ANCHETE

* Primarul din Borsa, anchetat de PNA pentru masacru biologic
”Nu ma tem nici de fuljer!”

* Casa Tineretului, o afacere de 10 miliarde
Politia a inceput verificarile

* Dosarul lui Mihalache a ajuns la Parchetul Cluj
Presiuni in cazul ”escroacei-CEC”

* Primarul din Borsa, anchetat de PNA pentru masacru biologic
”Nu ma tem nici de fuljer!”

Dupa distrugerea lacului glaciar ”Izvorul Bistritei Aurii” (sau taul Stiol), care face parte din Parcul National Muntii Rodnei, autorul masacrului biologic, Gavrila Grec, actualul primar al orasului Borsa, este cercetat penal. Desi constient ca a facut-o lata, Grec continua sa afirme ca ruinarea zonei monument al naturii a fost o solutie ideala.

”Izvorul Bistritei Aurii” (numit popular taul Stiol), era una dintre acele minuni ale naturii menite sa incânte privirea si sa dea valoare unei zone alpine de nepretuit. Era un monument al naturii, inclus in aria Parcului National Muntii Rodnei. Nimeni nu ar fi banuit ca taul cu pricina va fi obiectul unei buldozereli criminale, in toamna anului 2002, comandata de Gavrila Grec, primarul din Borsa. Grec a conceput un plan diabolic de nimicire a minunatei zone alpine pentru a realiza, atentie!, o aductiune de apa din acel tau, pentru pârtia olimpica de schi proiectata la zece kilometri distanta. In pofida anomaliei (vezi distanta!), Grec a creat un drum de acces pe malul lacului si a triplat suprafata taului. Buldozereala face parte dintr-un plan mult mai amplu, scornit de ingeniosul Grec, care intentioneaza parcelarea a 30 de suprafete de teren din zona si construirea unor casute de vacanta ca-n ”Neckerman”.

Alerta de gradul 0!

Siderat de descoperirea mârsaviei ce se derula, un impatimit montaniard, dr. Petru Goja din Baia Mare, a sesizat autoritatile pentru investigarea starii de fapt si luarea masurilor impuse de lege. Paradoxal, institutiile statului au tratat cu indiferenta cazul, refuzând (cu mici exceptii) o luare ferma de pozitie. La scurt timp, lucrurile au devenit clare. Interesele baronilor locali si ale mafiei borsene impuneau neimplicarea puterii statului in cazul Stiol. Rând pe rând, cei care initial l-au acuzat pe Grec s-au retras, concluzionând ca nu se mai poate face nimic. Spre exemplu, APM Maramures, dupa ce a aplicat in 2002 o amenda de 20 milioane Primariei Borsa, s-a ”dat la fund”. Dan Munteanu, presedintele Comisiei Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, dupa ce in primavara anului trecut a recunoscut ilegalitatea lucrarilor, i-a sugerat lui Grec stoparea altor lucrari, adiacente zonei. Prefectura Maramures l-a informat in scris pe dr. Petru Goja de certa incalcare a legilor si de distrugerea unei arii protejate din patrimoniul UNESCO. Si atât! Nimic mai mult. Dupa nenumarate sesizari trimise de dr. Goja catre nepasatoarele organe ale statului, lucrurile par a lua o noua turnura. Spre sfârsitul anului trecut, Garda Nationala de Mediu i-a adus la cunostinta montaniardului ca lucrarile efectuate la lacul glaciar Stiol sunt ilegale si ca Primaria Borsa a fost somata de Comisariatul Judetean Maramures sa sis-

teze lucrarile in arealul protejat, pâna la obtinerea acordului de mediu din partea Academiei Române. Tot in acea perioada s-a demarat si cercetarea penala efectuata de Parchetul National Anticoruptie, in cazul Taului Stiol. Lucrurile au luat amploare si la 1 martie, administratia Parcului National Muntii Rodnei a fost atribuita Directiei Silvice Bistrita-Nasaud, dupa o lupta la cutite cu institutiile similare din Maramures si Suceava. Decizia pare justa, din moment ce 80% din suprafata parcului se afla pe teritoriul administrativ al bistritenilor, dar nu ne-am fi suparat nici noi daca am fi luat sefia zonei (partea cea mai valoroasa se afla in Maramures). Recent instalata in functia de director al Administratiei Parcului National Rodna, Dana Jauca, a afirmat pentru GAZETA ca intentioneaza studierea problemei. ”Am fost zilele trecute la Cluj, pentru a discuta cazul cu Dan Munteanu, care mi-a spus ca ceea ce se intâmpla acolo este inadmisibil. De indata ce vremea ne va permite, intentionam sa ne deplasam la fata locului, pentru a vedea care sunt masurile ce trebuie luate”, a afirmat Jauca.

