ANCHETE

* Afacerile “intunecate” ale presedintelui Asociatiei Nevazatorilor Maramures
Orbii care… vad

* Cosma si CASTRUM fac politica banilor publici
Firma licitatiilor de partid

* In Maramures exista Agentia de Protectie a Poluarii Mediului
Pesticidele mortii

* Afacere ilegala, deghizata in act caritabil!
Escrocheria “Blenstein Teiger”

* Un sofer bogat, baut si vitezoman a aruncat doi sarmani
In ghearele mortii

* Afacerile “intunecate” ale presedintelui Asociatiei Nevazatorilor Maramures
Orbii care… vad

Ilegale certificate de nevazatori, alegeri prezidentiale prin vot deschis (la adapostul presiunii), locuinte pentru nevazatori puse “la pastrare pentru domnu’ presedinte”. Intr-un cuvant, o parte din afacerile intunecate ale presedintelui Asociatiei Nevazatorilor din Maramures, Gheorghe Simon, un soi de demiurg al orbilor care “taie si spanzura”, cladind legea si statutul dupa cum cere interesul personal.

Desi nu este agreat de cei care n-au iesit la “inaintare cu atentii”, nimeni nu indrazneste sa i se impotriveasca presedintelui, ca are “fonctie” de care tine cu dintii de prin ’90. Initial, statutul spunea ca presedintele asociatiei n-are dreptul la mai mult de doua mandate consecutive, dar pestele de la cap se-mpute. Presedintele Asociatiei Nevazatorilor din Romania, Teodor Lapadatu, fiind in aceasi oala, s-a lepadat de lege si a solicitat modificarea statutului la trei mandate. Probabil dupa patru ani, povestea se va repeta, iar asociatiile din tara vor vota modificarea. Asa cum s-a intamplat si acum. Pana la urma, cei care voteaza isi protejeaza propriile interese, fiind persoane din conducerea asociatiilor judetene.

Dictatura lui Simon

Nu e de mirare ca Gheorghe Simon, presedintele Asociatiei Nevazatorilor Filiala Maramures, se declara “presedinte pe viata”. Nu mira nici ca nu-si poate face probleme in privinta contracandidatilor, fiindca nu le da posibilitatea sa iasa la rampa, iar alegerile se desfasoara in mod “democratic”. Vot deschis. Sa se vada cine nu e de acord cu Simon. S-apoi sa platesca. “Inainte de alegeri, fiecare localitate care are peste 12 nevazatori isi alege unul sau doi delegati. Desi delegatii vin cu insotitori, alegerile nu se fac prin vot secret. Este o hotarare la nivel national, dar noua nu ne convine. Suntem ridicati fiecare in picioare si spunem cu cine votam. Nominal. Candidatii se propun pe loc. Dar din moment ce contracandidatii lui Simon nu sunt foarte cunoscuti, nimeni n-are curajul sa voteze impotriva lui. Daca zice unu’ Simon, toti spun la fel. Adevarul este ca oamenilor le e frica de ce se poate intampla daca este ales Simon, iar ei nu l-au votat”, a spus N.B, unul dintre delegati, a carui identitate o protejam de razbunarea lui Simon.

Nevazatorii “muncitori”

GAZETA a descoperit mai multe persoane incadrate in gradul I de nevazatori, care au muncit in diferite ateliere si fabrici. Si nu in sectii pentru nevazatori. S-au pensionat prin ’95, ’96 pentru limita de varsta, cu cate 15-20 de ani de munca, dar sunt declarati nevazatori din ’80 (sau chiar mai inainte) si isi primesc drepturile de la Asociatia Nevazatorilor. Virginica Cozoplean si Mariana Grumaz au muncit ca maseuze la Spitalul Judetean de Urgenta Baia Mare pana in anul 1996. S-au pensionat pentru limita de varsta (in baza legii 57/1992), dar data aparitiei handicapului ramane un semn de intrebare chiar si pentru medicii care le-au examinat. Cel putin asa apare in certificatul de incadrare intr-o categorie de handicap. Surse din cadrul asociatiei ne-au declarat ca se deplaseaza fara insotitor la domiciliul clientilor. Adrian Vascul s-a pensionat dupa ce a muncit ani buni intr-un atelier de vulcanizare situat in zona Pietei de Alimente. Fratele sau, Valentin Vascul, a iesit la pensie pentru limita de varsta in 1996, dupa ce a muncit intr-un atelier de mobila. In legatura cu aceste cazuri si cu alte cateva pe care spatiul ne impiedica sa le publicam, GAZETA a sesizat Inspectoratul Teritorial de Stat pentru Persoane cu Handicap, care i-a chemat la comisie pentru reexaminare, in data de 29 ianuarie.

