• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 25 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 15 Septembrie , 2003
* Inconstientii de la Remin au distrus, definitiv, o echipa
Puteau sa moara!

* Profesori cu note mari, fara loc de munca
Incompetentii si mitocanul Filip

* Batalia pentru padurile Composesoratului Borsa
Acuzatul acuza

* Dezinformatorii dealeri de telefonie mobila
Radiatii GSM

* Inconstientii de la Remin au distrus, definitiv, o echipa
Puteau sa moara!

Biroul Federal al Federatiei Romane de Rugby (FRR) a luat o decizie istorica, extrem de drastica si unica in analele rugby-ului din Romania si chiar din lume. “U" Remin Baia Mare a fost radiata din cadrul FRR, iar jucatorii au fost suspendati pe o perioada de doi ani. Aceasta decizie este actul de desfiintare a echipei “U" Remin. Niciodata sportul maramuresean nu s-a confruntat cu un astfel de caz. Am ramas fara o echipa, fara o traditie in sportul din judetul nostru.

Echipa de rugby "U" Remin Baia Mare a fost exclusa pentru totdeauna din competitiile FRR. Decizia Biroului Federal al FRR survine dupa ce 19 din cei 22 de jucatori baimareni care au luat parte la finala mica a Campionatului Diviziei Nationale au fost gasiti pozitiv la controlul antidoping, medicamentul folosit fiind Norandrosteronul. Concentratia "drogului" a fost in unele cazuri atat de mare, incat jucatorii puteau muri pe teren.

Decizie fara precedent in analele sportului mondial. Echipa baimareana de rugby nu mai are voie sa participe niciodata in competitiile organizate de Federatia Romana de Rugby. Ne ramane sa jucam in Burkina Faso, asta in cazul in care acolo drogul e admis. Dupa 25 de ani de prezenta neintrerupta pe prima scena a rugbyului din Romania, in care a acumulat multe succese, printre care un titlu de campioana a tarii si trei Cupe ale Romaniei, “U" Remin Baia Mare se vede condamnata sa dispara brusc, pe usa din dos a sportului cu mingea ovala. Un lucru rusinos cauzat de prostia si dorinta de grandoare a unor asa-zisi conducatori, care au vrut “binele" formatiei. Dupa finala mica de pe 1 iunie, cu Farul, jucatorii echipei noastre, Manolache si Manole, au fost depistati pozitiv la controlul antidoping. Cei doi au fost suspendati pentru doi ani. Dupa aceea, FRR a impus controlul antidoping la toti componentii echipei. Rezultatele testelor au aratat ca 99% din rugbistii baimareni au fost dopati.

Conducerea inconstientilor

Pentru 11 dintre jucatori, concentratia maxima de Norandrosteron a fost mai mare de 2,0 nanograme/ml, atat cat permite regulamentul. Lider este Barle, cu 115,5% (!), urmat de Paun - 37,5%, Zarcu - 22,0%, Francu - 20,5%, Dumitru si Borz - 12,5%, Balan - 11%, Merdan - 10%, Bance - 6,8%, Budusan si Ceteras - 6,0%. Alti trei componenti ai echipei baimarene, Apostol, Ungureanu si Pantaru, au fost suspendati pentru ca nu s-au prezentat la al doilea control, primele probe fiind prea diluate pentru a fi luate in considerare. De asemenea, au fost suspendati pentru ca au refuzat luarea de probe, Cirtiu, Gavriloiu si Constantinescu. Antrenorul Ovidiu Sugar a fost suspendat pentru faptul ca a indus in eroare membrii Biroului Federal in timpul anchetei. Pentru multi dintre jucatoii mai sus amintiti, suspendarea echivaleaza cu abandonarea vietii sportive. “De vina este conducerea echipei. Ni s-a spus ca luam niste sustinatoare de efort. Cred ca o sa ma las de rugby", a spus Budusan. Dumitru crede ca decizia este prea severa, iar Ceteras spune ca “S-a facut o mare greseala". In general, toti jucatorii sunt de parere ca vina apartine in intregime conducerii echipei. Singurii care au iesit negativ la testele antidoping sunt Lucaci, Gavriloaia si Ungur.