Fulgeratul

In fata dezastrului pe care l-a produs, desi are un dosar penal pe rolul Parchetului de pe lânga Tribunalul Maramures (nr.248/P/2004, ca nu vorbim aiurea), primarul Gavrila Grec continua sa sustina ca a facut un... lucru bun. Surprins pe holurile Prefecturii, dupa ce s-a saturat a face ochi dulci delegatiei conduse de Miron Mitrea (poate mai pica ceva de ”sus”), Grec s-a zgâit ca un copil la aparatul foto al redactiei, care i-a imortalizat figura dolofana. ”Ma, io nu ma tem nici de fuljer. Sa stiti ca la Taul Stiol am facut o treaba minunata. De acolo vom face aductiunea cu apa pentru pârtia olimpica de schi, vom avea apa pentru tunurile de zapada. Am animat zona. Ca de unde sa aducem apa? Va fi bazinul de care avem nevoie. Ce daca e arie protejata? Vezi de treaba! Da, Goja are dreptate, daca o luam pe partea ecologica. Dar, economic vorbind, eu am realizat ceva. O sa vina tate avizale, nu va faceti griji. Nu am stricat taul, l-am marit, ca sa avem apa la pârtie. Da’ trebe sa viniti pâna acolo. Dejaba, daca nu videti exact cum arata zona... Io va invit sa merjem, ca o sa videti ca-i tais. Io mi-am facut treaba, am terminat acolo”, a afirmat Grec. Sarind peste partea cu ”protocolul”, specific lui Grec, declaratiile sale ne fac sa ne intrebam daca vreodata legea se va aplica si in ”statul” Borsa si daca Grec ar fi la fel de sigur pe el si daca PSD i-ar retrage sprijinul. Hai sa o luam simplu: ce aductiune de apa sa faci dintr-un tau natural de mici proportii, pentru ditamai pârtiile de schi aflate la 10 km distanta, despartite fiind de caldari glaciare, caderi de apa, stânci? O absurditate prezentata drept scuza viabila pentru distrugerea unei arii protejate din patrimoniul UNESCO. Asta, ca sa nu mai vorbim de specialistii care sustin ca singura solutie concreta pentru aductiunea de apa ar fi din pâraiele din nordul pârtiei olimpice. Se vor termina zilele de glorie ale lui Grec aici sau i se vor deschide nebanuite perspective spre alte mârsavii, demne de un tolomac borsean? Vom vedea. Poate...

Ce spune Goja?

”In 2002, dupa ce am descoperit acele lucrari, am alertat toate organele competente ale statului. Dar de 18 luni nu s-a facut nimic. Trebuia verificat daca pentru acele lucrari exista un proiect, iar daca exista, sa aiba avizele necesare. Toata tarasenia e ilegala si curios este ca statul, cel prejudiciat, la urma urmei, nu ia masurile care se impun. Cred ca este de datoria Consiliilor Judetene Bistrita Nasaud si Maramures sa rezolve problema, stabilind o strategie de recuperare a prejudiciului. Dar nimeni nu e interesat, nici macar institutiile de specialitate, APM, Garda de Mediu, de acest aspect grav. Se incearca inducerea in eroare prin legarea acestor lucrari de Proiectul Luna-Ses Borsa, dar nu se poate face aductiune de apa peste toate vaile din zona. Si, la urma urmei, vorbim de o zona protejata.”

“Ce daca este arie protejata? Foarte bine. Sigur ca Goja are dreptate, ecologic vorbind, dar economic, am facut o treaba super. Io am terminat ce aveam de facut acolo.” – Gavrila Grec, primar Borsa

Ciprian DRAGOS



* Casa Tineretului, o afacere de 10 miliarde
Politia a inceput verificarile

Am primit la redactie un document ce poate fi exploziv, daca cele relatate in el se adeveresc. Plicul nu avea nici un insemn ori stampila de posta si continea denuntul penal inaintat de M.C. in legatura cu “telenovela” de la Casa Tineretului.

