• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Miercuri , 24 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 2 Februarie , 2004
* Nimanui nu-i pasa cum au fost cheltuiti banii Bancii Mondiale
DOLARI SPALATI DE PLOAIE

* Subventie SAPARD pentru ferma fara autorizatie!
Ferma animalelor

* Deficiente mari la podul reabilitat de CIMP!
Podarul COZMA cere-un zlot

* Nimanui nu-i pasa cum au fost cheltuiti banii Bancii Mondiale
DOLARI SPALATI DE PLOAIE

In 2001, gratie unui acord incheiat cu Banca Mondiala, Guvernul (prin Ministerul Educatiei) a inceput derularea programului de “Reabilitare a scolilor din Romania”. Banii s-au acordat in cinci transe. Scolile maramuresene cuprinse in proiect au primit fonduri in prima si a patra transa (lucrarile fiind finalizate), si in transa a cincea (lucrari aflate in derulare).

Contributia Bancii Mondiale pentru scolile maramuresene reabilitate in prima transa (cele din Satu Nou de Sus, Gardani, Ieud, Sieu, Stramtura si Valeni-Calinesti) a fost de 710.490 USD, suma completata de contributiile primariilor de care apartin scolile (costul total al reabilitarii, mobilarii si dotarii celor sase scoli fiind de aproximativ un milion de dolari). Licitatia pentru executarea lucrarilor de constructie a fost organizata de Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) si a fost castigata de firma satmareana SC CASTRUM SRL. Criteriile de alegere a scolilor cuprinse in program au fost: starea fizica a structurii de rezistenta a cladirilor (diagnosticare realizata de experti autorizati) si numarul de copii. Lucrarile au inceput in 2001 si au fost finalizate, dupa caz, in 2002. Dupa finalizare, beneficiarul (ISJ) a predat obiectivele primariilor. Astazi, scolile reabilitate ar necesita o noua reabilitare!

Reabilitarea reabilitarii

Povestea scolilor reabilitate care necesita deja (re)reabilitare a demarat in urma unor sesizari, potrivit carora, in unele cazuri nu se justifica sumele de bani cheltuite cu lucrarile de constructie. Conform contractului, lucrarile aveau garantie un an, perioada in care eventualele defectiuni erau corectate gratuit de constructor. Interesant e ca acest punct al contractului nu a fost speculat de reclamanti. Inutil sa precizam ca actele care demonstreaza modul in care s-au cheltuit banii publici s-au dovedit la fel de neidentificate ca OZN-urile. Mai pe romaneste, nu am reusit sa gasim celebrele Carti Tehnice, nici Declaratiile de conformitate. Ici-acolo, am aflat de existenta unor procese verbale de receptie si… cam atat. Interesul pentru “hartogarie” a starnit nedumerirea celor de la ISJ si a condus catre o discutie cu patronul firmei CASTRUM. Am fost acuzati ca “pescuim in ape tulburi” si ca incercam sa discreditam constructorul, desi consideram normal interesul pentru lucrarile platite cu bani publici! La fata locului, adevarul a iesit la iveala.

La Gardani e… bi-bi!

Constructia noii scoli din Gardani a inceput in 2000 si s-a incheiat inainte de inceperea anului scolar 2002. Lucrarile au fost executate de CASTRUM, numai ca firma nu s-a incadrat in termenul fixat pentru finalizarea lucrarilor, iar la sfarsitul lui 2001, ISJ, la presiunea Ministerului Educatiei, a cerut finalizarea lucrarilor. Cum nu era posibil, s-a incheiat un proces verbal de receptie a lucrarii, desi aceasta nu era terminata. Au semnat cei de la CASTRUM, reprezentantul ISJ, conducerea scolii, primaria si arhitectii! “Cei de la Inspectorat au spus ca de la Minister le-au cerut receptia lucrarii, ca o justificare in fata Bancii Mondiale. La receptie, CASTRUM si-a luat angajamentul scris ca va termina lucrarea”, a recunoscut Ioan Sava, directorul scolii din Gardani, care nu a putut prezenta decat o mapa cu planul general, planul constructiei pe nivele, plan detaliu.