Vinovati fara vina

Dupa asemenea “intamplari", se cauta vinovatii. Toti ochii s-au indreptat spre conducerea echipei. Primul vinovat este considerat Dan Danut, care a recunoscut ca el a administrat medicamentatia, desi nu are nici o pregatire in domeniul medical! Dan Danut, secretarul general al echipei, a fost exclus din viata sportiva. Calin Matei, sponsorul echipei, a declarat sus si tare ca echipa nu se desfiinteaza si vina este a unor anumite persoane care vor raul Reminului. In categoria celor vinovati a fost inclusa o parte din reprezentantii mass-mediei locale, care ar fi dorit desfiintarea formatiei. Se vede clar ca Matei nu a avut dreptate. Nu am reusit sa aflam pozitia consilierului judetean, deoarece acesta se bronzeaza pe nisipurile Saharei, in dorinta de a gasi un viitor cat mai cald echipei baimarene. Raducu Pop, membru in Consiliul de Administratie, a fost zgarcit in afirmatii, spunand doar: “Voi face totul pentru ca rugbyul sa nu dispara din Maramures." In sezonul trecut, echipa baimareana a primit din partea Consiliului Judetean suma de 1,3 miliarde de lei. Cum au fost cheltuiti acesti bani, numai Matei si acolitii lui stiu acest lucru. O parte din bani se pare ca a fost folosita pentru droguri. Dorinta de preamarire, de a ajunge in fata si de a fi ridicat in slavi nu i-a impiedicat sa se inlature de la orice metoda pentru a-si indeplini visele. Presedintele sectiei de rugby, Gheorghe Pasca, a spus ca echipa se va supune deciziilor adoptate de FRR. “Pana acum am crezut ca totul a fost doar o gluma. M-am edificat asupra realitatii si vinovatii vor plati. Nu am stiut ce se intampla. Si jucatorii au partea lor de vina deoarece nimeni nu i-a obligat sa ia medicamente. Daca ar fi fost fortati trebuiau sa ma anunte. Vinovatii vor plati pentru faptele lor", a spus Pasca. Presedintele clubului, Victor Pantel, este suparat pe faptul ca jucatorii “batrani" din echipa nu l-au informat despre situatie. “Pe jucatorii tineri, neavand experienta de viata, ii inteleg, dar nu pot sa-i iert pe cei experimentati pentru faptul ca nu mi-au semnalat unele aspecte. Eu nu puteam sa demarez o ancheta, nu acesta este rolul meu", a declarat Pantel.

Parerile altora

Am stat de vorba si cu doi specialisti din lumea sportului din Romania. “Conform depozitiei medicilor, sportivii dopati puteau muri in orice clipa. Vinovati sunt cei din conducerea clubului, care i-au dopat. Dar daca sportivii vor sa fie complicii celor care i-ar fi putut ucide si nu doresc sa-i desconspire, regret. Ei nu merita sa mai existe ca echipa. Singurii inocenti raman spectatorii. Este o lipsa de respect fata de ei", a declarat Catalin Tolontan, redactor sef al cotidianului Gazeta Sporturilor. “Lupta antidoping este o normalitate, dar sa nu cadem dintr-o extrema in alta. Este urat ce s-a intamplat si din cate am vazut, toti spun ca n-au stiut nimic. Este rau pentru sportul romanesc", a spus Andi Vilara, redactor sef adjunct la cotidianul Pro Sport.

Repercusiuni

Decizia Biroului Federal, de suspendare a jucatorilor baimareni si de radiere a echipei “U" Remin a fost luata in conformitate cu Regulamentul Federatiei Internationale de Rugby (FIR) care prevede sanctiuni drastice pentru cei care se dopeaza. Cazul “Baia Mare" a ajuns repede la cunostinta FIR. In turneul pe care l-au efectuat in Franta, jucatorii nationalei Romaniei au fost “puricati" la controlul antidoping. Zece jucatori au fost testati, desi regulamentul spune ca sunt necesari doar 2 jucatori. Situatia de la Baia Mare a ajuns in paginile unor ziare de specialitate din Franta si Tara Galilor. “Putini stiu ca 60-70% din cheltuielile FRR sunt subventionate de FIR. Federatia internationala are un program special de incurajare a rugby-ului din tarile mai sarace. Federatia noastra a trebuit sa prezinte un raport amanuntit cu fiecare ban pe care l-a cheltuit si sa urmeze indeaproape regulamentele FIR. Asadar federatia si daca ar fi vrut sa ne ajute, nu ar fi putut", a declarat Victor Pantel.

