• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 25 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 29 Septembrie , 2003
* Jandarmeria Maramures, decapitata
Anchetatorii bajbaie in cazul Pop

* Dezastru in Borsa
Sinistrati si interese

* Manastirea Peri a fost construita pe un teren luat cu japca
NEGOCIEREA MINCIUNII

* Manipulare si diversiune in problema Complexului Borsa
Cosma & Grec Show

* S-a dat unda verde la afacerea piritelor de la Suior
Un mos la curtea regelui Hudrea

* Jandarmeria Maramures, decapitata
Anchetatorii bajbaie in cazul Pop

La o saptamana si jumatate de la tragedia de la Arhivele Nationale Maramures, dupa ce presa a fost intoxicata cu fotografii, pseudo-declaratii, pseudo-concluzii venite din “neant”, dupa ce s-au emis pareri pripite de catre tot felul de specialisti, cei care ancheteaza cazul din Baia Mare s-au gandit ca ar fi utila o intalnire cu presa.

Ne gandeam ca procurorul militar Aurel Gales, de la Parchetul Militar Oradea, cel care coordoneaza ancheta, va veni cu concluzii si raspunsuri la multele necunoscute care insotesc cazul. Dar, elanul jurnalistilor a fost taiat de la inceput. “Nu avem concluzii finale. Am luat decizia de a ne intalni deoarece nu pot lucra, fiind tot timpul cautat la telefon”, a inceput Gales. El a precizat ca singurul rezultat concret pe care il detine este constatarea tehnico-stiintifica-dactiloscopica prin care se confirma ca, pe cutia metalica din care a fost scoasa munitia, exista numai amprentele lui Flaviu Pop, “persoana pe care o banuim ca a savarsit omorul, ulterior sinucigandu-se”. Gales a spus ca nu se confirma faptul ca ar fi existat doua persoane care au parasit cladirea Arhivelor in timpul masacrului. El a mai precizat ca nu au sosit rezultatele de la Institutul de Medicina Legala Cluj, nici cele toxicologice, nici cele specifice mortii violente. “Eu nu am lansat ipoteza, cum s-a spus in presa, ca Pop ar fi apartinut unei organizatii sataniste. Spun si acum, nu exista probe in acest sens. Acest aspect al anchetei se incheie. Mergem pe alte piste”.

Rabdare si tutun

Procurorul a precizat ca rezultatele expertizei medico-legale vor fi primite peste doua luni si jumatate, iar cele tehnico-balistice peste trei saptamani. Intalnirea de la IJP a continuat cu multe explicatii oferite de comandantul Centrului Medical Judetean din cadrul MAI, medicul Filip Tanase, dar care nu au clarificat stresanta intrebare: Avea Pop o afectiune psihica? S-a vorbit de un posibil debut de autism, sau de alte posibile afectiuni, dar atat. “Nu! Eu nu dau verdicte, nu am calitatea, vorbim ca de o posibila speta”, a spus Tanase. Cea mai surprinzatoare afirmatie a procurorului Gales a fost pe linia cercetarilor ce se fac in cazul posibilului consum de droguri. “Prietena lui a fost singura dintre apartinatori care a spus ca Pop a incercat o singura data (un drog - n.red.) ca o experienta, sa vada ce se intampla, dar ca nu a mai repetat. Nu a stiut sa ne spuna ce a luat. A fost cu doi-trei ani in urma, din afirmatiile fetei”, a spus Gales. Procurorul a mai afirmat ca nu are dubii asupra celor intamplat la Arhive, dar “nu pot sa ma pronunt decat dupa terminarea anchetei. Ca oficial, nu mi se pare ca-i ceva care ar crea indoieli cu privire la cele intamplate in interior, insa ceea ce a declansat tragedia nu vom putea stabili cu certitudine”, a mai spus Gales. In privinta martorilor din exterior, s-a afirmat ca la Politie s-a primit un telefon de pe un mobil, in timpul convorbirii auzindu-se focuri de arma. “Persoana nu s-a prezentat, dar avem mijloace specifice pentru a identifica telefonul”, a afirmat Gales. In mare, aceasta a fost intalnirea cu cei care ancheteaza cazul. Putine raspunsuri si multe semne de intrebare. Este clar ca “scurgerea” unor probe in presa a fost “controlata”. Cadre din Politie ne-au explicat, neoficial, ca nu ar fi fost posibila aparitia fotografiilor ce au condus rapid si la pista satanista, daca nu s-ar fi dorit. Dupa parerea noastra, problema martorilor este cruciala. Si, pentru ca tot suntem obisnuiti sa cautam martori, iata ce ne-a spus unul dintre ei. “Nu va luati dupa ce spune paznicul acela batran, ii sonat. Eu am vazut tot. Nu a iesit nimeni din cladire. M-a intrebat procurorul si am spus ca nu au fost doi indivizi cu cagule pe fata care sa fuga spre tipografie. Nici eu nu am anuntat Politia. Stiu cine a anuntat, dar nu va pot spune”, ne-a declarat unul dintre martori. Interesant este ca noi nu am afirmat sau scris ca cei doi presupusi participanti la masacru si care au parasit Arhivele ar fi purtat cagule. Rezulta ca cineva, altcineva decat cel care credeam noi ca a lansat aceasta ipoteza, a facut afirmatia. Si nu este paznic… Vom reveni.