Sieu, calitate indoielnica

Profesorul Tomsa, directorul Scolii din Sieu, ne-a declarat ca firma CASTRUM a executat lucrari de o calitate indoielnica. Lipseste documentatia pentru centrala termica, garantia, cartea tehnica sau factura fiscala care sa demonstreze pretul de achizitie a acesteia. Montarea centralei a fost executata de Vasile Grosan, seful de lucrare de la CASTRUM. Lista neregulilor continua: vopseaua de pe soclurile din salile de clasa se exfoliaza; scarile de acces si de evacuare sunt crapate; mozaicul pavimentului s-a fisurat; tencuielile au crapaturi si fisuri multiple; treptele sunt in contrapanta (si crapate) astfel ca apa in loc sa se scurga, balteste; instalatia electrica (executata in subantrepriza de o firma nenominalizata din Viseu) este sub orice critica. Din cele trei miliarde de lei alocate initial scolii, s-au primit doar doua, pentru ca al treilea miliard de lei trebuia asigurat de bugetul local, dar chiar atunci s-a petrecut ”divortul” dintre comunele Rozavlea si Sieu, iar banii n-au mai intrat in cont. Acesta e motivul pentru care, la un an si jumatate de la eveniment, scoala nu are instalatie sanitara!

Ud la Ieud

Si Gavrila Plopisanu, directorul Scolii generale nr. 3 din Ieud (poreclita Tuidic), este nemultumit. Toate usile sunt crapate (pentru ca au fost confectionate din lemn verde); vopseaua soclurilor se sterge; usile metalice nu se inchid; sarpanta a cazut in prima iarna de folosinta sub greutatea zapezii (!). Dar lista stricaciunilor continua. Cand a fost pornita instalatia de incalzire, apa a inceput sa curga din tavan (pentru ca atunci cand au tintuit podelele de deasupra, ”mesterii” au batut cuie exact prin tevile Henko de transport a apei)! Scoala este racordata la reteaua de apa-canal printr-o improvizatie clandestina. Conductele de incalzire ce traverseaza podul nu sunt izolate, poliesterul aferent acestui scop e depozitat de-a valma, langa tevi. Aleile de acces au fost executate toamna tarziu si au betonul degradat si deteriorat. Instalatia sanitara n-a fost finalizata, iar in partea executata apa curge prin toate incheieturile, pentru ca nu s-au folosit materiale izolante corespunzatoare. Directorul acuza si proiectul defectuos, si a insistat sa mentionam ca deasupra treptelor se afla o placa de beton inclinata invers, astfel ca apa nu se poate scurge. Scarile de evacuare sunt neprotejate de intemperii. Executant a fost acelasi CASTRUM, care a predat stafeta in subantrepriza unei societati (nenominalizate) din Sieu, iar executantul final a fost o firma din Ieud, administrata de Stefan Ples.

Ce spun primarii?

Se pare ca la Ieud, Documentatia tehnica obligatorie nu a fost furnizata in momentul receptiei! “Lucrarile au costat 130.000 USD cu mobilier si proiectare, plus 800 de milioane de lei contributie locala. Licitatia a fost castigata de CASTRUM, dar lucrarile au fost executate de alte firme. Au lucrat oameni din comuna. Nu am acte, am doar un proces verbal de receptie, pentru o lucrare unde am avut obiectii care s-au remediat. Probabil actele sunt la ISJ. La noi lucrarile au inceput prost. La terminarea anului 2001, desi s-au cheltuit multi bani, eram tot la nivelul de fundatie. Un an de zile s-a facut fundatia si iarna aceasta s-a degradat. In primavara s-a refacut fundatia, pe banii constructorului. Suntem relativ multumiti. Initial, CASTRUM a avut o intelegere cu primarul din Rozavlea, care a venit cu Serviciul Public de la el (oameni care nici macar nu erau calificati). S-a inceput dubios, dar s-a terminat mai bine. Si la Sieu s-a intamplat la fel”, a declarat Nicolae David, primarul comunei Ieud. Si din discutiile cu primarii din Stramtura si Calinesti am aflat ca actele aferente lucrarilor executate la scoli nu exista la primarii!

