evite coliziunea cu caruta, incercand sa o ocoleasca pe partea DREAPTA, intre aceasta si trotuar. Insa pe trotuar erau femeile. Una a fost proiectata pe o fundatie de casa, alta a cazut acolo unde era, iar ultima a fost luata din plin pe capota, cazand apoi pe bordura si murind pe loc.

Semne de intrebare

IPJ Maramures a declarat ca femeile veneau din sens opus, pe carosabil, si de aceea au fost lovite. Nu stim de ce s-a interpretat astfel, din moment ce martorii prezenti la fata locului au spus altceva. Dar ceea ce nu stie decat putina lume, este ca in acea dimineata nefasta, Varjea a mai lovit alte doua persoane. Venind inspre oras, el a lovit in cartierul Camara un biciclist si apoi pe o profesoara cu fiica ei. Suferind doar contuzii usoare, respectivii n-au depus plangere la politie. Dupa accidentul de pe Popa Lupu s-a consumat o faza sinistra. Femeia care a murit pe loc a ramas un timp acolo, intinsa pe trotuar. Politia nu a vrut sa o transporte la prosectura cu masina din dotare, ambulanta n-are voie sa care cadavre, spitalul nu detine vreo masina mortuara, asa ca sarmanul corp a ramas o gramada de timp pe asfalt, pana cand un taximetrist a fost convins sa faca pe cioclul. Domnul Varjea, cica trecut in rezerva pe 1 august, a fost cadru activ intr-o structura militarizata. Nu stim inca in care anume. MAPN, MI ori vreun serviciu secret? Cercetat de politia Sighet pentru ucidere din culpa, a pledat nevinovat. Acum, dosarul sau este instrumentat de Parchetul de pe langa Judecatoria Sighet. Din informatiile noastre, Varjea este, bine-mersi, acasa, la Bucuresti, urmand a fi chemat, probabil, din nou la audieri, la Sighet. Fara imixtiuni in treburile justitiei, asteptam cu atentie maxima procesul si sentinta pe care o vor da magistratii vizavi de cazul sau. Daca omul este pilos, vom asista la o mascarada de proces si atunci vom interveni, in presa. Daca nu, omul va fi gasit probabil vinovat si condamnat ca atare. Oricum, suntem cu ochii pe el. Au fost lovite cinci persoane, dintre care doua au decedat. Nu e putin lucru.

Teofil IVANCIUC



* Alarma! O conducta de gaz metan se indreapta, sontac-sontac, spre Sighet
Fasss... vine gazul!

Introducerea gazului metan in municipiul Sighetu Marmatiei a fost unul din punctele cu care, rand pe rand, primarii pe care i-a avut orasul au castigat alegerile. Abia acum se pare ca se va concretiza acest deziderat. Din pacate, poate va fi prea tarziu, dat fiind pretul gazului metan, care a crescut in ultima vreme pana cand oamenii au revenit la incalzirea pe lemne. Si cum pretul nu da semne ca se va opri aici, se pare ca putini vor fi cei care vor prefera incalzirea cu gaz metan.

Sighetenii si-au dorit atat de mult sa ajunga si conducta de gaz metan in urbea lor incat, mandat de mandat, i-au votat pe cei care le promiteau ca vor aduce ravnitul gaz in oras. Acum, pentru ca tot se apropie alegerile, oamenii s-au apucat de treaba. Chiar daca nu vor reusi sa termine lucrarea pana anul viitor, macar o incep. Nu de alta, dar sa stie oamenii pe cine sa voteze.

