ANCHETE

* Urmasii unei familii nobile se lupta cu primaria Borsa
Legea Grec(EASCA)

* Prin gaura cheii, in Sighet se fac si se desfac multe nestiute
Graba strica Spaga

* Urmasii unei familii nobile se lupta cu primaria Borsa
Legea Grec(EASCA)

Se vehiculeaza teoria constituirii si in Romania a clasei de mijloc. Precum in tarile latino-americane, aceasta clasa exista, dar lipseste cu desavarsire. Din patura sociala amintita, musai trebuie sa faca parte si mosierii sau marii proprietari de pamant. Una din familiile maramuresene care ar trebui sa detina, cel putin teoretic, acest statut, este Cuza Anderco din Borsa.

Vreme de cateva decenii, pe la jumatatea veacului al XIX-lea, Artemie Anderco a fost protopopul Borsei. El a avut un fiu, pe care l-a botezat Alexandru Cuza (1869-1949), dupa domnitorul Principatelor. Fiul lui Artemie a fost 25 de ani primarul Borsei si a dotat comuna cu primarie si scoala noua. In anii interbelici a construit, din banii proprii, primul camin cultural din judet, iar in 1918 a donat Sfatului National Roman din Maramures 100.000 de coroane (suma imensa la acea vreme). Din acei bani s-a editat si primul ziar romanesc din judet: "Sfatul". Tot de la Cuza, multe perechi de tineri insuratei borseni au primit ca dar de casatorie cate un loc de casa si lemnul de constructie necesar (facere de bine, de care rareori ne-a fost dat sa auzim).

Decizia Tribunalului

In anul 1991, Alexandrina Anderco (din Borsa) si Lucia Michaela Ciobanu (din Chichis, judetul Covasna), nepoatele lui Anderco, au demarat procedurile de recuperare a marii averi mostenite de la bunicul lor. Pana acum, ele au reusit sa obtina (teoretic) aproximativ 4 hectare de fanat, 9 hectare de padure si 27 de hectare de pasune alpina, in locurile numite "Intrerauri" si "Negoiescu". Practic, din cele peste 3.000 de hectare stapanite anterior nationalizarii de parintele lor, nepoatele au dobandit cam 40-41 de hectare. Si acestea au fost castigate doar in instanta (prin decizia definitiva a Tribunalului Maramures din 28 noiembrie 2002). Dar primarul Borsei are legile lui. Altfel cum se poate explica faptul ca mostenitorii lui Anderco nu au primit suprafata decisa de Tribunal?

Cu stangul in dreptul

Comisia locala de aplicare a legilor fondului funciar Borsa (condusa, desigur, de primarul Gavrila Grec) omitand cu buna stiinta prevederile legii, sustine ca nu le poate pune in posesie pe cele doua surori, intrucat terenul din locul "Intrerauri" (cu suprafata de 4,4 hectare) nu este in administrarea primariei! De ce nu mai este? Pentru ca a fost instrainat! O suprafata de 8 ari a fost "ocupata" de Mihali Victor, alta de 406 mp a fost "data la schimb" lui Grec Mircea, iar restul de 4 hectare a fost predat in administrarea UM 01038 Borsa. Referitor la cele 9 hectare de padure la care aveau dreptul mostenitoarele, s-a eliberat titlu de proprietate doar pe un hectar! Mai amintim si de restituirea unei suprafete de 70 de hectare de teren agricol la care surorile Anderco au dreptul (conform HG 1.172/2001 si HG 720/2002, care stipuleaza clar procedura de restituire a suprafetelor de teren agricol luat in mod abuziv si specifica faptul ca 50 de hectare arabile sunt echivalente cu 120-126 hectare de pasuni si fanete), dar nu pot beneficia de acest drept. In Borsa e alta lege.

N-aude, nu vede

Din aprilie si pana in octombrie 2003, familia Anderco a depus repetate cereri la Comisia de aplicare a legilor fondului funciar Borsa, solicitand respectarea legii. Toate jalbele au fost lasate fara replica, desi tot legea (ati auzit de lege, domnule primar Grec?) impune obligativitatea unui raspuns intr-un anumit termen. Surorile mostenitoare au mai depus si o adresa prin care au solicitat daune de 100.000 de lei/zi pentru nerespectarea punerii in posesie, pentru care exista o sentinta definitiva inca din 2002. Tarasenia este departe de a se fi terminat. Pentru autoritatile Borsei, pastorite cu netarmurita intelepciune de biraul Grec, se anunta vremuri grele. Prea multe promisiuni electorale n-au fost onorate, prea de multe ori s-a calcat in mod flagrant legea, prea multi inamici au iesit din transee, prea sunt aproape alegerile, iar "razboiul total" declarat de Blanculescu incepe, usurel, sa se faca simtit. Familia Anderco isi va recupera terenurile mostenite. Fie de buna voie, fie prin justitia romana ori cea occidentala. Este doar o chestiune de timp. Si pentru Grec Gavrila.

Urmasii unei familii nobile din Borsa n-au reusit sa obtina nici macar o treime din mosia de 3.000 de hectare pe care stramosii au detinut-o inainte de nationalizare. Primarul Gavrila Grec nu vrea sa respecte o sentinta definitiva a Tribunalului Maramures. In Borsa sunt alte legi?