Reactia CASTRUM

“Fara sa verificati, scrieti tot felul de aiureli. O sa avem… cineva va tot toarna gogosi si nu verificati. Eu, cu licitatii de partid? Ca am fost la o licitatie cu CIPM, nici nu am luat-o! Si ati scris ca eu, magnat, le iau licitatiile in Baia Mare. Daca va toarna un nenorocit, care nu stiu ce are cu mine… Nu-i frumos ce faceti! Eu am 3.500 de oameni si am facut de 3.000 de miliarde de lei lucrari in Romania. Anul trecut am fost la doua licitatii in Baia Mare, una la Vama unde am iesit pe trei si la o inchidere de mina cu SOCOT Tg. Mures, care nu am luat-o. Atunci de ce scrieti ca eu cu partidul… Despre lucrari... cand vom preda lucrarile vor fi si actele necesare. In problema cu scolile, le-am predat acu’ trei ani. Cu mine nu aveti treaba cu Cartea Tehnica, cu Inspectoratul Scolar aveti. Eu am predat cu procese verbale, ei trebuie sa-si faca. Nu ma intereseaza de nemultumiri. A expirat termenul de garantie de un an. Daca aveau nemultumiri, atunci trebuiau sa faca, nu acum. Cele de aici sunt printre cele mai bune scoli din Romania. Noi am lucrat la ele! O singura scoala a fost in subantrepriza, aici iar va minte cineva. La Ieud si Sieu am vrut sa dau la altcineva, dar i-am dat afara. Acolo au fost inginerii mei, banii mei. A mai lucrat un batran de acolo cu o firma de prestari. Si ce daca? Care-i problema? In rest este treaba Inspectoratului, au avut diriginte de santier… Scrieti ostentativ. Eu nu am avut reclamatii si am facut lucrari de calitate. Va spun, am pierdut lucrari in Baia Mare, daca eram cu partidul mai pierdeam?” - Gheorghe Mois, patronul firmei CASTRUM

Inspectoratul Tacerii

Conducerea Inspectoratului Scolar nu agreaza subiectul. Filip Pavel, purtatorul de cuvant al institutiei, a refuzat dialogul cu GAZETA pe motiv ca “discuta cu cine doreste el” (vom reveni asupra acestui subiect). Intrebarile adresate in scris au primit un raspuns lapidar care nu limpezeste situatia. Pentru ca Filip, acest Llosa de pe Sasar, a constatat ca am facut greseli de exprimare, am primit raspunsul meritat. Eruditii Inspectoratului au inceput raspunsul cu formularea: “Programul de Reabilitare al scolilor (…)”. Pavele, cneazule, nu-ti platim cursuri de limba romana! Din anostul comunicat am aflat ca… n-am aflat nimic: “Receptia lucrarilor s-a efectuat in conformitate cu legea, iar Cartile Tehnice ale constructiilor se gasesc la Consiliile Locale in patrimoniul carora s-au predat cladirile”, bla-bla, bla-bla. il intereseaza pe Filip Pavel ca realitaea de pe teren este cea pe care v-am relatat-o?

Nicolae Teremtus, Teofil Ivanciuc, Ciprian Dragos



* Subventie SAPARD pentru ferma fara autorizatie!
Ferma animalelor

Categoric, e benefic sa fii sef de ocol silvic. Daca mai esti si consilier judetean, ti se pare ca te-a izbit sansa in moalele capului. Poate confirma Nicolae Pop, seful Ocolului Silvic Ulmeni si proaspat consilier judetean. Avand o ferma de porcine, neautorizata (!), contestat de vecini, dar prietenos cu autoritatile de control, Pop isi mai “trage” si o ferma de taurine. Legal, nu?

Daca are omu’ pamant, poate pune de-o ferma (de porci, de taurine, nu conteaza). Cu autorizatiile, e alta mancare de peste. Se poate si fara. Dupa ce v-am prezentat povestea urat mirositoare a unei ferme de porci din Ulmeni, e momentul sa vedem ce poate face influenta din om si din cei care-l controleaza! Vecini terorizati de miros, autorizatii minunate care lipseau cu desavarsire, si, totusi, o afacere prospera. Imposibil? Gresiti.

Schepsisu’

Povestea devine realitate, daca “tartorul” cu rol de personaj principal e Nicolae Pop, seful Ocolului Silvic Ulmeni si consilier judetean cu fotoliu in Comisia pentru Agricultura a CJ. In urma articolului (care i-a tulburat apele cu miros fetid), Pop a sustinut ca a desfiintat ferma de porci, lucru confirmat si de Vasile Ardelean, primarul comunei. Dar, ultima noutate de pe “frontul” Ulmeni demonstreaza contrariul. Pop doar s-a reprofilat! A dat porcii pe vaci, beneficiind de un proiect cu finantare subventionata de Guvern. Cu toate astea, traiectoria afacerii a ramas paralela cu legea. Da’ are importanta? Poate doar pentru vecinii siliti sa-si obisnuiasca simturile olfactive cu balegarul de vaci. “Din cate stim, isi face ferma de taurine. E drept ca vacile nu miros ca porcii, dar tot nu se incadreaza in limitele stabilite de lege. Pentru taurine, ar trebui sa-si amplaseze grajdurile la distanta de 200 de metri, iar intre ferma si gospodaria noastra sunt cam 50 de metri. Ferma de porci e in lichidare, dar tot mai are destui. Acu’ avem noroc ca e iarna, dar la vara…”, a spus Georgeta Cedica, o vecina terorizata de miros.

