ANCHETE

* Directoarea Chiuzbaian pusa la zid de fostii angajati ai CEC
ESCROCHERIE & INFLUENTA

* Retrocedare abuziva a imobilelor din Centrul Vechi
Furt imobiliar

* Afacerea PRODALIMENT a intrat in vizorul Politiei
Cronologia unei tepe anuntate

* Interminabilul drum al banilor guvernamentali pentru
Afacerea "Baia Borsa"

* Dormi linistit, Directia Agricola vegheaza la
Disparitia produselor traditionale

* Directoarea Chiuzbaian pusa la zid de fostii angajati ai CEC
ESCROCHERIE & INFLUENTA

In cazul escrocheriei "Mihalache", petrecuta, de fapt si de drept, in Sucursala CEC Maramures apar incet, dar sigur, elemente noi, date surprinzatoare care conduc si confirma ceea ce GAZETA a numit "Mega-scandalul CEC".

Din cazul “ingineriilor financiare" marca Simona Mihalache (fosta secretara a directorului Sucursalei CEC Maramures, promovata apoi in functia de economist) am constatat ca avem de-a face de fapt cu doua cazuri distincte, dar care se leaga. Primul caz: escrocheria de multe miliarde de lei, gestionata ani de-a randul de Simona Mihalache, “sub inaltul patronaj" al unor directori de Sucursala ca Maria Rizea si Amelia Chiuzbaian. Si al doilea caz: al Ameliei Chiuzbaian, actuala sefa CEC Maramures, ce conduce sucursala (dupa cum ne relateaza fosti angajati ai CEC) ca pe propria-i mosie. Este tot mai limpede ca au fost angrenati in aceste “jocuri financiare" (care nu pot fi decat de natura penala) oameni de afaceri, politicieni si marea masa a naivilor care au “cotizat" pentru bunastarea unui grup. De pilda, am aflat ca un inalt personaj politic (nu putem sa-l numim, nu avem toate datele) are o relatie mai mult decat amabila cu Chiuzbaian. Povestea merge mai departe cu un credit, un proiect mediatizat, influente etc. asupra carora vom reveni o data cu strangerea dovezilor.

Credite la comanda

Va prezentam cazul unui alt pagubit, caz interesant prin finalitatea sa. Este vorba de o familie aflata in pragul disperarii, nevoita sa-si vanda apartamentul pentru a acoperi imprumutul dat Simonei Mihalache. “Am cunoscut-o pe Mihalache in urma cu patru ani. Era o clienta fidela (pagubitul este taximetrist n. red.), am dus-o aproape zilnic prin tot orasul. Parea o femeie de treaba. Intotdeauna era elegant imbracata, avea tot timpul teancuri de bani la ea, vorbea frumos. Asa am aflat ca are niste afaceri, iar mai recent, ca este o persoana importanta la CEC si apropiata de directoarea Chizbaian. Stia, din discutiile avute, ca intentionez sa-mi schimb masina. Pe 1 martie m-a rugat sa-i fac rost de 4.000 de euro pentru ca are de rezolvat o afacere cu haine, promitandu-mi ca ma va ajuta, imi va rezolva un credit de la CEC pentru masina pe care mi-o doream. M-am imprumutat de la un prieten si i-am dat banii. In ziua urmatoare a inceput scandalul, ea a plecat din Baia Mare, iar eu nu am mai vazut-o. Am ramas...", ne-a declarat pagubitul. Acesta, desi are doi copii mari si o sotie bolnava, si-a vandut apartamentul pentru a putea returna imprumutul si se va muta intr-un apartament mai mic.