Cine-i generalul Oprean?

In aceeasi zi in care a avut loc intalnirea procurorului, a inceput tavalugul demiterilor si sanctiunilor. Au fost trecuti in rezerva generalul de brigada Cornel Oprean, comandantul Comandamentulul de Jandarmi Cluj, colonelul Vasile Matei, comandant al CJJ Maramures, capitanul Vasile Muresan, comandant de pluton. A fost retrogradat din functie colonelul Ioan Hosu, sef de stat major la CJJ Maramures, la fel a fost retrogradat capitanul Petru Ilies, comandant de detasament. Alte cinci cadre au primit mustrare scrisa, iar trei ofiteri avertismente. Potrivit comunicatului oficial, sanctiunile au fost date deoarece s-au constatat grave abateri, superficialitate, formalism. S-a dovedit ca unele cadre implicate nu au fost sincere, incercand sa ascunda comisiei fapte de indisciplina comise in cadrul structurii. Evident, nu se mentioneaza faptele de indisciplina si abaterile. Sursele noastre ne-au spus ca asistam la gasirea unor “tapi ispasitori” in acest caz. “A trebuit sa se dea un semnal pozitiv, dar in spatele acestor sanctiuni, in cazul unora, se ascund si alte lucruri. Vede-ti cine-i Oprean" Si am aflat. Generalul de brigada Cornel Oprean a fost inainte de 1989 membru in Consiliu Politic Superior al MI, fost sef al Statului Major al Brigazii de Securitate Cluj. Oprean a promovat in diverse functii colegi de-ai lui din structurile fostului PCR si UTC, activisti de partid. Oprean, cunoscut ca un ceausist fanatic, a avut o prezenta activa si la Revolutie. Clujenii nu au uitat felul in care actualul general, pe atunci colonel, a participat la reprimarea manifestantilor anticomunisti.

Flavia Pop intreaba

Am incercat sa luam legatura cu prietena lui Pop, care sta de mai mult timp in casa acestuia. Mama lui Flaviu refuza sa creada ca fata ar fi declarat asa ceva. “Nu cred, el nu s-a tinut de nimic, nici de bautura nici de altceva, fuma doar. As vazut, as fi simtit daca ar fi facut vreo prostie de asta cu droguri. Acu' trei ani era la scoala, a fost un copil eminent, primul din clasa. Apoi, cu fata nu se cunosc decat de un an, cum sa spuna ea de el de acum trei ani, ca doar nu se cunosteau? Se spun de baiatul meu tot felul, ba ca-i schizofrenic, ba cu droguri. Dupa cate s-au spus, nici nu ma mai mira nimic. Au fost in stare sa spuna ca armele au fost unse duminica si nu sunt amprente pe arme. Cum ii posibil asa ceva? Se gasesc numai amprentele lui Flaviu. Si pe cutie. Dar altii nu au umblat cu cutiile? Daca a fost o inscenare nu a putut sa fie chinuit, sa i se puna amprentele? Nu stiu cat am sa mai rezist, sunt lovita din toate partile. Sa cautam noi martori? Si eu i-am spus procurorului persoana care a vazut doi oameni plecand de acolo. I-am spus cine-i si unde sta. Omul a spus ca si altii au vazut, dar le e frica sa declare ceva. Eu ce sa mai fac? Unde-i sunt ghetele, unde este o pereche de pantaloni pe care nu o gasim nicicum? Am vrut sa-i tin, nu de alta. Bunul Dumnezeu vede si va plati la toti cum merita”, ne-a declarat Flavia Pop.