O alta echipa

Printre solutiile pe care le cauta conducerea fostei “U" Remin se afla inscrierea unei alte echipe in Divizia A de rugby. Pasca a spus ca au fost contactati o serie de jucatori din toata tara, pentru a juca la Baia Mare. Echipa va trebui sa poarte o alta denumire si sa aiba un Certificat de Identitate Sportiva. Antrenor ar urma sa fie secundul nationalei de seniori a Romaniei, George Sava. “Urmeaza sa primim un raspuns de la George dupa ce va reveni de la Cupa Mondiala. Am contactat jucatori din toata tara. Pentru jucatorii care au fost suspendati vom incerca sa obtinem reducerea pedepsei la un an. Ne vom intalni cu fiecare in parte si vom incerca sa gasim cele mai bune solutii pentru fiecare in parte. Vom face tot posibilul ca jucatorii sa isi primeasca banii in urmatorii doi ani", a declarat Pasca.

Ioan PETRUSAN



* Profesori cu note mari, fara loc de munca
Incompetentii si mitocanul Filip

Reforma din invatamant a ajuns intr-o noua etapa - cea computerizata. Pentru repartizarea posturilor vacante din sistem, s-a folosit anul acesta, in premiera, un inteligent program multimedia. Un nou esec, afirmam, fara teama de a gresi. De vina nu a fost "softul", ci slaba pregatire a celor care il folosesc si vesnicele manevre cu impartirea posturilor la nivelul inspectoratelor scolare. Sute de cadre didactice asista neputincioase la o noua frauda, ramanand fara slujbe.

In Maramures, Inspectoratul Scolar si-a aratat inca o data incapacitatea oamenilor pe care ii plateste din bugetul public. Dupa dezastrul de anul trecut din invatamantul romanesc, Delia Ardelean si compania nu au invatat nimic. Nimic bun. Aceeasi harababura la repartitia posturilor. Colac peste pupaza, inspectorul-feudal Filip Pavel se comporta cu ziaristii "neaserviti institutiei" ca si cu iobagii personali.

Sediul Inspectoratului Scolar Maramures a fost locul unde sute de profesori au asteptat, cu inima cat puricele, primirea unui mult asteptat post in invatamant. Cu ce s-a ales exact fiecare nu putem sti, dar suntem siguri ca au primit un "cadou" din partea Inspectoratului. Ore de inghesuiala si nervi. Marti a fost una din zilele in care trebuiau afisate rezultatele celei de-a doua etape de repartitie. Nu a fost cazul. Inspectoratul a sucombat sub greutatea muncii depuse. Dupa ore de stres maxim, Mariana Pop, inspector general adjunct, a aparut zambind si invitand "masele de oameni" sa plece acasa, ca vor veni si rezultatele. Cand? Nu se stie, dar ce importanta are? Injuraturile au fost urmate de resemnare.

Haos general

Sesizati de situatia confuza a repartitiei computerizate, am incercat sa aflam detalii despre posturile "uzinei intelectuale". Profesorii aflati pe coridoare ne-au descris o parte din cele se petrec sub obladuirea lui Ardelean. Listele cu posturile afisate inaintea concursului de titularizare s-au schimbat la cateva zile de la afisare. S-au introdus noi catedre, au disparut altele, s-a redus numarul de ore al unor posturi, iar altele au devenit brusc titularizabile sau invalide. Pentru ca socul nu a fost considerat suficient, dupa examenul unic national, listele au suportat alte doua modificari, pentru ca saptamana trecuta sa o traiasca pe ultima. "E un haos total. Nu mai intelegem nimic. Tot modifica listele si posturile cum au chef. Nu-mi scrieti numele ca poate voi avea probleme cu directorul scolii", a declarat o profesoara de matematica. "Ce sa va spunem? Parca voi ca ziaristi nu stiti cum se fac posturile astea", a intrebat retoric un alt profesor. In replica, Filip Pavel, purtatorul de cuvant al institutiei a afirmat, probabil lovit "melancolic" in moalele capului de ultima secventa din "Clona", ca situatia in invatamant este una buna si ca nu sunt probleme.