Armaghedonul fostilor angajati

Am primit o noua misiva din partea unor fosti angajati ai CEC, care continua sa explice simplu si la obiect situatia scandaloasa din Sucursala condusa “cu onor" de Chiuzbaian. Precizam ca acesti fosti angajati s-au constituit intr-o asociatie, dupa modelul pagubitilor, si solicita organelor de ancheta sa verifice aspectele semnalate si cele care vor mai urma. Ca si in numarul precedent al GAZETEI, va prezentam aceasta scrisoare fara nici un comentariu. “Revenim cu alte aspecte in cazul Mihalache-Chiuzbaian. Am vrut sa va prezentam, pentru a afla si cititorii, amanunte picante, hilare din activitatea directorului Sucursalei, dar am aflat ca in institutie se intampla lucruri grave si nu e momentul de poante. Din informatiile noastre se pare ca itele acestei escrocherii duc undeva sus, atat de sus, incat Centrala CEC este neputincioasa in fata directorului Chiuzbaian. Altfel nu se explica faptul ca in cazul Mihalache a inceput urmarirea penala (si prin materialele pe care le-ati prezentat s-a dovedit legatura cu directoarea), iar Chiuzbaian isi permite sa obstructioneze activitatea organelor de cercetare prin toate mijloacele posibile. Culmea e ca a inceput sa cerceteze ea organele de control. Chiuzbaian, Rizea si alti doi-trei salariati din anturajul directoarei (se pare, implicati in afacerea Mihalache) au inceput anchetarea corpului de control Cluj, care efectueaza cercetarea la Baia Mare. Ati pus, obsedant, o intrebare: Ce legatura este intre Rizea si Chiuzbaian? Oferim un premiu celui care ne va indica cel putin trei elemente de natura penala care le “apropie" pe cele doua (mobilierul lui Rizea, candelabrele lui Rizea si retinerile salariale ale lui Rizea, pana la 200 de milioane de lei in urma unei imputatii nu se pun - nu au legatura cu Chiuzbaian). Avem informatii confirmate de situatia din Sucursala ca presedintele Centralei, conducerea CEC, este neputincios in fata directorului Chiuzbaian si a sustinerii pe care ea spune ca o are si pe baza careia ameninta pe toata lumea." In aceeasi misiva, semnatarii solicita prin intermediul GAZETEI autosesizarea organelor de cercetare penala cu privire la urmatoarele: De ce nu se aduce la cunostinta anchetatorilor implicarea lui Chiuzbaian in afacerea Mihalache? Cati bani au primit Chiuzbaian si Rizea de la Mihalache? Aceste sume pot fi recuperate si inapoiate pagubitilor? De ce isi permite Chiuzbaian sa obstructioneze (incredibil!) anchetele legate de Mihalache? Cine i-a aprobat directorului Sucursalei, implicata in caz, sa se autocerceteze (de rezultat ce sa mai vorbim)? Cum a ajuns fosta directoare Rizea, cea care a “lansat-o" pe Mihalache, o persoana cu antecedente de natura penala, sa cerceteze legalitatea deplasarii Corpului de Control de la Cluj? De ce a interzis Chiuzbaian unor salariati sa dea declaratii organele de ancheta penala, iar altora le-a dat “sfaturi" ce sa declare?" Precizam ca dilemele sunt ale unor fosti angajati ai Sucursalei CEC Maramures. Perseverenti fiind, vom reveni.

Spaga cea de toate zilele

Fostii angajati ai CEC Maramures ne-au relatat aspecte privind modul in care, in “epoca Chiuzbaian", s-au facut promovarile de personal. Potrivit acestora, la Sucursala CEC Maramures, un post de sef se obtinea cu o "cotizatie" minima de 1.000 de euro. Aceiasi contestatari se mai intreaba:

“Ce legatura exista intre Mihalache si cei doi-trei salariati fideli directorului Chiuzbaian, care o sustin in actiunile de obstructionare a anchetei de la CEC? Care au fost platite cu ocazia restructurarii de catre salariatii Sucursalei pentru a ramane in sistem? Care au fost pentru numirea pe functiile de Sef birou si serviciu? Unde ajungeau banii? Cum s-au organizat aceste concursuri? Pe ce criterii a facut Chiuzbaian negocierea salariilor? Se poate face o legatura intre cei banuiti ca au dat spaga si salariile acestora? Cat si cine a primit spaga pentru creditele neperformante acordate?" Se incumeta cineva sa le raspunda? Ultima intrebare ne apartine.

Nicolae TEREMTUS



* Retrocedare abuziva a imobilelor din Centrul Vechi
Furt imobiliar

Retrocedarea constructiilor din perimetrul Centrului Vechi al municipiului Baia Mare catre fostii proprietari reprezinta o problema nerezolvata. Pe langa haosul creat de restaurarea cladirilor din zona, situatia financiaro-juridica a societatilor comerciale din vechiul centru al orasului zace intr-o eterna negura.