Vine gazul! Cel putin asa s-ar parea, pentru ca, in sfarsit, licitatia organizata si rasorganizata, cu o regularitate enervanta deja, timp de un an si jumatate de catre Autoritatea Nationala pentru Reglementarea Gazului Metan din cadrul Ministerului Industriilor, a fost, finalmente, castigata de cineva. Si anume de catre SC Berg Sistem Gaz SA, o firma despre care nu a auzit mai nimeni, din Calarasi. Dupa o licitatie la care au concurat cu societatea Concordia din Cluj, calarasenii au prins contractul de concesiune al "Serviciului de distributie a gazelor naturale in municipiul Sighetu Marmatiei". Comisia de evaluare a ofertelor a decis, la mustata, ca (dat fiind faptul ca s-a intrat in campania preelectorala) musai trebe inceputa lucrarea peste proiectul careia se asternuse mucegaiul. Primarul Sighetului, Eugenia Godja, ne-a declarat ca, din datele pe care le detine, pretul aductiunii pana in oras va fi de circa 3,5 milioane de dolari, costuri suportate de Bucuresti. Lucrarile incepute acum cativa ani au tras o conducta de la Mediesu Aurit pana la pasul Huta, la limita dintre judetele Satu Mare si Maramures, unde s-au oprit anul trecut. Acum se vor urni din loc, in limita fondurilor existente, desigur, dar vor dura circa trei ani de zile. Se pare ca abia in anul 2006, Sighetul va fi racordat, pe bune, la conducta. De fapt, din cate ne-a informat primarul municipiului, licitatia respectiva a luat in calcul doar aductiunea propriu-zisa, urmand ca reteaua din interiorul orasului, cu racordurile aferente, sa faca obiectul unui alt contract si deviz de lucrari, pentru care se va organiza, la timpul potrivit, o noua licitatie. Alexandru Cosma, presedintele Consiliului Judetean, a declarat saptamana asta ca aductiunea spre Sighet va incepe curand si ca se va intinde conducta pe primii 15 kilometri. Pentru restul, se va licita la anul, ca in 2005 teava sa ajunga in Sighet. Asta e in neconcordanta cu ceea ce a spus primarul Sighetului, cum ca licitatia castigata de Berg Sistem Gaz a dat unda verde aductiunii pana la portile municipiului. Care o fi adevarul? Vom vedea. Oricum, Cosma pare a fi in cunostinta de cauza. S-a auzit ca CIMP-ul pe care, oficial, il conduce un membru al familiei sale, va efectua, in subantrepriza, lucrari in cadrul acestui proiect. Ramane de vazut cati cetateni se vor cupla la teava, atata timp cat pretul metanului creste continuu (de la 99 de dolari pe mia de metri cubi, cat a costat la ultima scumpire din luna iulie, va urca la 120 de dolari pentru populatie, incepand de la 1 septembrie). Mai mult, reprezentantii FMI au solicitat iubitului nostru guvern majorarea tarifului pana la 140 de dolari. In ultimul an, diafanul gaz s-a scumpit cu aproape 50 de procente. Enorm, fata de puterea de cumparare a romanului. Prin antiteza, un metru ster de lemn de fag costa doar 450 de mii de lei, deci s-a inregistrat o scumpire fata de anul trecut de doar circa 10 la suta. Valoarea totala a racordului, la care se va adauga schimbarea sistemelor de incalzire de pe lemne pe gaz, va insemna pentru fiecare familie o suma cuprinsa intre 10 si 20 milioane de lei, asta in cel mai fericit caz. In asemenea conditii, sunt slabe sperante ca sighetenii sa renunte la sistemul antic si de demult, dar mult mai ieftin, de incalzire a locuintelor cu sobe si boilere pe combustibil solid, in favoarea luxului pentru bogatasi, banalul gaz metan. Mai ales ca padurea cade pe oras, zi de zi, insa in carute si camioane cu lemn de foc, care arareori sunt zarite de catre organele de control.