Garsoniera morgana

Printre drepturile acordate nevazatorilor se numara si locuintele sociale. Insa din 1990, Asociatia Nevazatorilor n-a prea avut succes in atragerea de donatii sau locuinte. Vina apartine fostului presedinte, care a “confundat” destinatia locuintelor, sau, ma rog, nevazatorii cu vazatorii, si interesul orbilor cu interesul personal. Se pare ca acest obicei a ramas mostenire actualului presedinte. Surse din interior ne–au declarat ca asociatia are in prezent o garsoniera situata pe strada Luminisului, dar n-a fost data in folosinta de cel putin trei ani, desi cererile nevazatorilor pentru acordarea de locuinte sunt numeroase. Mai mult decat atat, Simon sustine ca respectiva locuinta nu exista, iar nevazatorii sunt trimisi la primarie pentru a-si rezolva problema! “De la revolutie incoace n-am primit nici o locuinta. Problema cu locuintele nu-i numai la noi in judet, ii peste tot. Io n-am cum sa-i ajut, numai primaria poate”, sustine, Gheorghe Simon.

“Medicu’ ii Dumnezo’”

Desi functia pe care o ocupa ii permite sa ceara si reexaminarea nevazatorilor, nu numai sa foloseasca o locuinta care nu-i apartine, Simon pozeaza in postura de samaritean milostiv. “Io n-am sesizat niciodata la comisie pa nime’. Sunt oameni care nu incap unu’ de altu’ si cer sa fie chemati la comisie. Sunt bugati de aistea, mai ales di la tara. Vine badea Gheorghe si zace ca badea Gavrila primeste bani de la Asociatia Nevazatorilor si n-ar trebui sa primeasca. Nu-s io fabrica de nevazatori, medicu’ ii Dumnezo’, daca da diagnosticu’ sa se incadreze la noi, bine, daca nu, nu”, spune Simon. Intr-adevar, medicii sunt cei care pun diagnosticul, dar oare o crestere cu aproape 3.000 de persoane a numarului de nevazatori in ultimii 13 ani nu ridica nici un semn de intrebare? Orbim in masa, oameni buni? Sau sunt altii mai “jmecheri”? Prin articolul de fata, GAZETA nu urmareste denigrarea acestei categorii defavorizate, ci modul in care publicatia a inteles sa reactioneze impotriva actiunilor celui care are obligatia de a apara drepturile nevazatorile, nu interesele personale. In curand, noi dezvaluiri din lumea intunericului.

Mafalda

Satutul Asociatiei Nevazatorilor spune ca presedintele poate avea cel mult trei mandate consecutiv. Gheorghe Simon considera ca poate candida la functia de presedinte a asociatiei de cate ori doreste. “Sunt presedinte de la revolutie. Is la al treilea mandat. Om vedea ce reglementari mai apar, oricum statutul asociatiei nu zace cate mandate am voie. Ii ca si la primari. Nu ca si la presedintele Americii.” - Gheorghe Simon, presedintele Asociatiei Nevazatorilor din Maramures.

Ioana LUCACEL



* Cosma si CASTRUM fac politica banilor publici
Firma licitatiilor de partid

Mariajul dintre politica si afaceri spune ca partidul ajuns la guvernare trebuie sa intoarca favorurile catre sponsor (banii varsati in visteriile electorale). Cum partidul nu poate returna cash “imprumutul”, datoria se plateste prin “servicii neconventionale”: accesul spre banii publici. Vectorul spre banii contribuabililor sunt licitatiile publice.