Triunghiul Bermudelor

Desele schimbari ale posturilor au lasat zeci de profesori pe drumuri. Spre exemplu, una din catedrele de contabilitate, afisata ca vacanta inaintea examenului, a devenit peste noapte neviabila. Cine se instalase intre timp acolo vom afla dupa inceperea scolii. "Suntem aici profesori cu note peste opt. Multi vom ramane fara loc de munca sau vom renunta din pricina navetei. Eu sunt din Targu Lapus, unde am predat matematica. Acum am primit un post in Poiana Botizei, la 30 de km. Nu stiu daca voi putea face naveta. Lucrurile astea se intampla pentru ca se tin orele si nu se afiseaza. Directorii de scoli au foarte multa putere. Chiar in Targu Lapus, au fost patru catedre de matematica si inca opt ore, pe care le-am primit eu. Anul acesta orele ramase s-au impartit la cei patru titulari, care le-au luat la plata cu ora si eu am ramas pe dinafara. Practic, esti la cheremul conducerii scolii", a afirmat Calin Ghilea, profesor de matematica. Abrambureala din sistemul de invatamant nu i-a ocolit nici pe dascalii care au dat examen pentru titularizare. Pe langa faptul ca au fost folositi pe post de carpe de sters botinele, de catre functionarele care s-au dovedit neintrecute in a micsora cu cateva sutimi media de bacalaureat trecuta in dosar, au fost aruncati in nedumerire la auzul vestii ca listele cu posturile disponibile au fost schimbate "peste noapte". "Am dat examen pentru un post de invatator. Prima data mi-au trecut o medie de bacalaureat cu doua puncte mai mica decat media reala. Pe langa asta, ne-au chemat de doua ori sa alegem optiunile. Listele au fost schimbate peste noapte. Cu o medie de peste 8,70, am fost repartizata la o scoala pentru rromi din mediul rural. E de speriat ce se intampla in sistemul de invatamant. Cred ca singurul lucru care conteaza este interesul fiecaruia", a spus invatatoarea G.C.

Filip cel Mitocan

In lunga istorie, numele Filip a fost purtat de diverse persoane, personaje si personalitati. Ii amintim pe Apostolul Filip, mai multi regi ai Frantei (din care Filip cel Frumos a fost excomunicat de papa), regi ai Spaniei, iar mai recent cantareata de opera Felicia Filip si poetul George Filip. Si Inspectoratul Scolar are un personaj numit Filip. Cetateanul Filip Pavel este platit din bugetul Statului, adica din banii dumneavoastra, pentru a oferi informatii publice si pentru a crea imaginea institutiei. Despre cum e perceput Inspectoratul nu mai vorbim. E deja o axioma, dar nu mai mira pe nimeni, tinand cont ca "forul superior", adica Ministerul Invatamantului candideaza cu sanse reale in cursa pentru "Ministerul cel mai zdruncinat de scandaluri". Ei bine, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar Maramures, Filip Pavel, in loc sa incerce sa atenueze imaginea dezastruoasa pe care o are institutia la care este angajat, a ales calea inversa. Prin izbucnirea necivilizata pe care a avut-o fata de reprezentantii GAZETEI, pe care o putem cataloga ca o isterie vindecabila, musiu Pavel, care inainte de a pleca la seviciu, se pare ca uita acasa primii sase ani din viata si bunele maniere, care se presupune ca le-ar fi dobandit vreodata, aduce prin comportamentul si limbajul badaran, grave deservicii Inspectoratului. Purtatorul cuvantului coleric, arogant si cu cativa decibeli peste limita decentei, a transformat o tentativa de dialog civilizat intr-un monolog al badaraniei. Chiar pe holul institutiei, in prezenta a zeci de profesori, Filip cel Mitocan s-a facut foc si para. "Cine sunteti voi de va intereseaza cum s-au schimbat posturile? Nu aveti alta treaba? Asta-i nerusinare! Cand puneti intrebari dintr-astea, nu mai stam de vorba. Invatati sa scrieti, bai corigentilor, bai analfabetilor, si apoi veniti aici. Daca mai intrebati despre probleme care nu va privesc, nu mai aveti acces in aceasta institutie". Cineva spunea ca uneori, portarul (usierul) poate sa-si abroge dreptul de proprietar. Ii reamintim lui Filip Pavel ca Inspectoratul nu e camera sa de baie, in caz ca a uitat. Rezulta ca nu ne poate interzice prezenta intr-o institutie publica. Am reprodus doar fragmentele aproximativ "decente" din iesirile celui care a uitat ca reprezinta o institutie de educatie. La asa exprimare, se observa cine mai are de invatat. Enorm. Oricum, cu sau fara voia lui Filip Pavel, vom tine subiectul sub observatie.