Ferma Morgana

L-am intrebat pe primarul din Ulmeni cum stau lucrurile. Precum ne-a obisnuit deja, ochelarii roz vad doar ceea ce vor. “Don’soara, nu mai ii nici o problema. O vandut porcii ca sa nu mai fie discutii, acu’ tat ii in regula. O zas dom’ Pop ca si-a face orice sa fie legal (adica recunoscuse consilierul ca biznisul cu porci, dar fara autorizatie, e in afara legii?, n.red.). Poate o ferma de cabaline. Acu’ nu stiu ce-i acolo”, a spus nestiutorul Ardelean. De ce e nestiutor primarul? Pentru ca: 1) Pop nu “o vandut porcii”; 2) diferenta intre vaci si cai e de cel putin doua coarne si-un uger si, desigur, de vreo 100 de metri distanta intre ferma si cea mai apropiata locuinta. Conform legii. Asa ca, somn usor, dom’ primar! Macar pana la alegeri. Ori poate doar pana la vara, cand mirosul de balegar va patrunde si dincolo de termopanele noii cladiri a primariei. Pe de alta parte, Directia Sanitar Veterinara Maramures (DSV) afirma ca ferma de porci a fost desfiintata, iar Pop a incasat o amenda. Cat despre taurine, DSV nu a eliberat nici o autorizatie de functionare (si nici nu avea cum), fiindca amplasamentul nu se incadreaza in conditiile prevazute de lege.

Rezolvare la pizzerie

Referitor la controlul aprig al DSV, se pare ca acesta s-a incheiat totusi pacifist, Pop imblanzind intransigenta inspectorilor cu o chermeza ce a avut loc chiar la pizzeria din buricul targului. Ca Pop n-a platit nici o amenda, ne-a confirmat chiar el. Deci, ori omul are putina tinere de minte, ori DSV-ul ne-a mintit cu nesimtire. Cert e ca ne-am hotarat sa verificam adevarul, solicitand pe aceasta cale actul care atesta amendarea lui Pop. Daca nu-l primim, e clar. Oricum, partea cu pizzeria si festinul pantagruelic e confirmata de suficienti martori. Nota de plata de cateva milioane de lei e oricum sub cuantumul amenzii, iar “pierderea” e recuperabila prin vanzarea a vreo doi porci, din cei inexistenti. Pentru ca Pop “n-are ferma”, nu-i asa? Pana una-alta, omu’ isi vede de treaba nestingherit si incaseaza bani frumosi. Tocmai i-a fost aprobat un proiect subventionat de guvern pentru infiintarea unei micro-ferme de vaci cu lapte si vitei. Cum a obtinut aprobarea, cata vreme nu exista autorizatie de la DSV? Cerul stie. Pop afirma ca ferma trebuie sa indeplineasca normele UE, sa fie dotata si echipata conform standardelor impuse, dar uita ca are nevoie si de autorizatie. Avem si noi o curiozitate: daca DSV va impune din nou “desfiintarea” fermei, Pop se va apuca de crescut purcelusi de Guineea? Ca aia nu miros.

Legea pe care n-o stie Pop

Ordinul Ministerului Sanatatii 536 din 1997 prevede ca fermele de porci trebuie sa fie amplasate la cel putin 500 de metri de orice locuinta, iar cele de taurine la cel putin 200 de metri. In conditiile in care ferma este amplasata la nici 100 de metri de gospodaria familiei Cedica, Pop n-ar fi intrat in legalitate nici cu o ferma de cabaline, in ciuda parerii “autorizate” a primarului Ardelean. Nu poate fi vorba nici de gospodarie personala, fiindca in aceste conditii efectivul maxim ar fi de 5 capete de porcine si 5 de bovine! “Nerespectarea normelor de igiena privind mediul de viata al populatiei atrage raspundere disciplinara, administrativ-materiala, civila, ori dupa caz, penala”, spune legea. Asteptam s-o aplice cineva.