Autorul denuntului este in posesia unor dosare complete, cu acte, documente si facturi care dovedesc ca “miza” procesului care a avut loc intre Fundatia pentru Tineret si SC Casa Tineretului (iar, ulterior, executarea silita) este spatiul de peste 1.000 metri patrati. Altfel spus, o afacere de circa 10 miliarde lei. Va prezentam fragmente din acest denunt, urmând ca subiectul sa fie continuat când vom intra in posesia tuturor actelor ce fac dovada celor reclamate la Parchet. Mai mentionam ca nu acuzam pe nimeni, convinsi fiind ca Politia si Parchetul vor da dovada de profesionalism. “O problema delicata o reprezinta investitiile facute de SC Casa Tineretului in temeiul contractului de inchiriere. Initial, in 1998 societatea aflata in chirie solicita conducerii Fundatiei prelungirea contractului de inchiriere cu 15 ani pentru amortizarea investitiilor facute, in valoare de 289 milioane de lei. De retinut ca societatea nu a cerut acordul proprietarilor pentru efectuarea investitiilor. In aprilie si apoi in noiembrie 1999, SC Casa Tineretului solicita prin doua adrese aprobarea pentru efectuarea unor lucrari de investitii, prima in valoare de 120 de milioane, iar a doua la o valoare . Conducerea Fundatiei da un acord de principiu, care nu putea fi valabil, deoarece nu a fost aprobat in sedinta de lucru. Avizul favorabil al Fundatiei ignora faptul ca cel putin o parte din investitiile a caror aprobare era solicitata fusesera deja efectuate. In baza acestei adrese, SC Casa Tineretului face din spatiul inchiriat ce vrea, iar din aprilie refuza sa mai plateasca chiria”, se arata in denuntul penal. Asupra acestui aspect, Marian Marchis, administratorul SC Casa Tineretului ne-a declarat ca in contractul de inchiriere este stipulat ca, in caz de neplata a obligatiilor financiare doua luni consecutiv, contractul de inchiriere devine nul. El spune ca are ca datorie fata de Fundatie cele doua luni de chirie neplatite. In replica, cei de la Fundatie accepta aceasta explicatie “daca Marchis ar fi plecat din spatiu, dar el a continuat sa-l foloseasca”. Au urmat cele doua procese pierdute de Fundatie. Revenind la denuntul penal, am aflat lucruri interesante.

Misterioasa expertiza

“Documentul de baza la dosar (in instanta - n. red.) este evaluarea lucrarilor efectuate de SC Casa Tineretului, o capodopera a mistificarii adevarului. La punctul 6 - continutul expertizei - se precizeaza, ca etape, efectuarea de masuratori tehnice necesare expertizei si evaluarii lucrarilor pe baza de deviz. Acestea nu au fost efectuate si nu apar in raportul expertizei. Valorea investitiilor a fost stabilita prin totalizarea a 169 facturi, datate iulie 1999 - decembrie 1999, desi solicitarea catre Fundatie de a efectua lucrari a fost depusa in 9 decembrie 1999. La suma obtinuta prin totalizarea facturilor, expertul adauga manopera 25% si cheltuieli indirecte de 12,5%, rezultând 626 milioane - total evaluat lucrari de constructii. Urmeaza evaluarea amenajarii Discotecii, unde este trecuta suma de 180 de milioane lei pentru instalatii efecte lumini, desi materialele folosite, teoretic, erau deja totalizate anterior si alte documente contabile nu se prezinta. La capitolul ”confectii aluminiu” apar 100 de milioane, fara documente justificative, facturile de materiale fiind deja totalizate la capitolul – lucrari constructii. La acestea se mai aplica 25% manopera si 12,5% cheltuieli indirecte. Adunate, toate acestea dau un total de 58.018 USD, suma de doua ori mai mare decât cea avansata repetat de adminstratorii SC Casa Tineretului, adica 29.695 USD. Dosarul cu copiile facturilor este un dosar fabricat cu scopul clar de inselaciune. Exista facturi falsificate, facturi emise prin calculator, in copie xerox aparând beneficiarul facturii (SC Casa Tineretului) scris de mâna, o factura care are drept beneficiari cumparatori particulari. Sunt luate in calcul facturi nedatate, iar una este in alb. Au fost decontate 6 facturi pentru obiecte sanitare, in valoare actualizata de 33 de milioane (suficient pentru zece seturi complete de baie), in conditiile in care sunt instalate doua pisoare, doua WC-uri si o chiuveta. Au fost decontate 68 de tuburi de oxigen (!) pentru sudura, desi confectiile sunt realizate din aluminiu. Expertul a identificat un autogaizer pentru apa calda si o centrala termica Vaillant. Acestea nu se regasesc in facturi justificative, in schimb, expertul ia in calcul o factura pentru un cazan Premium 156/2, un programator VRC UB, o pompa de circulatie si un vas de expansiune de 200 litri, cu totul altceva decât ce s-a gasit in teren”, se mai arata in denunt. Noi monitorizam desfasurarea “ostilitatilor” si asteptam rezultatele anchetei efectuate de PNA.

Nicolae Teremtus



* Dosarul lui Mihalache a ajuns la Parchetul Cluj
Presiuni in cazul ”escroacei-CEC”

Politistii si procurorii continua sa completeze “puzzle-ul” uneia dintre cele mai mari escrocherii din Maramures. Dosarul Simonei Mihalache, economista de la CEC Maramures, cercetata pentru inselaciune si inca vreo doua tipuri de infractiune, a ajuns la Parchetul Cluj. Pâna in momentul de fata, numarul pagubitilor a ajuns la 80. Paguba este estimata la circa opt miliarde de lei. Lista ramâne deschisa.