Teofil IVANCIUC



* Coltu’ meu
Noul buric al Maramuresului

Nu a fost vineri, 13, dar au fost trei cesuri rele pentru unii dintre liderii PSD Maramures. Poate ca schimbarea prefectului si a subprefectului nu reprezinta o surpriza atat de mare, cat numirea lui Ioan Buda ca reprezentat al Guvernului in teritoriu. Prin aceasta numire, iata, orasul putintel mai mare ca Seiniul a ajuns un pol de putere in politica judetului. Coincidenta sau nu, tot de aici este deputatul Mircea Man, dar si prim-procurorul Parchetului Baia Mare, Crinel Couti. Normal, trei personalitati care nu au nimic in comun decat apartenenta la micutul oras din Tara Lapusului. Dar, mai stii? In primii ani de dupa 1990 au fost fel si fel de discutii cu privire la cei care au ocupat inaltele functii administrative ale judetului. Cei “de peste Deal” s-au simtit frustrati ca nu au reusit sa impuna politicieni in aceste functii. La alegerile din 1996, visul celor din Maramuresul istoric a fost implinit. Vasile Berci si Gheorghe Mihai Barlea au fost prefecti, primul chiar un ilustru necunoscut. Timp de patru ani, a fost randul politicienilor-baimareni sa se gandeasca la o "monstruoasa conspiratie" impotriva lor. Au fost multe discutii, mai ales in spatele cortinei, s-a discutat chiar si despre o eventuala impartire a judetului. In 2000, puterea conferita de functia de prefect a ajuns la Grosii Tiblesului. Liviu Bechis a fost la vremea respectiva tot atat de cunoscut, cum a fost si Berci la inceperea mandatului sau. Politicienii baimareni din partidul de guvernamant au inghitit cu greu infrangerea. Lor li se parea normal ca un baimarean sa conduca Prefectura. Nu a fost sa fie si a urmat “razboiul”. Nu neaparat din aceasta cauza, dar cu siguranta a fost una din cauze. In 2003, scenariul se repeta. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe numirea lui Buda, ca au si aparut carcoteli pe aceasta tema. De ce nu este prefectul din Baia Mare? Explicatia cea mai aproape ar fi ca cei de aici sunt slabi politicieni. Ceea ce este greu de digerat, de explicat sau de inteles. Cum spuneam la inceput, Tg. Lapus a ajuns un fel de rampa de lansare politica sau spre alte functii importante si semnalele sunt ca vor mai fi. Pentru anul viitor, este foarte greu de facut o prognoza. S-ar putea ca centrul de greutate sa se mute iar spre nordul judetului, asta daca Buda nu va avea timp sa-si consolideze pozitia. Pentru baimarenii-politicieni, din oricare partid, singura sansa ar fi sa-si impuna oamenii de valoare pe care, cu siguranta, ii au. In primul rand, pe cei tineri, care risca sa imbatraneasca facand galerie unora ce se dovedesc a fi simpli pioni pe o tabla de sah politic. Iar sahul, chiar si politic, este un sport al mintii, al celor inteligenti.

Nicolae TEREMTUS



* Schimbul de azi
“Multumim partidului!”

Se spune ca stapanul seamana cu cainele sau. Ca ar imprumuta unul de la altul trasaturi, reactii, transformate-n ticuri, sau alte alea. Pana la urma, ajunge sa se asemene (pana la a se confunda) cu “dobitocul”. De aceea, dar si de teama “oglinzii societatii” (de a ilaritatii pe care inca nu-mi permit sa o starnesc), m-am ferit sa-mi cumpar un caine. Bine, adevarul (pentru public) e, ca desi mi-ar face placere, zilele mele sunt eliptice de clipe-n care nu stiu ce sa fac. Am abandonat ideea “cu cainele” pana-n clipa in care o sa am secunde libere. Atunci o sa-mi cumpar un caine, cel mai probabil un ogar, pentru a ma prezenta onorabil la partida de vanatoare cu premierul Ungariei sau cu alt premier (oricare-ar fi, numai sa aiba un serviciu de paza suficient de abil incat sa inoate pe sub barca si sa-mi arunce, cand mi-e lumea mai draga, cate un peste-n barca). Plecand de la ideea ca fiecare stapan seamana cu cainele sau, as indrazni sa spun ca fiecare cetatean seamana cu tara sa (asta nu inseamna ca olandezii, de exemplu, sunt neaparat umezi sau ca italienii ar fi neaparat niste cizme). Oricum, romanul sigur seamana cu Romania. E bogat (doar sufleteste, din pacate), cinstit (daca nu s-ar fi inventat evaziunea), muncitor (daca nu s-ar fi inchis repetat ochii la spaga data “aluia de te pensioneaza”) si inventiv (daca partidul n-ar fi legiferat nemuritorul “ba ce destepti suntem noi si ce prosti sunt ceilalti”). Despre inventivitate avem numai cuvinte de apreciere. Am ajuns sa o tratam ca pe o stare naturala, ca pe o profetie de care nu se mira nimeni cand se-ndeplineste, devenind banalitate. “Avem specialisti, minti luminate, suntem desteptii Europei!”, urla din toti bojocii, parca mai zilele trecute, un cetatean. Roman. Raman la ideea ca a fi frumos e nativ, a te pastra asa e meritoriu, dar a fi cum spunea acel cetatean, trebuie sa devii. Promovam isteric ideea ca suntem “geniile pamantului”, exultam la exceptionalele performante ale copiilor care castiga olimpiade de fizica sau matematica si apoi raman in Statele Unite, ne batem cu caramida-n piept (pana o transformam in nisip) ca avem inventatori de talie internationala, dar, vai, uitam sa-i promovam. Ii tinem inchistati intre granitele tarii, ca pe niste canari pedepsiti ca au cantat fals. In 23 iulie a debutat Salonul international de inventica de la Barcelona “Inventii 2004” (organizat de Forumul Universal Cultural). In acea expozitie de prestigiu mondial, isi prezinta creatiile inventatori din peste 40 de tari de pe intreg mapamondul, de la Japonia si SUA pana la Yeman, Siria si Burkina Faso. Inutil sa va spun ca Romania “geniilor pamantului” n-are nici macar un reprezentant. P.S.: Strategia mioritica seamana cu cea a indestulatului sau nici macar cu a lui, pentru ca am auzit ca ala, cu cat are mai mult, cu atat aspira la “si mai mult”.