Pop se disculpa

“Cu ferma de porci e totul in regula si sa stiti ca nu am primit nici o amenda de la nimeni. Mai am vreo douazeci de purcei mai mititei, dar ii lichidez pana in primavara. Mi s-a aprobat un proiect subventionat de Guvern pentru constructia si popularea unei ferme de vaci cu lapte si viteii aferenti. Am deja 20 de vaci, constructia e gata. Am obtinut toate avizele de la mediu, pompieri, gaz, electricitate, Sanepid, ca pentru orice constructie. Doar indeplinesc toate conditiile acuma. M-am apucat de taurine pentru ca legea spune ca distanta pana la locuinte e mai mica. Nu stiu exact cat trebuie sa fie, dar ma incadrez.”

Ioana Lucacel, Lavinia Cotarcea



* Deficiente mari la podul reabilitat de CIMP!
Podarul COZMA cere-un zlot

Alexandru Cosma, ”prezidentul” Consiliului Judetean, refuza realitatea. Dupa ce firma pe care a fondat-o a lucrat la reabilitarea podului Decebal din Baia Mare, un studiu de expertiza a stabilit mari deficiente. Cu toate acestea, Cosma sustine ca “nu exista nici un pericol”. Pus in fata aceleiasi probleme, primarul Anghel recunoaste gravitatea situatiei si ia atitudine.

Problema podurilor de peste raul Sasar nu a inceput ieri si nici nu se va termina azi. A fost luata in calcul inca de la mijlocul anilor ‘90, cand specialistii care au analizat situatia celor sapte poduri peste raul baimarenilor au constatat ca toate aveau probleme din cauza erodarii in extremis a albiei. In ‘95, Primaria a comandat firmei de proiectare ARIS un studiu de expertiza. S-a dovedit ca podurile aflate in cel mai mare pericol erau Decebal si Taul Rosu. In perioada 2001-2002, in urma alocarii a 17 miliarde lei a inceput regularizarea malurilor raului in aval de podul Decebal si lucrari de stabilizare a acestuia. Firma castigatoare a fost CIMP, firma fondata de Alexandru Cosma, actualul presedinte al Consiliului Judetean, “donata” ulterior (c-asa zicea “legea nedreapta”) fiicei sale. S-a facut ce s-a facut, si jumatate de pod s-a mai carpit, doar se alocase un purcoi de bani! Se pare ca fondurile nu au fost suficiente (!), desi, pentru comparatie, la acea vreme, cu 17 miliarde se puteau ridica 5-6 vile pe cinste.

Vai de steaua lor!

Pentru ca lucrarile nu s-au finalizat, structura podului continua sa se degradeze. Asociatia de locatari de pe strada Dragos Voda (cea care traieste drama de a cadea cu bloc cu tot in rau!) a sesizat Prefectura Maramures, Consiliul Judetean si Primaria Baia Mare. Primaria Baia Mare a inteles gravitatea problemei si, in noiembrie 2003, a solicitat firmei ARIS reactualizarea expertizei tehnice. ”In urma expertizei am constatat deficiente mari la pila (piciorul podului) dreapta. Trebuie refacuta albia si partea superioara (zona verde si pietonala), care este compromisa. Acum este momentul pentru stoparea fenomenului de erodare. Daca nu se iau masuri, este vai de steaua lor”, a afirmat Teodor Rusu, directorul SC ARIS. Dupa parerea specialistilor, o interventie la momentul actual ar ajunge la cateva miliarde, dar amanarea lucrarilor, ar putea costa pana la 50 miliarde.

Baliverne

Pus in fata situatiei, Alexandru Cosma, a cedat sentimental (neuitand probabil ca firma CIMP “a crescut in curtea sa”) si a trimis Asociatiei 56 un raspuns soc. ”Va asiguram ca stabilitatea acestuia (a podului, n.red.) nu prezinta nici un pericol, conform expertizei si proiectului de executie.” Scrisoarea semnata de tandemul Cosma-Ionel Pop (secretarul CJ) aduce grave ofense specialistilor de la ARIS si nu numai, care in opinia “boierului judetului” nu fac doi lei. De altfel, la cum il stim pe amicul Cosma, nici nu putea avea o alta reactie. Licitatia a castigat-o, lucrarea s-a facut cum s-a facut, 17 miliarde a incasat – toate bune. Ce mare paguba ca podul nu sta bine? Treaba lui. “Nu e nici un pericol”. Da’ si matale, nene Cosma, sa n-ai matale pic de consideratie fata de cei care stiu cand cade podul si cand nu? Zau asa. Si acum, ce se intampla? Se mai asteapta vreo caruta de miliarde de la buget sa se peticeasca ce-a ramas neterminat? Despre castigatorul licitatiei nu prea avem indoieli.

Ciprian Dragos

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.