“Nu exista probe, nu exista dovezi ca ar fi fost depistat cu o suferinta cat de mica de natura psihica” – Aurel Gales.

L-am intrebat pe procuror: ”Nu i s-a putut inscena o sinucidere?” A spus: ”ba da! Asa, la modul general…”

Nicolae TEREMTUS



* Dezastru in Borsa
Sinistrati si interese

In vara anului 2003, la Baia Borsa a avut loc un incendiu devastator. Au fost afectate de sinistru patru blocuri, 60 de locuinte fiind grav avariate. In acele momente de groaza s-a descoperit ca rezerva CJ-ului lui Cosma este de 5 nenorocite de milioane de lei si ca primaria Borsa n-are nici macar bani de achitat telefonul (functionand doar cu unul singur, ca-n vremea “grecilor”).

Motto: "Daca te lasi pe mana lui Grec si Cosma, asa-ti trebuie" (folclor ultracontemporan) Dupa incendiul din Borsa, pentru ca Gavrila Grec (primarul orasului) si Alexandru Cosma (presedintele CJ) au gestionat inconstient bugetele institutiilor pe care le conduc, s-a apelat la mila concetatenilor din judet. Caritabilii au donat haine, materiale si bani. Apoi, guvernul nastasian a fost napadit de mila si a pompat 11 miliarde de lei pentru reparatiile blocurilor, la care s-au adaugat 2 miliarde ca despagubiri pentru bunurile distruse de palalaie. Grec s-a angajat ca va lua problema in serios si ca blocurile vor fi gata in 15 septembrie. La aproape doua saptamani dincolo de data limita, in Baia Borsa s-au finalizat doar 7 apartamente (11%)! Prins cu mana in sac, monsieur Grec promite ca “totul va fi gata pe la inceputul lunii octombrie”. A omis sa specifice anul. Privita serios, treaba e “groasa”. Cei 140 de sinistrati locuiesc pe unde pot (pe la rude, vecini ori la unitatea militara). Pe de alta parte, banii alocati de marinimosii din Guvern par suficienti pentru a se reabilita acele blocuri. Atunci, care-i baiu’? Cheia pare a fi la executantul lucrarilor. Care nu a fost ales cum scrie la carte, in urma unei licitatii, ci prin atribuire directa, data fiind situatia speciala. Ei bine, acea firma de constructii, cu sediul in Borsa, din cate stim, si al carei administrator este un apropiat al lui Grec, este vinovatul principal. Saracu’ Grec! Si el, care credea ca va candida (si castiga) la urmatoarele alegeri… Vorba aceea, “Fereste-ma, Doamne, de prieteni, ca de dusmani ma feresc singur!”.

Teofil IVANCIUC



* Manastirea Peri a fost construita pe un teren luat cu japca
NEGOCIEREA MINCIUNII

Documente incriminatoare privind tainele parohiei ortodoxe din Sapanta * “razboi” intre ortodocsi si greco-catolici * miza e o padure impresionanta * ortodocsii sustin ca documentele din arhive au ars * “unitii” contraataca printr-o statistica din 1938

In urma cu 65 de ani, in Sapanta existau doar sase ortodocsi! Statistica din 1938 spune ca in aceasta comuna existau 3.050 de greco catolici, 360 de evrei, 127 de adventisti si 6 ortodocsi. Acum, a izbucnit razboiul.