Fostii comunisti

"Faci o cerere, nimeni nu te baga in seama, ca si cum nici n-ai exista! De vina sunt cei din primarie, multi functionari datand de dinainte de Revolutie. Indiferent cine va fi primar, treburile nu vor merge la Borsa, atata timp cat acei oameni lucreaza acolo." - Alexandrina Anderco, mostenitoarea unei mosii de 3.000 de hectare

Teofil IVANCIUC



* Prin gaura cheii, in Sighet se fac si se desfac multe nestiute
Graba strica Spaga

Consiliul Local Sighetu Marmatiei tace si face. Onoratii cetateni votanti habar n-au ce si cum. CL-ul scoate pe teava si bune, si rele, de-a valma. La ultima sedinta s-au hotarat niste chestii pe care ceilalti "presari" le-au omis sau nu le-au aflat. Noi le-am si aflat, si nici nu vrem sa le omitem.

Mai intai si la inceput, sa vorbim despre "pomeni" (tot e luna cadourilor). In sfarsit, orasul a primit si ceva de pomana. Familia Gavrila si Ana Mih, de pe strada Balc Voda, au hotarat sa doneze municipalitatii o suprafata de teren arabil intravilan masurand 953 mp, asa, de chi-chi. Pentru ca acea fasie de pamant a devenit, prin folosinta sporadica, drum de acces catre raul Iza din apropiere. Bucata a fost obtinuta in anul 2000, cu titlu de reconstituire in baza Legii 18. Gandindu-se ca platesc impozitul pe teren degeaba, sotii Mih au hotarat, de comun acord, sa faca cel mai intelept lucru, adica sa-si doneze proprietatea, orasului. Sa fie primit!

Surogat de proprietate

CL a mai hotarat sa inchirieze direct, catre societatile comerciale care nu au dobandit certificatul de atestare a dreptului de proprietate, suprafetele de teren administrate de municipalitate aflate in folosinta legala a primelor, care sunt strict necesare in vederea realizarii obiectului lor de activitate. Contractele se pot incheia, pe un an, incepand din 1 decembrie, cu posibilitatea de prelungire anuala. Tarifele practicate oscileaza intre 100 si 400 de lei pentru fiecare metru patrat pe an, in functie de zona. Aceasta masura este explicabila, in Sighet inregistrandu-se cateva sute de cazuri de revendicare (practic intreg centrul vechi al orasului are un statut patrimonial incert). Maghiarii si evreii emigrati sau urmasii acestora isi vor proprietatile inapoi, punand agentii economici la grea cumpana: sa investeasca au ba? Sa riste si sa cumpere spatiul, ori sa inchida sandramaua? Comisia de evaluare a spatiilor comerciale in vederea vanzarii acestora, constituita in urma cu cateva luni, a decedat ori a intrat la hibernare, ca nu s-a mai auzit nimic de dansa (vorba moldoveanului). In imprejurarea data, inchirierea nu e o solutie rea, aducand la buget ceva lei in plus si ridicand, implicit, moralul comerciantului.

Vine gazul, pas, pas

Tot in sedinta ordinara din luna noiembrie, CL Sighet a aprobat inchirierea unui imobil situat pe strada I. Mihaly de Apsa (fostul sediu al cooperativei "Tisa") catre SC Berg Gaz Sistem SA Calarasi, "pana la data punerii in functiune integrala a retelelor de distributie". Birourile, cu o suprafata de 130 de metri patrati, vor fi inchiriate contra sumei de 12 milioane de lei pe luna. Berg Gaz, societate cu sediul in "municipiul Calarasi, strada Sf. Nicolae, bloc 19, parter", reprezentata de Razvan Enache (cine-o fi omul, habar n-am) este firma care a castigat licitatia de distributie a mult visatului gaz metan in urbea Sighetului. Intre timp, oamenii Baraganului au batut si contestatia formulata de contralicitatorul la manoasa afacere (Concordia Cluj) si iata-i ca vin! Da' mai "paspait", asa. Adica au intrat in viteza melcului. Se pare ca din ianuarie 2004 vor demara lucrarile de ciuruire a strazilor orasului, pentru montarea conductelor. Operatiunea (sustin surse din Primarie), va dura circa doi ani. Despre proprietarul real al puternicului concern international (am glumit, nu credeti !) se stiu putine. Se presupune ca numele sau ar incepe cu T (Taracila, parca?), iar prenumele cu D (Doru Ioan?). Ori sa fie vorba de Alexandru Cosma?

"Surpraiz" !

O informatie de ultima ora, parvenita din interiorul primariei Sighet, sustine ca saptamana trecuta s-a primit o scrisoare de intentie de la firma "Artima", detinatoarea unei retele de supermarketuri, prin care se anunta intentia concesionarii pe 50 de ani a suprafetei de 3.000 de mp situata langa Casa Verde (Tomsa), pe strada Bogdan Voda, pe locul unde anul trecut s-a facut un parculet "provizoriu". Investitia ar insemna primul supermarket din Sighet, valorand circa un milion de euro, si ar crea 50 de locuri de munca. Pretul propus se zice ca ar fi de circa 2 dolari pe metrul patrat (adica 6.000 de parai pe an). Afacerea asta va "rade" si cei 50 de copacei abia plantati acolo, dar va fi utila, totusi. In fond, sighetenii s-au cam saturat sa faca naveta la Baia Mare, pentru cumparaturi la "Metro". Ramane de amusinat pe viitor mobilul real al vitezei cu care Primaria Sighet s-a apucat mai nou sa concesioneze tot ce se poate. Ce o fi cu graba asta? Parca s-ar apropia ziua scadentei la banca, ori data falimentului (electoral). Graba strica spaga!

Teofil IVANCIUC