Morisca intereselor a creat imperii financiare. Din afacerile in constructii se castiga bine. Depinde de licitatii. Sistemul e simplu. Aceleasi firme “galonate” castiga, de obicei, licitatii locale, judetene sau de importanta nationala. Firmele, denumite tehnic antreprenori generali, dau in subantrepriza lucrari altor firme care, de multe ori, sunt fie mult mai calificate (dar nu au sustinere politica), fie nu au cifra de afaceri solicitata, au datorii la stat etc.

Castrum la Vama

In toamna lui 2003, SC Castrum Corporation SRL din Satu-Mare a predat noul sediu al Biroului Vamal Cluj. Suma decontata de Directia Generala a Vamilor s-a ridicat la 97, 6 miliarde de lei. Printre participantii la licitatie au fost societatile Cominco Bucuresti, Constructii Napoca, ACI sau TIM Cluj. Ca un facut, toate au legaturi cu PSD. De exemplu, SC Cominco SA era firma lui Serban “Miki Spaga” Mihailescu, din care a fost nevoit sa se retraga, dupa adoptarea pachetului de legi anticoruptie. Licitatia pentru realizarea sediului Biroului Vamal Cluj a avut loc inainte de 2000, in vremea guvernarii CDR. Era “normal” ca firmele pesediste amintite sa nu castige licitatia. Asta nu inseamna, de pilda, ca SC Castrum Corporation SRL era o firma cu inclinatii liberale. Totusi, la acea data, ministrul de Finante, Decebal Traian Remes, liberal de felul sau si originar din Maramures, detinea impreuna cu sotia sa, Steliana, societatea Predilect, o firma de comisionar vamal extinsa la nivel national. Fireste, directorul general al vamilor de atunci, Nini Sapunaru, era coleg de partid cu Remes. Firma care a proiectat biroul vamal, societatea Institut Proiect din Cluj, era o societate controlata de CDR (doi dintre actionarii firmei erau membrii PNL, respectiv PNTCD: Octavian Buzoianu si Doru Bolos).

Negarea negatiei

Gheorghe Mois, patronul Castrum Corporation, ne-a declarat ca firma sa nu a avut niciodata vreo legatura de afaceri cu firma lui Remes. Dar coincidentele continua. Tot in timpul guvernarii CDR, SC Castrum Spedition SRL a incheiat un contract de privatizare cu FPS. Obiectul privatizarii - societatea de taximetrie bucuresteana Taxi Cobalcescu. Interesant este ca privatizarea s-a facut de catre FPS prin intermediul Ministerului Finantelor, condus de acelasi Remes. Dupa privatizare, sindicatul de la Taxi Cobalcescu a intrat in greva, denuntand ca nu a fost instiintat despre modul cum a fost vanduta societatea.

Certitudini

In 2001, directorul economic de atunci al Castrum Corporation, Adrian Dinu, a declarat ca investitia in biroul vamal de la Cluj se va cifra la 53 de miliarde. Cum s-a ajuns la 97,6 miliarde, cifra aproape dubla, nu a stiut sa ne raspunda nimeni. Nici patronul Mois si nici directoarea economica Tania Vasilache (care nu a putut fi contactata la nici un numar de telefon pus la dispozitie pe site-ul societatii). Din spusele lui Mois, singurele lucrari “subinchiriate” au fost cele de introducere a gazului de catre o firma clujeana, care, spune Mois, a reusit sa obtina mai repede avizele si autorizatiile. Lucrarile pentru introducerea gazului au costat intre 2 si 3 miliarde. Alt aspect “banos” este ca in planul de dezvoltare si amenajare al Biroul Vamal Cluj (amplasat intr-o curba periculoasa) e cuprinsa si o modificare a benzii rutiere. Deocamdata nu stim daca refacerea drumului cade in sarcina SC Castrum Corporation SRL si cat vor costa lucrarile. Dar suntem convinsi ca nu putini.