Ciprian DRAGOS
Ioana LUCACEL



* Batalia pentru padurile Composesoratului Borsa
Acuzatul acuza

Borsa poate furniza material pentru scenariul unui serial infinit. Unul mai lung decat o telenovela, mai palpitant decat un thriller si mai inspaimantator decat un horror. "Fruncea" Composesoratului Borsa a ajuns la judecata. Nu la Cea de Apoi, pana acolo mai este cale lunga, ci la judecata cu Grec, contestatul primar al Borsei, acuzat ca ar fi in cardasie cu taietorii ilegali de "aur verde". Acum acuzatul birau Grec s-a transformat in acuzator si spune ca a fost injurat.

In veacul al XIV-lea, in Maramures au aparut primele acte de proprietate, in care muntii erau mentionati ca fiind in posesia comuna a comunitatilor satesti, fenomen perpetuat inca din epoca prefeudala a obstilor gentilice. Situatia a durat de-a lungul evului mediu pana pe la mijlocul secolului XIX, cand asezarile au inceput sa-si vanda parti din averile comune.

In anul 1920, dupa instapanirea autoritatii romanesti, statul a desfiintat composesoratele, ca pe niste forme de proprietate ciudate, pe care noii guvernanti balcanici (care au stat de cand lumea sub papuc turcesc ori rusesc) nu reuseau sa le inteleaga. In perioada dominatiei horthiste, pasunile si padurile comunitare au revenit la vechii lor proprietari de drept, apoi in 1948 totul a fost nationalizat si trecut in proprietatea statului, situatie care continua si astazi cu o incapatanare demna de cauze mai nobile.

Drepturile borsenilor

In acest complex context trebuie privita situatia Asociatiei Composesorale Borsa, care revendica cele 17.000 ha de munte impadurit si gol alpin pentru care detine acte de proprietate. Asociatia este condusa de o triada de lideri, coborati parca din alte timpuri, luptatori pentru drepturile comunitatii, cetateni perceputi, pe de o parte ca si salvatori ai averii comune, iar pe de alta ca inamici de temut (pentru ca, daca se va retroceda imensa avere, Ocolul Silvic Borsa si trupa de mafioti ai lemnului din Borsa isi vor pierde obiectul muncii). Razboiul local se duce in principal intre liderii Composesoratului (Matei Mihali, Gheorghe Albu si Vasile Stetco) si Gavrila Grec primarul Borsei (banuit ca ar fi in cardasie cu lemnarii clandestini si ocolul silvic). Ultimul eveniment inregistrat in analele conflictului s-a consumat in 8 septembrie, taman de sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului cand judecatoria Viseu de Sus a fost asaltata de vreo 80 de borseni. Multimea era formata din composesori, alaturi de aderentii cauzei Asociatiei si primarul Grec cu sustinatorii sai (functionarii primariei si consilierii locali). Cauza numeroasei prezente la judecatoria teritoriala e debutul procesului intentat de Grec contra lui Matei Mihali si Gheorghe Albu, pe motiv ca in urma cu cateva luni acestia l-ar fi ultragiat in exercitiul functiunii (recte injurat).