Catalin VISCHI



* Din interesele comune ale BOR – PSD s-a nascut
“Preasfanta” coalitie

In Romania, intr-un clasament oficial al increderii, pe primul loc se afla, fara drept de apel, Biserica Ortodoxa. In acelasi clasament, la polul opus, se afla politicienii. Sociologii explica rezultatul sondajelor de opinie prin faptul ca, intr-o societate bazata pe supravietuire, divinitatea ramane singurul reper stabil. Increderea in Biserica este exprimarea nevoii de echilibru a societatii romanesti de tranzitie. Girul de incredere mentine o coalitie jignitoare.

Se spune ca scopul scuza mijloacele. Si se mai spune ca istoria nu ar retine decat rezultatul (modul in care acesta a fost obtinut ar avea o mai mica importanta). Bine, dar contrargumentele scriptice ale marilor observatori ai diferitelor timpuri nu inseamna nimic? Descrierea bataliilor istorice, a motivatiilor aliantelor politice, a sacrificiilor sau a tacticilor folosite pentru obtinerea rezultatului consemnat sunt vorbe-n vant? Inutilitati? Permiteti-mi macar o umbra de indoiala.

Scopul conteaza cel mai mult. Mijloacele prin care a fost atins palesc ca o domnisoara in fata altarului, de rusine, parca. Cu toate acestea, conteaza. Nu la fel de mult (ca scopul), dar conteaza. Suntem, totusi, civilizati – cel putin pretindem a fi. Trecand de faza salbaticului care-i trazneste dusmanului o ghioaga-n moalele capului, felul in care e obtinuta o victorie conteaza. In sport, britanicii au inventat o expresie preluata ulterior si in alte domenii. Ea defineste cel mai bine aceasta stare: fair-play (joc cinstit, drept – engl.). Cel mai adesea, lipsa fair-play-ului se simte in actualitatea politica romaneasca si cel mai pregnant e sesizata in preajma alegerilor. Freamatul care-i cuprinde pe reprezentantii partidelor politice in clipa ivirii probabilitatii de a “prinde (inca) un fotoliu de parlamentar” dizolva orice urma de fair-play. Lupta surda se metamorfozeaza intr-una racnita isteric. Orice mijloace sunt “puse la bataie” pe altarul castigarii de electorat pentru (inca) un mandat. Si unde poate fi “achizitionat cel mai bine un capital de simpatie, in conditiile in care la magazinele de lux aceasta “marfa” lipseseste? La biserica. Si cand? Cu ocazia marilor sarbatori religioase.

Nimic sfant?

Prezenta masiva - si cel mai probabil riguros organizata si planificata a membrilor de marca ai PSD in cele mai mari lacase de cult cu ocazia Sfintei Marii - a fost considerata scandaloasa nu numai de o parte a presei, ci chiar de catre unii reprezentanti de marca ai BOR. Pesedistii au ripostat spunand ca e “o inventie a presei si o rautate”, mai ales ca n-au fost singurul partid prezent “sa-l vada poporul”. Corect. Poate chiar si hilarul argument ca “unii dintre noi merg periodic la biserica” ar fi de trecut cu vederea, insa exista niste diferente clare, pe care maestrul “regizor” al Agentiei pentru Strategii Guvernamentale, Vasile Dancu, le-a aratat, cu siguranta, atunci cand a prezentat, si disecat, incidentul premierului Nastase. Probabil explicatia atitudinii unei parti a presei la “actiunea PSD - Sfanta Maria” a sunat asa: “Dom’le, nu ne puteau face nimic. Au fost si ceilalti, s-au asezat cu totii pe post de sfesnice argintate in coasta preotilor si episcopilor, au facut in fata poporului, dar (pentru ca de fiecare data exista un ) numai noi am prezentat discursuri electorale. Si, hai s-o spunem p-aia dreapta, inscriptionarea icoanelor a fost o greseala de gradinita. Inadmisibil, domnule prim-ministru!” Poate a fost altfel, dar e cea mai eleganta explicatie pe care o pot da unei “erori nefortate” cu iz de nediplomatie. Sa te bagi, vorba lui badea Gheorghe, “ca musca-n…”, e sinonim cu a intra in rahat. Dar a “politiza” o sarbatoare religioasa seamana cu gablonturile aurii si kitsch-oase vandute de “intreprinzatori” la poalele fiecarui deal care adaposteste o manastire pe post de obiecte sfintite. Inseamna ca nu mai ai chiar nimic sfant.