Cosma truc(k)

Algoritmul politic a facut ca din zona de nord a tarii, PSD sa-si aleaga unul dintre ministrii cabinetului Nastase, in persoana ministrului Apararii Nationale, Ioan Mircea Pascu. Originar din Maramures. Ce treaba are insa Castrum Corporation cu Maramuresul? Drept marturie a faptului ca firma lui Mois nu este o firma cu inclinatii liberale, dar nici de stanga, ci o firma care urmareste strict profitul, din bani publici daca se poate, este recenta cardasie dintre Castrum Corporation si firma CIMP din Baia Mare, detinuta de presedintele Consiliului Judetean Maramures, pesedistul Alexandru Cosma. Astfel, licitatiile pentru lucrarile la sediul Agentiei pentru Protectia Mediului si blocul L8A din Baia Mare au fost castigate de firma “Castrum Corporation”. Subantreprenorul lucrarii a fost CIMP! Seful Garzii de Mediu, Gheorghe Dobra, a confirmat ca firma “prezidentului” Cosma a preluat lucrarile de instalatii. Potrivit altor surse, doua firme maramuresene ar fi realizat si lucrari interioare, dar si de instalatii. Potrivit contractului incheiat intre Castrum Corporation si beneficiar, termenul limita al predarii lucrarii era decembrie 2003. Despre nerespectarea normativelor in vigoare privind protectia muncii si calitatea lucrarilor, proiectul modificat, inexistenta sistemului de siguranta, echiparea muncitorilor de la CIMP in salopete CASTRUM si alte nereguli, am mai scris. Ne vom opri la “spilul” afacerii. Castrum Corporation a castigat licitatia, dar a dat lucrarea celor doua firme baimarene. Se spune ca firma CIMP a cedat celor de la Castrum o parte din lucrarile de la statia Peco Petrom din Viseu de Sus (o astfel de lucrare costa aproximativ 900.000 USD, n.red.) in schimbul lucrarilor de la sediului APM. Cert este ca lucrarile nu sunt finalizate la timp, asa ca beneficiarul a incheiat un act aditional, care prevede prelungirea termenului de predare pana in iunie 2004. Oricum, banii vin de la buget. Directorul APM Maramures, Gheorghe Voinescu, a declarat ca din relatia CIMP/Castrum Corporation, firma presedintelui CJ Maramures s-a ales cu 10 miliarde de lei. Fireste, nici un organ abilitat nu a verificat cum s-au realizat lucrarile. Cine s-ar atinge de firma prezidentului Cosma si, implicit, de Castrum Corporation? Oricum, inca de pe acum, firma satmareana trebuie sa ia serios in calcul posibilitatea ca Alianta PD-PNL sa castige alegerile. Nu se stie de unde si cand sare licitatia banoasa, pardon, iepurele!

Traiasca partidul!

De remarcat apetenta directorului Dinu de a indica viitoarele proiecte ale firmei: contracte grase cu compania de stat Petrom pentru realizarea unor statii Peco, construirea de drumuri in cartierele aflate sub tutela Agentiei Nationale a Drumurilor, construirea unor scoli prin Ministerul Educatiei (printr-un program al UE aflat in curs de derulare la nivel national, n.red.), precum si inchiderea unor exploatari miniere prin intermediul Ministerului Industriei si Resurselor. Dinu amintea de cinci astfel de inchideri de mine, la un pret de 9 miliarde lei/bucata. Strategia Castrum Corporation era directionata clar spre licitatiile publice.

Nicolae TEREMTUS, Silviu MANASTIRE



* In Maramures exista Agentia de Protectie a Poluarii Mediului
Pesticidele mortii

Anul trecut, Agentia de Protectie a Mediului Maramures (APM) a fost premiata intre institutiile de profil pentru merite deosebite in activitate! GAZETA repara “nedreptatea”, considerand ca premiul a fost acordat intr-un moment de ratacire a juriului, in conditiile in care starea mediului din judet este jalnica, institutiile responsabile intrecandu-se in a arunca pisica moarta in curtea altora.