In contextul in care am tine cont de adevarul din 1938, este ciudata pozitia Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului si Satmarului, care, in 2000, preciza prin adeverinta nr. 196 (semnata de Gheorghe Balan si Ioan Pop, secretarul Episcopiei) ca "Parohia Ortodoxa Romana din Sapanta a detinut inainte de anul 1948 terenuri agricole si silvice in zona care, potrivit Legii 1/2000, i se cuvin de drept. Drept pentru care s-a eliberat prezenta, intrucat arhivele parohiilor din Maramures s-au pierdut in timpul razboiului". Care va sa zica, cei sase ortodocsi din Sapanta, dinainte de ’48, detineau cea mai mare parte a terenurilor si padurilor, iar peste 3.500 de sateni, din celelalte culte, nu aveau nimic! E cusuta cu ata alba (in limbajul “interlop” se numeste manarie). Si nu se foloseste la teserea patrafirului. Unii vorbesc chiar de distrugerea documentelor care atestau adevarul neconvenabil. In urma acestui demers al Episcopiei, a izbucnit conflictul dintre cultele ortodox si greco-catolic. Miza e o padure impresionanta. Cum “cascavalul” nu-i satura pe toti mesenii, nimeni nu cedeaza bucatica. Problema e ca instrumentul de portionare (cutitul) se afla in mana ortodocsilor care, profitand de conjunctura politica, fabrica dovezi ca sunt primii si singurii proprietari ai padurii. Greco-catolicii contraataca cu “argumente” din arhive.

“Negocieri pentru pace”

Reprezentantii Consiliului Local Sapanta au incercat recent o negociere menita sa detensioneze atmosfera incordata dintre reprezentantii bisericilor ortodoxe si greco-catolice din comuna. Vicepresedintii CJ, Pamfil Berceanu si Livia Sima, plus vreo cativa consilieri judeteni, au fost chemati ca martori ai “dreptei judecati”. A iesit cu circ. Sima a propus ca unitii sa-si construiasca biserica nu in centrul comunei (unde au deja terenul achizitionat, planurile aprobate si doar PUD-ul in curs de stampilare), ci mai la margine. Tot ea a mai sugerat ca ar fi bine ca greco-catolicii “sa lase ceva” ca sa fie pace. Adica, sa renunte la padurea lor, ori sa o imparta cu ortodocsii, in baza procentului de populatie din fiecare parohie (catolicii au acum 72 de enoriasi). Merele discordiei sunt: padurea Livada (parc dendrologic in mijlocul caruia parohia ortodoxa a primit un hectar de teren), padurile si arabilul pe care trebuie sa le primeasca credinciosii catolici, noua biserica si cimitir catolic, si, intr-o oarecare masura, celebrul Cimitir Vesel, alaturi de biserica aferenta si vechea scoala confesionala. Va vom prezenta doar un fragment din acest iad de pe pamant: cel legat de disputele din jurul padurii in care se inalta Manastirea Peri.

Padurea “arabila”!

Greco-catolicii nu au revendicat lacasul construit de ortodocsi cu peste 100 de ani in urma, si folosit azi de ortodocsi, nici nu au cerut Cimitirul Vesel (edificat in 1935 sub autoritatea parohului Ritiu si a mesterului Ioan Stan Patras, ambii catolici). Dar in 1991, catolicii din Sapanta au inceput demersurile pentru obtinerea pamanturilor detinute inainte de 1948, cand erau proprietari pe 30 ha de padure (din care 22 situate in Parcul Dendrologic Livada, unde s-a “plantat” acum Manastirea Peri, prin abuz si incalcarea legilor). Greco-catolicii au mai solicitat si validarea unei suprafete de 5 ha de teren arabil din cel detinut inainte de era “Secerii si ciocanului”. Concomitent, ortodocsii au facut propriile demersuri (desi e greu de crezut ca ar fi avut ceva avere in anii nationalizarii). In privinta terenului arabil, enoriasii preotului ortodox Grigore Lutai au primit 5 ha (cate un hectar in locurile Sub Scaun, Cleja, Livada si doua hectare la casa parohiala). Asadar, Lutai a pus mana pe "un hectar pasune" in locul "Livada". Numai ca in “Livada”, loc situat in padurea care constituie Parcul Dendrologic, nu a existat niciodata un hectar de pasune, dupa cum dovedesc clar toate hartile cadastrale si silvice. Practic, Lutai a cerut un hectar de pasune si a primit un hectar de padure. Cinstita afacere. Si rentabila. Ca pocinogul sa ramana definitiv, biserica ortodoxa din Sapanta s-a pricopsit si cu titlul de proprietate in locul in care si-au construit linistiti Manastirea Peri.