Antecedente

Din pacate, ceea ce s-a intamplat nu este o premiera. Surse din BOR recunosc ca o asemenea actiune populista nu poate avea loc fara acceptul Preafericitului Teoctist. Din punct de vedere mercantil, e de inteles un asemenea accept. Bani mai multi pentru biserici, bani mai multi pentru fetele bisericesti, concesionari de terenuri pentru constructia noilor asezaminte (nu trebuie omis faptul ca “productia anuala de preoti ortodocsi” este de peste 11.000, care se adauga la cei peste 12.500 de preoti si diaconi existenti si la cei aproximativ 9.000 de calugari si calugarite – pentru care, in lipsa “crearii unor noi locuri de munca”, exista posibilitatea sa devina viitori someri in sutana). Laudabil (daca promisiunea ar fi fost facuta in alte circumstante). Un “amanunt” a uitat premierul. Raspunsul la intrebarea: De unde bani pentru implinirea promisiunilor? Trecand peste dilema, aceleasi surse din BOR declara ca initiativa din acest an a insertiei “propavaduirilor nastasiene” in slujba religioasa nici nu e la fel de grava ca antecedentele din campania electorala din 1996 si 2000. Se spune ca, in perioada ’95 - ’96, preotii unor parohii, in special cele din mediul rural, au primit epistole oficiale cu antetul Presedintiei Romaniei, semnate de Ion Iliescu, in care li se solicita sa-i sprijine pe “oamenii lor”! “Scrisoarea incepea cu biografia lui Iliescu, iar apoi ne indemna sa sprijinim cu voturile noastre campania electorala in care vrea sa candideze pentru Presedintie. Si protopopii (numiti si ) spuneau, cu ocazia sedintelor, sa sprijinim , sa ne orientam spre cine merg destinele tarii, ca acolo merg si destinele bisericii”, a confirmat unul dintre cei cooptati in trandafiriile campanii electorale. In 1996, alianta cu Biserica n-a tinut. De ce? Sociologii pot sa argumenteze, noi putem sa ne intrebam. In 2000, dupa alti patru ani catastrofali pentru cei mai multi romani, nici n-ar fi fost nevoie. Oricum, se pare ca oamenii presedintelui au invatat foarte putin din greseli, desi au reusit cooptarea celui mai valoros exemplar al “drumului catre reusita”: expertul Vasile Dancu, fost ministru al Informatiilor Publice, actualmente seful unui organ subordonat direct prim-ministrului Nastase. Ce va fi in anul de gratie 2004, timpul va decide. Pana atunci, multe iconite-politice vom primi. P.S. Intre timp, ca un tractorist in pauza de masa, un ministru pesedist face glumite cu tenta sexuala. Nu intamplator e (inca) al Educatiei. Alt tren suiera-n gara.

Catalin VISCHI



* Pamfil Berceanu promoveaza un proiect pentru viitor
Soseaua rapida

Dezvoltarea economica de succes a tarilor din Euroregiunea Carpatica (EC) depinde in mare masura de puterea de ansamblu a regiunilor, iar un sistem al infrastructurii bine dezvoltat si pe deplin integrat are un rol cheie. Totusi, zonele periferice asociate in cadrul EC nu s-au bucurat in trecut de atentia cuvenita pentru a-si permite stabilirea unor conexiuni mai bune intre tari. De aceea este nevoie de un proiect interesant, care va rezolva aceasta problema.

Dupa 10 ani de functionare a Euroregiunii Carpatice, organism al carui presedinte in exercitiu este Pamfil Berceanu, vicepresedintele Consiliului Judetean Maramures, perioada in care au fost prezentate proiecte mai mult de “soft”, au avut loc intalniri, seminarii, problema Maramuresului ,dar si a judetelor membre, este de a realiza lucrari de infrastructura.