Conform rapoartelor Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului (MAPAM), in Romania, se colecteaza anual 8 milioane tone deseuri. O mare parte o reprezinta deseurile periculoase (provenind din industrie, sanatate, agricultura, transporturi), care pun in pericol sanatatea a milioane de oameni. Pentru ca intotdeauna ne-am dorit un judet fruntas, iata-ne in fata unei ”performante” deloc de invidiat. Capul listei intr-un ”best of” al celor mai poluate judete din Romania. Rapoartele nationale ale MAPAM situeaza detasat judetul Maramures pe primul loc la numarul de depozite pentru substante chimice, cu 85, in timp ce locul doi este ocupat de Cluj, cu 68.

“Certificatul” de oras poluat

La capitolul zone critice (sub aspectul starii mediului), orasele din judet sunt din nou ”premiante”. Baia Mare, locul I la zone critice cu poluare atmosferica in cantitate crescuta de dioxid de sulf si pulberi; locul II la poluarea cu metale grele in sol (cupru, plumb, zinc); locul II la poluarea chimica a solurilor; locul III la poluare atmosferica datorata metalelor grele (cupru, plumb, cadmiu). Baia Sprie, locul II la depasirea indicatorilor de poluare a apelor (gratie Exploatarii Miniere). Maramuresul ocupa un ”dezamagitor” loc VI la capitolul zone critice datorate depozitarii sterilului minier, iar Baia Mare primeste mentiunea speciala a juriului pentru depasirile frecvente ale concentratiilor maxime admise la indicatorii de calitate ai atmosferei (prin grija deosebita a intreprinderilor Phoenix si Romplumb). Practic, nu exista capitol la care sa dezamagim. In concluzie, putem spune ca avem reprezentante de seama printre cele mai poluate orase din Romania, concurente fiind doar Zlatna si Copsa Mica.

Statistici sumbre

Dupa acest episod de comedie neagra, ne vine greu sa credem ca cei mai multi dintre noi supravietuim cu stoicism intr-un imens laborator, fiind subiectii unei poluari istorice. Nu trebuie sa fii nici specialist pe probleme de mediu si nici alergic la plumb pentru a-ti da seama ca locuiesti intr-un mediu care iti scurteaza zilele. Conform rapoartelor intocmite de APM, in Maramures, cantitatea totala de deseuri se ridica la peste 2.200 tone anual, din care 1.500 tone sunt periculoase. Au fost identificate peste 300 depozite industriale. Cele mai multe sunt halde de steril, depozite comunitare si iazuri de decantare. Situatia cea mai grava o reprezinta cele 18 iazuri de decantare, care (cu o singura exceptie) nu sunt ecologice si polueaza in principal apa, prin infiltratii periodice. Alaturi de acestea, sunt miile de locuri unde se depoziteaza haotic rumegusul, provenit din exploatarea lemnului. Practic, nu exista curs de apa, via Borsa-Viseu-Sighet-Baia Mare, unde sa nu intalnesti imense gramezi de rumegus aruncat ilegal de cei ce ne usureaza de aurul verde. Nu putem incheia lista fara a aminti si foarte periculoasele deseuri spitalicesti, care sunt arse in conditii neautorizate.

“Voinicel”, baiat de trupa

Ce face institutia simbol a protectiei mediului de la noi (in cazul in care cineva crede ca aceasta face ceva)? In loc de raspuns, Gheorghe Voinescu, directorul APM, a adus acuzatii Garzii de Mediu. ”Rolul nostru este de a emite avize, acorduri, autorizatii, de a gestiona deseurile (realizand o baza de date a acestora), monitorizam factorii de mediu si ariile protejate. Datele obtinute le transmitem Garzii de Mediu, cu care nu avem o colaborare buna. Ei nu ne trimit niciodata concluziile constatarilor lor. APM nu poate rezolva problema deseurilor. Este treaba Garzii de Mediu, a Directiei Fitosanitare, a Protectiei Civile”, a afirmat Voinescu. Asadar, Pilat s-a spalat pe maini. Colaborarea celor doua institutii de mediu este penibila, in conditiile in care au facut parte din aceeasi structura pana la mijlocul anului trecut, cand APM a ramas la Ministerul Mediului, iar Garda a trecut la Autoritatea Nationala de Control. In atare conditii, avem de a face cu doi divortati care prefera sa-si aduca jigniri decat sa rezolve problema mediului. ”Anul trecut, Garda de Mediu a dat peste 30 de amenzi. Au fost vizate primariile, Romplumb, Remin, agenti economici si persoane fizice”, a sintetizat Lenuta Trif, directorul interimar al Garzii de Mediu (Dobra a inteles ca face un serviciu institutiei prin plecarea sa). Iata si o spectaculoasa realizare – 30 de amenzi intr-un an, in judetul poluarii. Probabil ca daca am numara toate tipurile de surse de poluare, am afla ca sunt mai multe de 30. Mai baieti, lasati-o mai moale!