In ultimii ani, viata economico-sociala din Piata Libertatii a luat-o pe o panta descendenta. Clienti magazinelor sau localurilor au devenit o raritate, mai ales dupa mutarea sediului Palatului de Justitie in apropierea Spitalului Judetean si renovarea vechilor cladiri, inceputa anul trecut. De parca toate relele nu ar fi fost suficiente, angajatii Primariei Baia Mare retrocedeaza abuziv imobilele confiscate de regimul comunist, in dauna comerciantilor. Un caz elocvent este cel al imobilului aflat in Piata Libertatii nr. 16, avand urmatoarele destinatii: restaurant (detinut de SC IGNIS SRL), cabinet de avocatura (avocat Felezeu), atelier (Uniunea Artistilor Plastici), locuinta (Ioan Marchis) si sediu (Revista Archeus). Spatiul (1.766 m.p.) a fost revendicat de Florin Petrescu din Baia Mare, ca mostenitor legal al lui Horosovski Laszlo, in baza legii referitoare la imobilele preluate abuziv in perioada '45-'89. In 2002, specialistii Primariei Baia Mare au dat curs cererii lui Petrescu, fost angajat al institutiei, si au aprobat restituirea imobilului.

Gafa

In cazul spatiului utilizat de SC IGNIS SRL situatia se complica, pentru ca acesta a apartinut pana in '90 fostului Trust al Alimentatiei Publice Locale (TAPL), devenit ulterior SC GASTROROM SA. Dupa preluarea imobilului, TAPL a ridicat (in anii 1960-1970) o serie de constructii si instalatii aferente si a construit o gradina de vara. Inventarul acestora ar fi urmatorul: sala de mese (cunoscuta ca “Sala Vikingilor"), holuri, birou, spalatorie, magazie, mai multe toalete, beci, terasa si bucataria terasei. Toate ar insuma o suprafata de peste 500 m.p. Practic, nici o parte din terenul aferent cladirii solicitate de Petrescu nu a ramas neocupat de constructii. Mai mult, suprafata terenului sau a fost depasita, gradina de vara se afla pe un alt numar topografic (acel teren nefiind revendicat inca de nimeni). Fostul local Birt Ignis, devenit ulterior SC IGNIS, a utilizat acest spatiu sub tutela TAPL (apoi GASTROROM) pana in prezent. In concluzie, cladirile construite dupa confiscarea imobilului nu pot fi revendicate de Petrescu, pentru ca au un alt proprietar. De asemenea, conform legii referitoare la imobilele preluate abuziv, pentru terenurile ocupate de cladiri se vor restitui altele, echivalente, sau se vor acorda actiuni la societatile comerciale care isi desfasoara activitatea pe acele terenuri ori bunuri. Mai mult, Petrescu nu avea cum sa obtina pur si simplu imobilul in care a locuit antecesorul sau, pentru ca si acolo s-au inregistrat cheltuieli de conservare, intretinere si imbunatatire. Avertizat de toate aceste impedimente la retrocedarea imobilului, Serviciul Public Administrarea Patrimoniului Local-Utilitati (SPAPLU) din cadrul Primariei revine si specifica intr-o adresa catre GASTROROM ca nu se vor restitui lui Petrescu decat “terenul si supraedificatele care existau pe teren la data preluarii lor de catre statul roman".

Intabulare fortata

In final, s-a ajuns la un proces in care instanta a hotarat ca prima decizie a Primariei este valabila, in ciuda tuturor argumentelor juridice si fizice care o contrazic! GASTROROM a fost acuzata ca nu a contestat in termen util decizia cu pricina, din 2002, desi aceasta nu-i fusese comunicata. Ciudat este ca la o luna de la emiterea deciziei Primariei, Florin Petrescu a reusit intabularea in Cartea Funciara a dreptului de proprietate asupra imobilelor trecute la numerele topografice cu pricina. Aceasta inseamna ca in timp ce procesul se afla in plina desfasurare, Petrescu a devenit peste noapte proprietarul terenului si a constructiilor. “Nu se pune problema restituirii terenului catre Petrescu, pentru ca pe acesta se afla constructii, iar conform Legii 10/2001, in asemenea situatii se gasesc alte solutii. Pe de alta parte, nu toata suprafata pe care presupunem ca si-a intabulat-o putea fi obtinuta, pentru ca terenul de sub gradina de vara a avut un alt proprietar, diferit de antecesorul sau. Daca ne referim la cladiri, doar casa si etajul puteau fi restituite. Si nu oricum. Avem acolo un drept de retentie asupra imobilului, pana la achitarea tuturor cheltuielilor utile si necesare. Restul constructiilor au fost ridicate legal in perioada '66-'70 de TAPL si sunt proprietatea GASTROROM. Acest aspect reiese din faptul ca IGNIS nu a platit chirie catre Primaria Baia Mare decat pentru casa de locuit, fara constructiile ridicate ulterior, proprieteatea GASTROROM", a declarat Alexandru Mocanu, juritstul SC GASTROROM.