In acest context, in ultima decada a lunii octombrie, va avea loc Conferinta Internationala “Dezvoltarea Infrastructurii de Transport in Euroregiunea Carpatica si impactul asupra regiunilor”, in localitatea slovaca Zemplinska Sirava, din regiunea Kosice. Intalnirea va fi organizata de presedintele Slovaciei, Rudolf Schuster si vor participa ministrii Transporturilor din Slovacia, Ungaria, Polonia, Ucraina si Romania, deoarece in acest spatiu geografic ar fi nevoie de o strategie comuna privind dezvoltarea infrastructurii, respectiv a transportului rutier, dar si a celui feroviar. La nivelul acestei parti din Europa Centrala si de Est, incepe sa prinda contur legarea municipiului Constanta de Varsovia prin zona Kosice-Halmeu-Satu Mare-Baia Mare-Cluj. Este un proiect ambitios, care va fi dezvoltat in anii urmatori. Datorita faptului ca Maramuresul a realizat un parteneriat cu judetul maghiar Szabolcs-Bereg si Satu Mare, se prefigureaza construirea unui “drum rapid”, care sa permita municipiului Baia Mare racordarea la reteaua de autostrazi europene care trec prin Ungaria. Aceasta sosea rapida, care va avea caracteristicile unei autostrazi (patru benzi), se va intinde pana in localitatea maghiara Vaja (40 de km pe teritoriul Ungariei), tot cam atata in judetul Satu Mare si 30 de km in Maramures. “Este un program bine pus la punct si, in calitatea mea de presedinte al Euroregiunii Carpatice, m-am gandit ca pe langa ministrii care vor veni la Conferinta Internationala din Slovenia sa vina si presedintii Consiliilor Judetene, directorii Directiilor Tehnice, cei care conduc societatile de Drumuri judetene, comandantii Aeroporturilor din zonele respective, dar si Regionalele CFR si reprezentanti ai Universitatilor. Timp este suficient pentru a pregati aceasta importanta intalnire internationala, care va avea un rezultat concret in dezvoltarea infrastructurii din regiunile mentionate. Sper si vom face toate demersurile sa fie prezent ministrul Miron Mitrea, daca se poate, sau un secretar de stat, dar si specialisti ai ministerului pe probleme de transporturi aeriene, navale sau fluviale si pe cai ferate si rutiere”, ne-a declarat Berceanu. Este foarte interesant ca o data cu intrarea in UE a Ungariei, Poloniei si Slovaciei, ele vor fi beneficiarele programelor “inter-reg”, care reprezinta peste 10% din programele pe care le finanteaza Uniunea Europeana. Prin parteneriatul cu judetul maghiar Szabolcs-Bereg, ne-a spus Berceanu, judetul nostru spera sa beneficieze de aceste programe “inter-reg”. “Poate este prematur sa spun ca in luna septembrie va veni presedintele regiunii italiene Piemonte, insotit de oameni de afaceri care au gasit, sau sunt pe cale de a gasi, resurse financiare pentru extinderea pistei Aeroportului Baia Mare, dar si a acestui drum expres Baia Mare-Satu Mare-Vaja. Pana vom avea studiul de fezabilitate pentru acest drum nu as dori sa ne hazardam in afirmatii privind finantarea, dar este cert ca avem sanse foarte mari ca ea sa existe, implicit aceasta strada rapida. Pentru Maramures, este foarte importanta dezvoltarea acestui proiect, daca avem in vedere ca autostrada care se va construi in urmatorii ani in Romania, acel coridor ce va lega Bucurestiul de Europa de Vest, se va face mai in sud de zona noastra, deci nu vom avea acces direct la ea. Construirea unui drum rapid, asa cum l-am descris va fi pentru noi un mare avantaj, mai ales ca la Petea se va dezvolta si Vama pentru marfa”, ne-a declarat Berceanu. Acest drum rapid, pe langa beneficiile evidente, va permite dezvoltarea traficului rutier, iar cand conditiile vor impune, se va putea foarte usor transforma intr-o autostrada. Realizarea acestui proiect va rezolva nevoile judetului pentru urmatorii 10-15 ani, a mai precizat presedintele Euroregiunii Carpatice.

Nicolae TEREMTUS