Moartea, o mostenire comunista

O alta problema spinoasa o reprezinta depozitele de pesticide. Cele patru din judetul nostru (care adapostesc aproape 30 tone) sunt o avere nefericita mostenita din regimul ceausist si nimeni nu se inghesuie sa o revendice. Depozitele nu apartin nimanui - adica sunt ale statului - si sunt administrate de Unitatea Fitosanitara. ”Pesticidele ramase dupa desfiintarea fostelor CAP-uri s-au strans si s-au depozitat in locuri amenajate in patru centre in judet. Vorbim de insecticide, ierbicide, fungicide si produse neidentificate (amestec), care se prezinta sub forma solida sau lichida. La depozitul de la Somcuta Mare, avem gardieni care le pazesc dupa amiaza si noaptea. Pana nu se vor gasi bani pentru distrugerea lor nu avem ce face cu ele. Speranta este un program de tip PHARE, costurile fiind mari (in jur de 100 mii euro)”, a apreciat Valer Velea, directorul Unitatii Fitosanitare. In afara depozitului de la Somcuta Mare, nici unul dintre celelalte trei nu este pazit (!) si prezinta reale pericole pentru mediul inconjurator, mirosul acestora fiind simtit de la distanta. In atare conditii, avem slabe sanse de a accede in Uniunea Europeana, cand toate problemele de mediu trebuie rezolvate. Daca dupa statisticile din comunicate si statistici oficiale (!) poate aprecia cineva ca APM Maramures merita un premiu, inseamna ca are o imaginatie bogata. Probabil e un premiu al nepasarii si iresponsabilitatii. Scuze sunt usor de gasit. Asteptam solutii. Pana atunci, mirosul pesticidelor impute tot sistemul.

Ciprian DRAGOS



* Afacere ilegala, deghizata in act caritabil!
Escrocheria “Blenstein Teiger”

Desi s-a adoptat o lege care interzice strangerea de fonduri in locuri publice fara acordul primariei, escrocii deghizati in buni samariteni isi vad linistiti de treaba. Ceea ce se vrea a fi un gest de caritate si solidaritate sociala se transforma in inselaciune si fals, iar voluntarii marinimosi, interesati de copiii bolnavi sau manastiri in constructie, sunt doar niste misei care se imbogatesc, profitand de naivitatea cetatenilor.

Material pentru Politia economica!

Sunt copii de 12-13 ani, care opereaza, de obicei, in mijloacele de transport in comun sau in baruri. Sustin ca aduna bani pentru “Blenstein Teiger”, o asociatie familiala din Tautii Magheraus, dar nu stiu ca asociatiile familiale pot angaja doar rudele de gradul I si II ale patronului. Daca ceri amanunte, iti arata o legitimatie fara fotografie sau stampila. “E a sotilor Moldovan din Tautii. Nu suntem rude cu ei, adunam numai bani pentru asociatie si pentru copii bolnavi. Suntem vreo 15 copii care lucram la asociatie”. Nici la Oficiul Registrului Comertului si nici la Primaria din Tautii Magheraus nu este inregistrata nici o asociatie familiala cu acest nume. “Nu avem nici o asociatie cu numele asta, nici macar n-am auzit. Oricum, la noi nu figureaza”, afirma Anton Ardelean, primarul comunei Tautii Magheraus.

Icoane xeroxate!