Fente

Cea care a intocmit documentatia referitoare la aceasta retrocedare este Mirela Ionce, sef serviciu Evidenta Patrimoniului din cadrul SPAPLU, fosta colega de munca cu Florin Petrescu, expert evaluator in cazul imobilelor retrocedate. Dupa intocmirea documentatiei, Gavril Poran, jurist al Primariei, a refuzat semnarea actelor. Motivul este evident - ilegalitatea lor. In timp ce procesul se afla pe rol, Petrescu si-a intabulat dreptul de proprietate, cu sprijinul lui Ionce si al Rodicai Brad, secretar al Primariei Baia Mare, care au sustinut fara temei ca o retrocedare grabnica este necesara. Ciudat este faptul ca actiunea GASTROROM, prin care se solicita anularea deciziei Primariei, a fost respinsa de instanta ca fiind tardiva, desi aceasta nu ii fusese comunicata niciodata. Se spune ca cel care trage itele afacerii este ex-avocatul Felezeu, exclus din Baroul Maramures, care are actualmente un birou in imobil si care spera ca va obtine toata cladirea, in urma unei intelegeri cu Petrescu.

Strigator la cer!

"Cazul este singular in tara. Daca la Strasbourg ajung cazurile in care oamenilor nu li se restituie fostele proprietati, la noi se retrocedeaza proprietati pe care nu le-ai avut. Decizia Primariei, singurul act pe care se bazeaza Petrescu, contine elemente eronate, in afara legii. Primaria se face proprietar pe o terasa pe care nu a avut-o niciodata si nu a pretins-o. Am cerut o expertiza topografica instantei, care ar fi lamurit situatia. Nu s-a facut. Instanta a hotarat ca este o contestatie tardiva. Dar nu ni s-a comunicat. E o aberatie judiciara. Acolo am facut dupa '90 investitii de peste un miliard lei. Si vom dovedi ca terenul pe care se afla terasa a fost inainte o casa, care s-a daramat si pe care am construit acea gradina de vara. Nu putea fi retrocedata lui Petrescu, pentru ca se afla pe terenul altcuiva." - Mircea Suteu, director GASTROROM

Replica disculpativa

"Decizia Primariei este un act suficient pentru ca un imobil sa fie inscris in Cartea Funciara. Daca in termen de 30 de zile de la emiterea sa nu se inregistreaza contestatii (si la Primarie nu s-au inregistrat) imobilul se poate intabula. Intr-adevar, legea spune ca daca pe un teren sunt ridicate imobile, acesta nu se poate restitui in natura, dar pe aceste constructii GASTROROM nu are autorizatie. Actele pe care mi le aratati acum arata ca pentru o parte exista autorizatie, dar nu am stiut ca exista asa ceva. Daca au acte de proprietate, GASTROROM trebuia sa intervina in baza HG 834/1992. Inca nu s-a facut expertiza topografica, dar aceasta cade in sarcina celor interesati si nu a noastra. Daca se va dovedi ca acea gradina de vara e pe terenul altuia, instanta va trebui sa anuleze in parte decizia Primariei."- Rodica Brad, secretar al Primariei Baia Mare.

Ciprian DRAGOS



* Afacerea PRODALIMENT a intrat in vizorul Politiei
Cronologia unei tepe anuntate

Afacerea Prodaliment-Broadhurst a iscat valuri in birourile celor care au gandit (si partial, au reusit) sa puna mana pe zeci de spatii comerciale la pret de nimic si cu efort minim. Toate itele acestei afaceri duc spre o firma cu sediul in paradisul fiscal cipriot, la o adresa unde este inregistrata... o casuta postala! Povestea este incurcata pentru ca, probabil, asa s-a dorit.