Din declaratiile mai multor pagubiti, Simona Mihalache, dupa ce a stat câteva zile in Baia Mare (pentru declaratii la IJP Maramures), a plecat la Buzau. Pe numele economistei de la CEC au fost deja introduse actiuni in instanta. Potrivit surselor noastre, declaratiile lui Mihalache confirma amploarea escrocheriei prezentate de GAZETA. Nu avem o confirmare oficiala, dar având in vedere toate aspectele, cu siguranta Mihalache nu a lucrat singura, de capul ei. Pe de alta parte, trebuie avut in vedere ca Mihalache “a lucrat la acest sistem de intrajutorare financiara” de prin anii 1995-1996, târând numele institutiei in operatiuni care nu pot avea decât iz penal. Este foarte interesant cum directorii care s-au perindat la cârma Sucursalei CEC nu au sesizat ca Mihalache nu se ocupa decât de aceste tranzactii.

Rapirea din “Serai”

Pentru a va da seama de modul de lucru al “economistei model” si de argumentele pe care aceasta le folosea in racolarea “clientilor”, va prezentam declaratia unui alt pagubit. “Am cunoscut-o pe Mihalache la coafor (si coafeza de acolo este pagubita cu o suma mare). Am intâlnit-o ulterior intâmplator si m-a rugat sa-i imprumut 6.000 de EURO pentru a achita un transport de haine (asa-zisa afacere cu haine, n. red.). Imprietenindu-ma cu ea si ascultând cum imi explica, am ajutat-o. Aveam 2.500 de EURO si am mai imprumutat de la prieteni 3.500. Am primit de la ea o procura de mâna cu suma, termenul, semnata de doi martori. Dupa ce a trecut perioada de timp pentru care i–am imprumutat banii, am sunat-o. A raspuns ca nu i–au intrat inca banii in cont. Am tot revenit cu telefoane (care au costat circa 2,5 milioane de lei) pâna mi-a spus ca acel cont al ei, confidential, este blocat si nu poate sa-l deblocheze. Mi-am dat seama ca ceva nu este in regula si am mers la directoarea CEC pentru a-i aduce la cunostinta cele intâmplate. Doamna Chiuzbaian mi-a spus ca pe ea nu o intereseaza si nu raspunde de faptele altora. Era in februarie. Ce m-a determinat sa o a fost povestea ei. Mi-a spus ca daca nu duce cei 6.000 EURO pentru haine, niste moldovenii care i-au rapit fata o vor omori. Am fost nevoita sa vând masina pentru a inapoia banii ceruti de la prieteni.” (fragment din declaratia unui pagubit)

Presiunile

In momentul de fata, in Sucursala CEC Maramures tensiunea e la cote maxime. Directorul institutiei terorizeaza personalul, se comporta agresiv, a interzis orice contact cu presa sau cu Politia, fara stiinta ei. Prin mijloace specifice, am aflat ca face presiuni pentru ca verificarile care se impun sa nu se mai faca. Cui ii tine spatele? Si cine ii tine spatele? Intrebari retorice, dar la care asteptam raspuns din partea organelor abilitate. E incalificabil ce se intâmpla in aceste zile la Sucursala CEC. Daca directorul Chiuzbaian nu are nici o legatura cu Mihalache, cu afacerile acesteia, de ce nu-i lasa pe cei abilitati sa gaseasca adevarul, sa-si faca treaba?

Intrebari “neserioase”

In ultimele zile am primit multe informatii cu si despre Mihalache, Chiuzbaian si, in general, despre situatia din Sucursala din perioada de “glorie” a afacerii economistei escroace. Am primit si o declaratie interesanta din care rezulta ca recent, sotul directorului Chiuzbaian a accidentat o femeie pe o artera din Baia Mare. Nu s-a ajuns la intocmirea unui dosar, deoarece partile s-au inteles. “Mie, Mihalache mi-a povestit ca a trebuit sa o ajute pe directoare cu accidentul. Mi-a spus ca a platit ea cheltuielile de spitalizare si drumul la Bucuresti pentru tratament. De fapt, tot timpul imi spunea ca directoarea stie de necazurile ei”, din declaratia unei pagubite.
Din multele informatii primite, am formulat câteva intrebari si solicitam IJP sa faca lumina:
1) Cine a platit termopanele de la apartamentul lui Chiuzbaian?
2) Cum au avut loc promovarile si maririle de salariu in Sucursala?
3) Se dadea spaga pentru un post sau un salariu mai bun?
4) Cui?
5) Ce venituri a avut directorul Sucursalei in ultimul an?

Nicolae TEREMTUS