Acuzele

Echipa Mihali - Radacina - Albu il acuza pe Grec ca a inscenat procesul, pentru a le inchide gura si a-i baga in puscarie, ca pe unii care se opun mafiei locale. "Noi nu l-am insultat, nici ultragiat. Primarul a adus aici martori mincinosi, care canta cum spune el", a declarat Matei Mihali. Unul dintre sustinatorii cauzei Asociatiei, Nicoara Grec, lider de opinie al zonei Suhorca (zona care cuprinde peste 100 de case), il acuza pe Grec ca a refuzat sa repare unicul pod de acces (ce traverseaza Viseul) in zona, desi a promis asta in campania electorala, construind in schimb un alt pod, doar pentru "amici" de ai sai. Toti, intr-un glas, l-au acuzat pe Grec ca a vandut pana si targul de vite, obligandu-i sa defileze prin fata primariei cu vacile, porcii si oile, in drum spre targul instalat provizoriu in unitatea militara. Cel mai batran cetatean din tabara composesorilor, mos Timis (83 de ani), cel care timp de peste 30 de ani a fost "cocis" (vizitiu) la primarie, schimband desigur in acel rastimp o droaie de primari, e pornit pe Grec. "Veci n-a fost ase rau primar ca aiesta. Io n-am vazut ase ceva in 83 de ani. Nici pa vremea ungurilor n-o fo ase birau. Aiesta nu-i om", a concluzionat Timis.

"Io-s primar"

"Eu nu-s suparat pe voi, de la GAZETA. Nici pe dumneata, pe Teremtus ori pe Parcalab, dar astia, a' lui Mihali, nu-s asa cum par. Ei nu fac decat sa reclame si sa strice. Le-am facut si dat cat am putut. Am fost ultragiat o data, de doua ori, am inchis ochii, da' pana cand? Trebuie sa ne comportam civilizat, io-s primar. Despre targ... Targu' a fost intre blocuri, la scara blocului, nu erau conditii. Acum se desfasoara provizoriu la unitatea militara, dar am reperat un alt amplasament pe care primaria vrea sa-l cumpere si sa faca oborul de vite acolo", a marturisit "biraul" Borsei. Grec a mai declarat ca nu-si poate desfasura normal activitatea din cauza composeso- rilor, care-i pun bete in roate, dar ca "poporul borsean" e de partea sa. Si ca, daca-si termina cu bine mandatul, va candida din nou la fotoliul de primar. A recunoscut totusi, tacit, ca in ceea ce priveste problema padurilor, situatia este extrem de delicata, si ca "nici noi nu santem perfecti." Dupa cateva ore de asteptare incordata, timp in care cele doua tabere s-au masurat reciproc din priviri dusmanoase, s-a intrat in sala de judecata. Acolo, Grec s-a constituit parte civila pentru suma de 100 de milioane de lei (pe care a specificat ca intentioneaza sa-i doneze Manastirii Eroilor de pe Prislop, greco-catolica si construita de composesori), pentru ca a fost atinsa demnitatea sa de functionar public, sustine Grec. Din cauza cererii formulate de composesori, de a solicita un alt termen pentru a putea angaja un avocat, si pentru ca s-a anuntat cererea de stramutare a procesului la o alta instanta, sedinta s-a incheiat abrupt, hotarandu-se un alt termen de judecata (pe 29 septembrie). La iesirea din judecatorie, un cor iesit din cateva zeci de piepturi l-a huiduit la unison pe Grec: "Huo, hotule!" N-am fost prezent la incidentul de la primarie, in care Grec pretinde ca ar fi fost ultragiat, dar stim, dintr-o multitudine de surse credibile, ca in spatele afacerii (independent de injuraturile, reale ori nu, aduse autoritatii) se afla interese grele si ca se incearca pe toate caile scufundarea lui Mihali si a trupei sale, care se apropie, periculos de mult, de obtinerea padurilor stramosesti.

Teofil IVANCIUC



* Dezinformatorii dealeri de telefonie mobila
Radiatii GSM

Emit sau nu radiatii? Aceasta intrebarea si-a pus-o aproape fiecare cumparator de telefon mobil, mai ales dupa ce in presa au aparut consideratii ale unor cercetatori referitoare la posibilitatea ca "telefonul de la purtator" sa faca rau utilizatorului. Firmele producatoare, dealerii si furnizorii de servicii de telefonie mobila au incercat din rasputeri sa infirme posibilitatea ca aparatele sa emita radiatii. Totusi, subiectul ramane deschis si de neignorat

Problema nocivitatii radiatilor emise de telefoanele mobile “ii pasioneaza" de ani buni pe cercetatorii din intreaga lume. “Undele ucigase" fac victime in continuare, iar dealerii baimareni spun ca nu stiu nimic despre efectul telefoanelor mobile asupra organismului.