Pentru a intelege cum a fost posibil ca locatarii spatiilor comerciale, dupa ce au incheiat contracte de leasing si dupa ce si-au achitat ratele de leasing (devenind proprietari de drept), sa fie “aruncati in strada", va prezentam acest caz intrat in atentia Politiei, punctand momentele cheie.

Faptele

La inceputul anilor '90, comerciantii au preluat in locatie de gestiune spatiile in cauza. Pentru a supravietui tranzitiei, au fost obligati de realitatile economiei romanesti sa faca investitii si modernizari. In multe cazuri, acestea au depasit jumatate din valoarea magazinului. In acest context, conducerea Prodaliment (celebrul director Mircea Pop, ajutat de directorul economic Doina Dragusanu) a hotarat ca trebuie privatizare. Inca din 1995, micii intreprinzatori au solicitat cumpararea acestor spatii, dar pana in anul 1997 nu s-a facut nimic. Apoi, in 1998 s-a acceptat transformarea contractelor de locatie de gestiune in contracte de leasing. In acest sens, am intrat in posesia unor adrese semnate de fostul director al FPS Maramures in acea perioada, Mircea Radu Munteanu, in care acesta informa FPS Bucuresti ca institutia maramureseana este de acord cu aceasta modalitate de privatizare, mai ales ca locatarii au facut investitii importante. La fel, conducerea Prodaliment, in nota de fundamentare tehnico-economica prin care s-a dat “unda verde" privatizarii prin contracte de leasing, recunoaste ca locatarii (comerciantii) au facut investitii semnificative, au creat locuri de munca... Ciudata este evaluarea contabila a spatiilor respective, facuta de Prodaliment, evaluare care indica valori de aproximativ 10 ori mai mici decat evaluarea facuta de experti. Spre exemplu, magazinul Momar a fost evaluat de experti la 538 milioane, in timp ce cifrele evaluarii contabile indicau... doar 45 milioane! Magazinul Cremona a fost evaluat la 729 milioane, din care 470 milioane reprezentau valoarea imobilului, iar 258 milioane investitiile, fata de o valoare contabila de zece ori mai mica.

Amanarea

In paralel cu acest proces, FPS a scos la vanzare 20% din actiunile detinute de Stat la Prodaliment. Asa a ajuns ca fantomatica firma din Cipru (Broadhurst) sa cumpere 7% din actiunile societatii baimarene. Nimeni nu se gandea atunci ca, nu peste multi ani, se va ajunge la o situatie incredibila. Acum este limpede ca "afacerea" a fost premeditata in amanunt. In perioada ianuarie-martie 1998, toate contractele de leasing au fost aprobate. Apoi, pe data de 28 martie, Consiliul de Administratie al Prodaliment (CA) a convocat Adunarea Generala a Asociatilor (AGA) in sedinta extraordinara pentru validarea incheierii contractelor de leasing. Dar, in 25 martie, Andrei Siminel, directorul United Capitals, al Broadhurst Romania, presedintele Asociatiei Nationale a Societatilor de Valori Mobiliare trimite prin fax o cerere prin care solicita CA Prodaliment sa stabileasca o varianta optima pentru privatizarea societatii si sa amane hotararea privind contractele de leasing pana la urmatoarea intrunire a AGA, stabilita pentru 10 aprilie. Ciudat este ca AGA a aprobat cererea Broadhurst (care detinea la acea data doar 7% din actiunile Prodaliment!), iar in 28 martie AGA s-a intrunit si a decis tratarea subiectului in 10 aprilie. La sedinta din aprilie, discutarea chestiunii s-a trecut la punctul "Diverse", pentru ca Ordinea de Zi fusese publicata in 26 martie. In final, s-a decis incheierea contractelor de leasing, cu onorarea platilor inca din luna aprilie 1998. Imediat, Broadhurst a trecut la atac si a cerut prin reprezentantul FPS suspendarea hotararii AGA, pe motiv ca exista o plangere penala impotriva a doi actionari, care ar fi acuzati de folosirea de procuri false pentru a fi mandatati a lua parte la sedinta AGA. Acesta a fost procedeul prin care s-a amanat semnarea contractelor. Pana la urma, gaselnita cu procuri false s-a dovedit a fi un fas. Din iulie 1998, a inceput derularea normala a "celebrelor" contracte de leasing.