Mai frecventa este strangerea de fonduri pentru construirea de biserici sau manastiri. De obicei, escrocii iti ofera o iconita “sfintita”, care are pe spate “stampila” unei manastiri. “Cat puteti si cat vreti sa donati pentru ridicarea manastirii Orlat din judetul Sibiu. Icoanele sunt sfintite, le-am adus de la manastire”. Colegii de la GAZETA de Sibiu ne-au confirmat banuielile: la Orlat exista una dintre cele mai estetice manastiri din zona! Asadar… abureli! GAZETA a cercetat si a descoperit “tehnica” si modul de operare. Cei care colecteaza fonduri n-au nici o legatura cu cele sfinte. Se intereseaza de lacasurile de cult aflate in constructie din alte judete (pentru a fi mai greu de verificat), apoi xeroxeaza calendare sau copertile cartilor de rugaciuni pe care le ofera pentru sume cuprinse intre 10 si 50.000 de lei, in functie de “buzunarul” omului. “Avem doi clienti care copiaza frecvent imagini biblice din carti de rugaciuni sau calendare. De obicei vor 18-20 de copii. O foaie A4 cuprinde cam noua imagini si costa circa 20.000 de lei, deci e rentabil pentru ei”, a spus D. I., angajata unui centru de copiere din Baia Mare. In rest, asteptam reactia celor platiti sa-i inhate pe escroci.

Ioana LUCACEL



* Un sofer bogat, baut si vitezoman a aruncat doi sarmani
In ghearele mortii

Carnagiu la Berbesti * Liviu Gheorghe Tiple din Sighet a ucis intr-un accident rutier doi oameni * Soferul era sub influenta bauturilor alcoolice * Masina depasise limita legala de viteza * Cazul e invaluit in ceata declaratiilor contradictorii

Vineri 9 ianuarie 2004, ora 18,15. O masina marca Seat, model Cordoba, cu numarul de inmatriculare MM-77-AAA, rula cu viteza (unii martori oculari declara ca avea poate 140 km/ora!) inspre Ocna Sugatag. In satul Berbesti (comuna Giulesti, Maramures), soferul a accidentat mortal doua persoane aflate pe marginea drumului. In loc sa opreasca, soferul si-a agravat situatia, parasind locul accidentului cu mortul pe capota! Imaginile terifiante ne-au fost relatate de satenii aflati in grupul celor doi ucisi.

Accidentul

In momentul impactului, Ioana Batin (49 de ani) a fost aruncata la o distanta de 15 metri, iar Petru Rad (45 de ani) a fost proiectat pe autoturism (“infipt” realmente in parbrizul fata!). Masina a continuat sa ruleze circa un kilometru (!), dupa care cadavrul lui Rad a cazut intr-un sant, in fata oamenilor ingroziti. Edificatoare este pozitia in care au fost gasite parti din trupul lui Rad. Un picior i-a fost gasit la 600 de metri distanta, torsul la vreo 800 de metri, iar celalalt picior langa podetul de la intrarea in satul urmator, Feresti. Soferul a urcat la volan si si-a continuat fuga, fiind prins in jurul orei 20, la un baraj organizat in fata statiei Petrom din Sighet, de catre Politia Rutiera din municipiu. Politistii au identificat soferul in persoana lui Liviu Gheorghe Tiple (34 de ani), ginerele patronilor cofetariilor “Ileana” si “Intim”. Dupa declaratia preliminara, Tiple a fost condus la spital, unde i s-au recoltat probe biologice, dovedindu-se ca omul era baut (avea 1,25 la mie imbibatie alcoolica in sange). Victima, Petru Rad, a lucrat timp de doi ani si jumatate in Israel si abia se intorsese acasa. Ioana Batin locuia in Sighet si avea doi copii.

Cine este Tiple?

Liviu Gheorghe Tiple, imprudentul sofer, este sot si tata, licentiat, om de afaceri (in domeniul asigurarilor si cu un motel in constructie), iar sotia sa este lucrator bancar. In momentul accidentului, era “insotit” de o femeie. Cine era aceasta? O angajata a cofetariei “Ileana” (una dintre proprietatile socrilor lui Tiple), cunoscuta ca “Nicky din Vadu Izei”. De ce se indreptau cei doi la Ocna Sugatag, probabil nu vom avea niciodata certitudini. Cert e ca perechea se indeparta de casa, apropiindu-se de statiunea dotata cu hoteluri si casute discrete, in prag de seara de weekend.