“Ochiul dracului”

In timp ce ortodocsii au pus frumos mana pe cea mai barosana padure seculara din Maramuresul istoric, catolicii s-au ales cu gaura covrigului. Nici pana azi, ei n-au fost validati pe cele 5 ha de arabil sau fanata. Cat despre cele 30 ha de padure, treaba e mai complicata. Initial, s-a pus in discutie punerea in posesie a greco-catolicilor pe cele 20 ha ramase libere din padurea-rezervatie Livada, la care sa se alipeasca inca 10 ha aflate in creierii muntilor. Catolicii au refuzat insa “darnica”oferta, perfect previzibil. De cand a intrat Lutai in "pasunea" din padure, s-a furat pe rupte. Cine a furat? Deduceti singuri. Noi va dezvaluim doar ca biserica manastirii Peri este construita din barne uriase din stejar, despre care se spune ca sunt debitate direct din trunchiurile din apropiere, fara facturi, bonuri si alte maruntisuri bune pentru fraieri. Oricine poate numara, la o simpla preumblare prin codrul ciuruit, zeci de cioate gigantice (cu diametre cuprinse intre 1 si 1,3 metri), ramasite ale copacilor doborati ilegal (neinscriptionati cu ciocanul de marcaj silvic). Sutele de metri cubi de lemn furat nu au fost, din cate stim, imputati nimanui. Insa, in caz de validare, mi-e teama ca la cat sunt de iubiti catolicii, daca ar intra totusi in posesia “padurii arabile”, ar fi declarati tapi ispasitori si buni de plata. Va vom tine la curent cu desfasurarea conflictului dintre “bisericile-surori” din Sapanta.

Triada care sustine coalitia ortodoxa este constituita din persoane influente: preotul Grigore Lutai (colonel in rezerva), cantaretul de muzica populara Gheorghe Turda si generalul MI Pavel Abraham.

NO COMMENT

Stefan Beres, seful Ocolului Silvic Sighet, a refuzat sa comenteze modul in care a fost improprietarit Lutai in mijlocul padurii administrate de silvicii sigheteni.

Teofil IVANCIUC



* Manipulare si diversiune in problema Complexului Borsa
Cosma & Grec Show

In toata lumea se duce o campanie inversunata intre promotorii civilizatiei si cei ai pastrarii naturii si necioplitii care nu inteleg nimic din ecologie. Multe tari sunt guvernate azi de “verzi”, insa Romania nu a incheiat, deocamdata, capitolul Mediu din protocolul de aderare la UE. Si nici nu-l va inchide repede.

Ecologistii romani sunt multi si uniti. N-as fi crezut ca un cotidian central, ziarul cu bulina rosie, poate sa-si piarda dintr-un condei, credibilitatea in fata cititorilor, dar s-a intamplat. Suntem datori sa prezentam adevarurile asa cum sunt, nu deformate de interesele subterane ale unor grupuri mafiotice. S-a scris despre Taul Stiol si Proiectul Luna Ses-Borsa. Si se va mai scrie. Saptamana trecuta s-a publicat in publicatia identificata mai sus, un articol referitor la Borsa, cu un subtitlu soc:”10.000 de locuri de munca’’. Nu stiu care e fraierul si cine diversionistul. Dar adevarul e altul.

Adevarul

Pentru construirea noii statiuni Borsa Complex se vor crea doar 260 de locuri de munca. Asta au spus-o reprezentantii Comisiei Europene si cei ai evaluatorului Hill International, nu bunicu’ sau Cosma. Puhoiul de oameni anuntat in cotidianul central nu s-a mai vazut pe un santier de la Piramida lui Keops. Mai minte omu’, dar cu masura. Alta enormitate flagranta spune ca “UE va finanta proiectul noii statiuni Borsa cu 8,4 milioane euro”. Documentatia oferita de Comisia Europeana dovedeste ca cifra e aberanta. Suma totala alocata (inclusiv pentru Luna-Ses) va fi de 6,77 milioane, din care doar 3 vor veni prin fonduri PHARE, restul urmand a fi asigurat de partea romana. Din total, doar 2,17 milioane vor ajunge la Borsa. La afirmatia academicianului Dan Munteanu, ca lacul Stiol ingheata iarna, nemaiputand fi utilizat ca rezervor de apa, Grec a declarat: “Specialistii vor face ca apa din lac sa nu inghete”. Tot in rabufnirea mediatica comandata saptamana trecuta, s-a mai sustinut ca lacul a suferit “lucrari de specialitate” (recte, a fost buldozerit ca la Canal), pentru ca oricum, in alte conditii, ar fi secat (!?). Halal hidrologi, daca aude tata Iliescu se face foc si para. Ca mascarada sa fie completa, se insista pe componenta strategica a lacului, care va suplini nevoile de apa ale orasului Borsa. Se vede de la un kilometru ca acei care au facut afirmatia nu au fost niciodata la locul masacrului. Lacul Stiol are emisari subterani care ii asigura un debit de doar cativa zeci de litri pe secunda. Cam putin ca sa asigure alimentarea tunurilor de zapada de pe partie, a statiunii Complex si a orasului. Dar, gradina lui Dumnezeu e mare…