Procesomania

Siminel-Broadhurst a inceput seria proceselor, cerand anularea hotararii AGA si a contractelor incheiate. Comerciantii au castigat procesul de la Baia Mare, dar au pierdut apelul judecat de Curte de Apel Cluj. A urmat recursul la Curtea Suprema de Justitie, unde au primit castig de cauza. "Broadhurst a invocat ca in Monitorul Oficial nu s-a publicat faptul ca la intrunirea AGA din 10 aprilie se va discuta problema incheierii contractelor de leasing, fapt care a fost analizat la capitolul Diverse. Ori, Broadhurst nu are calitate procesuala, pentru ca la sedinta din 10 aprilie nu a cerut explicatii in acest sens si nu a contestat nimic (fapt mentionat in procesul verbal). CSJ a casat hotararea Curtii de Apel Cluj si a trimis dosarul spre rejudecare", a afirmat Ioan Moje unul dintre comerciantii implicati in acest scandal. Ramanem cu privirea atintita spre aceasta disputa.

Nicolae TEREMTUS, Ciprian DRAGOS



* Interminabilul drum al banilor guvernamentali pentru
Afacerea "Baia Borsa"

In 27 mai 2003, in Baia Borsa a izbucnit un incendiu care a distrus 42 de apartamente. Sinistrul a lasat in urma 160 de oameni fara casa. Guvernul a alocat 11 miliarde lei pentru refacerea imobilelor. Abia la opt luni de la incendiu, o parte a sinistratilor a putut sa reintre in locuintele renovate.

Dupa 330 de zile de chin, proprietarii a 12 apartamente distruse de incendiul din Baia Borsa nu si-au vazut casele reabilitate, desi banii au fost papati. Ca firma executanta a fost aleasa (prin incredintare directa) SC COMINCO SA, societate la care este actionar Micky Spaga, cel care si-a dat poreclei rezonanta europeana. Desi grosul banilor au intrat in pusculita firmei, aceasta a "uitat" sa plateasca datorii in valoare de 300 de milioane de lei catre bugetul de stat. COMINCO a schimbat doua echipe de muncitori, la protestele locatarilor, nevoiti sa innopteze pe la rude ori in parc. Si asa s-a intrat in iarna, banii fiind tocati, iar apartamentele ramanand pline de funingine. In noiembrie, dupa ce televiziunile au facut nitica "reclama" Borsei, COMINCO&Grec au angajat o a treia echipa. Si uite asa, cu putin timp inainte de Craciun, locatarii a 18 apartamente din blocul cel mai afectat (B2 de pe strada Independentei) s-au mutat in case. "Toate cele trei echipe au fost angajate . Primele doua erau alcatuite din betivi. Le-am dat zilnic mancare si cate o jumatate de palinca, ca sa faca treaba. In plus, am cumparat o multime de materiale si am platit pentru unele lucrari", a declarat un locatar de la etajul doi. Un numar de 12 apartamente (pentru conformitate: numerele 1, 3, 5, 6, 11, 12, 13, 18, 19, 23, 27 si 30 - toate din blocul B2), carora le-au fost inlocuite doar geamurile, au fost raportate ca reabilitate, fiind receptionate, iar facturile decontate pe contravaloarea lucrarilor catre COMINCO. In schimb, au fost reabilitate apartamente care nu au ars deloc (situate in blocul 29 de pe strada 23 August), proprietarii acestora fiind norocosi ca-l cunosc pe primarul Grec. Reamintim declaratiile unor locatari, carora le pastram anonimatul: "Pentru cateva sute de euro, mesterii au renovat apartamente neatinse de foc din blocurile din fata, bagand acolo materiale in valoare de 100-150 de milioane lei!" Asadar, din motive "obiective", aproape jumatate din blocul B2 a ramas nerefacut. Cele 12 familii locuiesc si acum pe unde pot. Blocul cu pricina n-a fost tencuit nici macar in exterior, ramanand innegrit de funingine si cu tencuielile cazute. Insa s-au gasit bani pentru sarpanta blocului invecinat (demolata si refacuta in intregime, desi nu era afectata de incendiu!). Lucrarea a fost decontata prin Hotarare de Guvern, valoarea aproximativa a lucrarilor fiind de un miliard de lei. Executant a fost ales, intamplator, desigur, SC Cram Vila SRL (patronata, zice-se, de un apropiat al primarului Grec). Primarul Grec n-a mai venit in Baia Borsa din 30 noiembrie, dar nici localnicii nu-i duc dorul. "Grec si Ilovan de la Consiliu si-au facut geanta plina, ca ei au avut drept de semnatura! Amu', si-o luat din banii ce i-o luat de pa apartamente si o hala in Baia Borsa", a spus un nemultumit din cartier. Din cauza suspiciunilor de deturnare a fondurilor, solicitam Autoritatii Nationale pentru Control sa verifice modul in care s-au executat lucrarile de reabilitare si s-au achizitionat materialele necesare. Vom reveni.