Politia dilemelor

Mira comunicatul politiei, conform caruia victimele se aflau “pe partea dreapta a drumului, in aceeasi directie de mers.” Numai ca martori oculari (aflati in grupul celor omorati) spun ca in momentul producerii accidentului, victimele “se aflau pe podetul din fata casei, discutand”. Ati inteles diferenta? In acest caz, inseamna ca soferul a parasit carosabilul! Ramanand in “lumea epoletilor si chipielor”, a frapat si lipsa de profesionalism a politistilor din Giulesti (comuna de care tine satul Berbesti, locul tragediei). Desi intre cele doua localitati sunt doar 6 kilometri si politistii fusesera contactati telefonic de satenii revoltati, care deja blocasera DN 18, au reusit sa ajunga la punctul accidentului abia dupa o ora si jumatate (ora 20)! Probabil au venit pe jos… Alta dilema: politia a declarat in comunicatul de presa ca Liviu Tiple are permis de conducere din anul 2001 (eliberat de autoritatile statului american Arizona, unde a petrecut cativa ani), desi acesta sofeaza inca de la inceputul anilor ‘90 cand facea pe taximetristul in bazar! Daca “s-a uitat amanuntul”, le reamintim si ca Tiple a lucrat in Primaria Sighet, in timpul administratiei Bledea (1996-2000), si ca isi parca masina in fata institutiei aflata in centrul orasului!

E bolnav psihic?

Marti 13 ianuarie, la sectia Psihiatrie-acuti a Spitalului Municipal, surprind un sobor compus din trei medici si subiectul, adica Liviu Tiple (plus mama sa, pe hol). Spasit, cu privirea in pamant, cu o mutra pierduta, parea un pacient oarecare. Medicul Eremia Lenghel a declarat ca “este mult prea devreme pentru a se putea emite o parere. Abia am inceput investigatiile. Vedeti si dumneavoastra cum arata. Speram ca pe la inceputul saptamanii viitoare sa putem da rezultatul.” Tinand cont ca-l cunosc de multi ani pe Tiple, timp in care nu a dat nici cea mai mica dovada de “instabilitate psihica”, nu pot decat sa emit o supozitie. E regie? Vrajeala? Abureli? Tertipuri avocatesti? Sau a ramas socat de capul pe care l-a purtat infipt in parbriz?

Caz prioritar

In aceeasi zi de 13 ianuarie, Procuratura astepta primirea raportului politiei. Care contine si declaratia soferului, data intre accident si internare. Pai, nu era in stare de soc? Comandantul Politiei Sighet, comisar-sef Liviu Indre a fost transant: “Dosarul lui Tiple Liviu va fi solutionat cu prioritate. Este incomplet inca, pentru ca cei in drept (nu politia) n-au incheiat expertiza tehnica a masinii si nu e nici actul medico-legal, care trebuie sa vina de la Baia Mare. Pe 15 ianuarie a inceput urmarirea penala contra invinuitului Tiple Liviu.” In Maramuresul istoric se vorbeste de banii socrilor Bledea, care-l vor scapa pe ginerele Liviu Tiple de bratul lung al legii. Ramane de vazut.

Impacare peste cadavre

Evenimentul a readus in memoria sighetenilor un alt accident cumplit petrecut in vara lui 2003, in care Marin Varjea, un ofiter de la Bucuresti, in stare avansata de ebrietate, a ucis doua femei pe trotuar. Nici pana azi omul n-a fost condamnat. Despre recentul accident, ultimele vesti spun ca partile s-au impacat deja. Peste cadavre. Suma vehiculata ca pret al tacerii, oscileaza (in functie de sursa) intre 10.000 si 50.000 de dolari. Convingerea familiilor victimelor, ca Liviu Tiple nu va pati nimic in urma carnagiului si ca mai bine sa se aleaga cu “ceva”, este de rau augur. Cazul urmeaza sa fie instrumentat de Parchet si apoi de Judecatoria Sighet. Daca nici aceste institutii nu mai prezinta nici o credibilitate…

Teofil IVANCIUC