CONTRADICTII SI TUPEU

“Apa din lac ingheata pe perioada iernii” – Dan Munteanu, doctor academician, presedinte al Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii “Specialistii vor face ca apa din lac sa nu inghete” – Gavril Grec, primar Borsa “Se vor crea 10.000 de locuri de munca” – 24 septembrie, cotidianul "Evenimentul Zilei" “Se vor crea 260 de locuri de munca” – raportul evaluatorului Hill International

Printr-o intorsatura de condei, aductiunea din lacul Stiol a primit argumente de ordin melodramatic si paranormal.

“Suporterul” public nr.1

Dan Matei Agathon a afirmat ca realizarea proiectului va face din Borsa o a doua Vale a Prahovei? Ihi, el a zis si despre Dracula Park ca va deveni mai tare ca Disneyland si ca palmierii de pe Litoral vor transforma plajele noastre jegoase intr-o riviera mediteraneana. Timpul a demonstrat subrezenia si rateurile jalnice ale spuselor sale.

Teofil IVANCIUC



* S-a dat unda verde la afacerea piritelor de la Suior
Un mos la curtea regelui Hudrea

Transgold (fosta Aurul) revine spectaculos in atentie prin ceea ce s-ar putea numi tranzactia anului in mineritul maramuresean. Societatea romano-australiana, “nasita” de fostul “general” al Remin, Ioan Hudrea, a achizitionat, prin caile incurcate ale ministerului condus de celebrul Dan Ioan Popescu, stocul de pirite, de peste 500 de mii de tone, de la mina Suior. In aparenta, este o tranzactie benefica pentru mineritul din zona, in fapt s-a mai pus o caramida la ceea ce noi am numit “Afacerea Aurul”.

Dupa cum se stie, la EM Suior exista acest stoc de minereu care are un continut mare de arseniu, motiv pentru care nu a putut fi prelucrat in flotatiile din judet. Nici dupa infiintarea societatii “Aurul”, in prima parte a deceniului noua, nu s-a pus problema prelucrarii acestor pirite, desi societatea romano-australiana venea cu o asa-zisa tehnologie de ultima ora. Galusca inghitita de toti oficialii romani, care in decursul anilor, voluntar sau involuntar, au pus umarul la ridicarea “imperiului aurit” al lui Hudrea. Dupa ce uzina “Aurul” a inceput sa lucreze, problema stocurilor de la Suior s-a pus tot mai des. Primul semnal clar ca aceste stocuri, care contin peste sase tone de aur, vor ajunge - intr-un fel sau altul - in curtea societatii romano-australiene a fost dat in anul 2001, cand au inceput sa apara celebrele programe de restructurare a Remin, marca Staicu Balanescu, apoi Iuliu Chioreanu, cei doi care au condus anumite perioade de timp Compania. Atat Balanescu, cat si Chioreanu, oameni din “echipa de aur” a lui Hudrea, au detinut functii in triunghiul Ministerul Industriilor-Aurul-Remin. In anul 2002, un alt celebru program de restructurare, de data aceasta produs al firmei de consultanta Andersen, reia tema piritelor de la Suior. In acest program se spune ca ar fi economica prelucrarea piritelor (bineinteles, la Aurul) cu un randament intre 25% si 40%. Se indicau si trei modalitati de a fi preluate aceste pirite ce apartin statului. Fie vandute ca deseuri, fie vandute sub valoarea contabila, ori date pe gratis, avand in vedere ca nu se pot prelucra, din ratiuni ecologice si alte asemenea motivatii puerile. Valva facuta atunci, in special de sindicate si presa, a oprit punerea in aplicare a acestui plan.