Wolszzaghen-ul Boltarului

Am intrebat prin Borsa de primarul Gavrila Grec. Lumea m-a privit nedumerita: "Vrei sa zici ?" De porecla, ceva obisnuit in nord, nu a scapat nici Grec. Credem ca i se spune "Boltaru'" din cauza faptului ca a comercializat multa vreme caramizi, si nu pentru aspectul fizic. In declaratia sa de avere, Grec specifica faptul ca nu are vreo firma (societatea sa, Grecu SRL, fiind trecuta pe numele sotiei) si nici alte activitati lucrative sau conturi de peste 10.000 de euro. Grec detine, in schimb, o masina "WOLSZZAGHEN" din 1985, dupa cum a atestat cu manuta sa in celebra declaratie de avere.

Teofil IVANCIUC



* Dormi linistit, Directia Agricola vegheaza la
Disparitia produselor traditionale

Sa nu va mirati daca intr-o zi vom cumpara sunca taraneasca si branza telemea fabricate in Franta, Italia sau Luxemburg. Pe deasupra, vom merge la cine stie ce producator de aiurea sa platim un sac de bani ca sa putem prepara sarmalutele traditionale. De ce ? Pentru ca habar nu avem pe ce lume traim, plutim intr-un "dolce farniente" si asteptam sa treaca vremea.

In lumea civilizata, primul lucru pe care il face un mare producator de alimente este sa isi inregistreze produsele. Pe plaiurile mioritice, strategia europeana si jocurile pietei se dovedesc o mare necunoscuta. Produsele romanesti, dupa care strainii se dau in vant, asteapta de muta vreme sa fie recunoscute si mai ales sa poarte emblema de marca inregistrata. Neglijenta este condamnabila si pune la zid atat producatorii romani, cat si autoritatile care ar trebui sa faca un strop de educatie fabricantilor. Riscul este enorm: intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat, se va pierde dreptul de a comercializa produsele neinregistrate pe piata europeana, fiind afectata atat cifra de afaceri, cat si prestigiul national. Data fiind concurenta stransa de pe piata agroalimentara, producatorii romani vor avea surpriza sa constate ca o firma din alta tara produce salamul, carnatii sau branza lor, pentru simplul motiv ca au patentat reteta. Cei care vor mai dori sa produca respectivul aliment, vor plati licenta. Normal, "dreptul de proprietate" asupra produsului e sfant.

Dormitarea

Romania a trimis forurilor europene o lista a alimentelor cu denumire de origine protejata. Pe acesta lista nu se regaseste nici un produs alimentar din Maramures! In schimb, abunda bauturile spirtoase, de parca zona noastra ar fi una strict alcoolica. Tuicile, mai batrane sau mai june, horinci, slibovite, turt si palinci sunt singurele denumiri care au fost aprobate pentru inregistrare. In timp ce alte judete s-au grabit sa propuna marci de lapte, iaurt, cas, carnati, pana si covrigi, Maramuresul sta si cugeta. Sau numai sta. Cascavalul e prezent cu 26 de marci inregistrate, branza cu 21, iar telemeaua, 8 sortimente. Nici macar un soi nu provine din Maramures! Vina este impartita intre Directia Agricola, care nu a popularizat beneficiile inregistrarii si consecintele neinregistrarii, si producatori pasivi. Riscul consta in a pierde o piata in care termenii "traditional", "natural", "ardelenesc" functioneaza ca un magnet asupra cumparatorilor. Exista studii care confirma ca preferintele europenilor pentru anumite produse alimentare ii fac sa fie dispusi sa plateasca in plus pana la 10% pentru produsele de origine garantata. Conform specialistilor, indicatiile geografice reprezinta un atu inestimabil pentru producatorii din UE, intr-o lume in care liberalizarea este in crestere. Odata aprobata lista ce cuprinde indicatiile geografice si denumirile de origine protejate pentru produsele agroalimentare, va fi interzisa fabricarea acestor produse in alte state, fara acordul tarii noastre. Acord care se ofera contracost!