Prin ordinul nr. 125 al Ministrului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI), care respecta Recomandarea Comunitatii Europene 519/1999, se reglementeaza anumite masuri privind comercializarea telefoanelor mobile. Printre altele, se prevede ca fiecare aparat comercializat sa aiba afisate caracteristicile tehnice, prezentare din care sa nu lipseasca mentiunile privind rata absorbtiei specifice de energie (SAR), valoarea limita admisa a acesteia, dar si specificatiile referitoare la expunerea consumatorului la campuri electromagnetice. Aceste aspecte trebuie inserate obligatoriu si in cartile tehnice ale telefoanelor. In caz contrar, comercializarea este interzisa, iar MCTI a prevazut amenzi usturatoare de la 50 la 100 de milioane lei pentru nerespectarea obligatiilor de informare. Sarcina supravegherii pietei de telefonie mobila revine Inspectoratului General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei. Insa dezvoltarea pietei negre de comercializare a telefoanelor mobile ramane necontrolata.

Dealeri nestiutori

Pentru a vedea cat de pregatiti si de informati sunt in aceasta privinta comerciantii de telefoane mobile, GAZETA a dat o raita prin magazinele cu renume situate tocmai in gura targului. Dandu-ne drept clienti interesati de achizitionarea unui telefon mobil, am incercat sa ne informam despre emisiile de radiatii, valoarea SAR si daca acestea sunt mentionate in cartile tehnice. La Germanos, dealer autorizat Connex, situat pe B-dul Unirii, am fost “preluati" cu intarziere de unul din agentii magazinului, care ne-a raspuns pe un ton ironic la intrebarile noastre. “Ii o prostie asta cu radiatiile. Eventual va aratam ca avem pe undeva o lista cu ele. De radiatii vorbim la telefoanele alea mari cat caramida. Astea mici nu prezinta riscuri, ca nu emit radiatii puternice", a afirmat agentul, plictisit. Inainte de a parasi magazinul, i-am cerut o carte tehnica. Surpriza. Pe ultima pagina apareau date privind valoarea SAR, insa agentii magazinului fie erau pe dinafara, fie dezinformau cu buna stiinta potentialii cumparatori. Despre SAR sau radiatii, nici vorba. Adica si cartea tehnica era incompleta. La magazinul din B-dul Traian, nr. 23, ni s-a parut ca sloganul comercial a suportat importante schimbari de forma dar si de fond: “Clientul nostru, cosmarul nostru". Vanzatoarea cunostea problema radiatiilor, dar a incercat minimalizarea aspectului cu puerilul “de sapte ani vorbesc la telefon si n-am nimic." Apoi, spre exemplificare, a aratat o lista ce avea publicate nivelurile de radiatii / pe marca de telefon. Cu lista-n fata nu a putut lamuri care este limita admisa sau daca vreunul din telefoanele expuse avea prevazuta in cartea tehnica valoarea SAR. La Club Bravo, dealer autorizat Connex, situat pe B-dul Unirii, acelasi lucru. Nici unul din cei doi agenti de vanzari n-a reusit sa ne dumireasca in problema radiatiilor. Ba mai mult, cartile tehnice nu erau traduse in limba romana, asa cum prevede legea. Inainte de a parasi magazinul, agentii au incercat sa ne dea cateva explicatii. “Avem o lista cu valorile SAR. Eventual va putem spune de aici ce va intereseaza", a raspuns agentul. Bineinteles ca nu le aveau pe toate. Lupta pentru suprematia productiei si comercializarii pe piata telefoniei este dura. Se pare ca firmele implicate nu s-ar da la o parte de la nici un joc, pentru a acapara sau recupera din piata adversarului. Probabil si aici ar trebui cautate radacinile controverselor legate de radioactivitatea telefoanelor celulare.

Gabriela VALEAN

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.