Mosu’

Intre timp, “uzina de aur” a prelucrat halda de steril de la Meda, in conditii mai mult decat ciudate. Nu se stie, ma refer la “muritorii de rand”, cu exactitate ce cantitate de aur a rezultat, care sunt produsele colaterale (metale rare, mult mai scumpe ca aurul), de ce “boulion-ul d’ore”, produsul uzinei prin prelucrarea sterilului este rafinat la un combinat din Anglia, desi Phoenix-ul este la doi pasi, problema autorizatiilor de functionare (dupa dezastrul ecologic din 2000) si multe altele care au fost relevate in presa baimareana. Mai mult, “Aurul”, rebotezata “Transgold” si puiul numit “Explorer” si-au diversificat activitatea pe exploatare, cercetare si prospectiune geologica, inchideri de perimetre miniere, asta in timp ce ICPMN a “decedat”, iar Remin partener cu 50% la Transgold, isi da duhul incet, dar sigur. Altfel spus, Remin dispare, iar Transgold, desi nu are beneficii, prospera. La inceputul acestui an, in Consiliul de Administratie al Remin s-a discutat propunerea venita din partea unui specialist englez, pe care cei de la Remin il numesc “Mosu’”, pentru prelucrarea piritelor de la Suior. Respectivul englez a venit cu o tehnologie care permitea recuperarea in proportie de 75% din aurul din stocurile cu arseniu de la Suior. Gurile rele sustin ca englezul a ajuns la Remin tot prin filiera “Aurul”. Raportul prezentat a fost considerat demn de interes. Dupa vreo doua luni si jumatate, intr-un alt CA al Remin a fost prezentat un nou raport pe aceeasi problema, de data aceasta din partea “Transgold”. “A fost aceeasi tehnologie, se pare ca Aurul s-a inteles cu Mosu’, singura diferenta fiind procentul de recuperare a aurului. Versiunea “Transgold” indica doar un procent de recuperare a aurului de 45%. Diferenta ramane sa vedeti dumneavoastra unde s-ar putea duce”, au declarat sursele noastre.

Un ban pentru partid

Coincidenta sau nu, tot anul acesta, inainte ca tranzactia prin care “Transgold” a pus mana pe o alta “mina de aur” sa fie finalizata, au avut loc schimbari importante in conducerea Companiei Remin, dar si la fosta “Aurul”. La societatea romano-australiana, in CA, pe langa reprezentantul australienilor, mai este Hudrea (din partea acelorasi australieni), iar partea romana a fost “cedata” reprezentantilor din ministerul lui DIP. Maramuresenii au fost trimisi in linia a doua. La Remin, daca pana anul acesta din CA faceau parte si directorii de sucursale, acelasi minister si-a trimis oamenii sa-i inlocuiasca pe moroseni. Singurul reprezentant al judetului este directorul general al Companiei. “Toate aceste schimbari facute in tacere arata ca relatia “Transgold”- minister sau, altfel spus, Hudrea si cei din esalonul doi si trei al ministerului este mai puternica decat oricand. Nu uitati ca cei din minister au ramas, chiar daca s-au schimbat mai multi ministri. Probabil asa s-a reusit materializarea afacerii ce se profileaza cu piritele de la Suior. Diferenta de 30% procente in ceea ce priveste cantitatea de aur recuperat reprezinta sute si sute de miliarde, din care, probabil, fiecare va avea o parte. Nu uitati ca se apropie campania electorala, iar partidul de guvernamant are nevoie de fonduri. Asa s-a intamplat si in campania din 2000”, au spus sursele noastre. Desi am incercat sa deslusim itele acestei noi controverse, nu am gasit pe nimeni la Remin, dispus sa faca declaratii oficiale. Vom reveni.

”Toata lumea stie, chiar daca nu se spune, ca “Aurul” a cotizat pentru PDSR. E o afacere mare, care se transeaza la varf, la Bucuresti”

Nicolae TEREMTUS

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.