Numele de aur

Orice om cu scaun la cap stie ca cel mai valoros drept in patrimoniul unei firme este marca inregistrata. Aceasta poate fi vanduta, cedata, data in locatie, in gaj, transmisa prin licenta exclusiva sau neexclusiva. Se inregistreaza cu valoare in patrimoniul firmei. Valoarea marcii poate ajunge in timp 5-15% din cifra de afaceri. Exista marci care valoreaza miliarde de dolari (Marlboro, Coca-Cola, Pepsi, Nescafe etc.). Pentru consumator, reprezinta cel mai comod mijloc de a recunoaste rapid o categorie de produse si servicii care i-a fost recomandata sau pe care experienta l-a determinat sa o prefere altor produse sau servicii de aceeasi natura. Pentru producator, marca reprezinta un mijloc de a cuceri si a pastra o clientela. Inregistrarea marcii confera titularului un drept exclusiv asupra denumirii pentru produsele pentru care s-a efectuat inregistrarea, pe un termen de 10 ani de la data constituirii depozitului. Inregistrarea aduce cu sine interdictia pentru terti de a depune sau de a utiliza fara autorizatie, indiferent sub ce forma, marca sau unul din elementele sale caracteristice, pentru aceleasi produse. Serveste la identificarea unui produs originar dintr-o tara, regiune sau localitate a unui stat, in cazurile in care o calitate, o reputatie sau alte caracteristici determinate pot fi in mod esential atribuite acestei origini geografice. Indicatiile geografice pot fi folosite numai de catre persoanele care produc sau comercializeaza produsele pentru care aceste indicatii au fost inregistrate.

Mai lasati-ma-n pace!

“Am trimis Ministerului Agriculturii o lista cu denumirile de bauturi spirtoase produse in judetul nostru. Sunt 10 produse. Produse agricole si alimentare nu sunt prezente pe lista pentru ca nu exista in Maramures. Ati auzit dumneavoastra de lapte de Maramures sau branza de Maramures? Eu nu, asa ca nu am propus nimic", declara de sus atoatestiutorul Victor Horotan, directorul executiv al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Maramures, vizibil deranjat de intrebarile noastre. Poate va deschideti urechea spre producatorii din judet si aflati ca lucrurile nu stau chiar asa.

Alo, se aude?

“Avem produse specifice, sigur ca avem. As fi vrut sa inregistrez cascavalul Lapusul, a carui reteta e originala, in componenta intrand laptele de vaca si cel de oaie. Mai avem un produs original, branza de burduf in coaja naturala, afumata. Dar nu m-a intrebat nimeni daca as vrea sa inregistrez denumirile. Stiti cum e, astia de la Directia Agricola au alte probleme, nu sa ne ajute pe noi, producatorii." Afirmatiile apartin Dorinei Dimofte, administratorul societatii Avi-Seb Impex SRL Targu Lapus. Adica, producator din Maramures. “Eu mi-am inregistrat marca de un an si jumatate. Dar nu produc ceva specific, lucram dupa retetele standard romanesti. De intrebat, cine sa ne intrebe? Cine, Directia Agricola? Horotan nu are ce cauta acolo, agricultura se face cu agronomi, iar zootehnia cu zootehnisti. El stie sa faca salamuri, nu sa conduca o directie agricola. Nu-s ce treaba are el acolo, ca nimeni dintre producatori nu il sprijina. Si nici el pe noi", a subliniat foarte suparat Florin Lazar, de la Ferma Zootehnica SRL Baia Mare.

Lavinia COTARCEA