ANCHETE

* Mutaţi-vă în Cavnic. se împart vile! Ilies, somn usor!
Motel pentru consilier

* Au ucis, miseleste, rezervaţia naturală!
Greciada de pe stiol

* GAZETA a avut dreptate în scandalul semnăturilor false, deputatul PRM confirmă
surpriza Ifrim

* În Borsa, legile sunt puse la colţ
"Nu mă las îngenuncheat de mafioţi"

* Poliţia, Dorel somcutean si "ingineriile" sale
Constructorul cu "papagal"

* Desfiinţarea spitalului de copii din Sighet
Aranjamente ciudate

* Mutaţi-vă în Cavnic. se împart vile! Ilies, somn usor!
Motel pentru consilier

Cavnicul speră să se transforme în staţiune turistică. Unii urmează cursuri de turism, alţii fac proiecte pentru pensiuni sau spaţii de agrement. Dar, colac peste pupăză, în centru tronează o clădire cu două etaje, decorată cu geamuri termopan, care e pregătită de anul trecut să pună la dispoziţie spaţiile de cazare prevăzute în proiect. Numai că singurii turisti pe care i-a primit vreodată este familia consilierului Iulian Ilies, adică proprietarul "motelului".

Într-un oras care luptă din răsputeri să devină staţiune, ai cărui locuitori se înghesuie la cursuri de calificare în agroturism, sperand că într-o zi vor administra o pensiune turistică, o clădire, care iniţial a fost construită ca motel pe domeniul public, a devenit locuinţă personală. În timp ce primarul "nu este curios de viaţa personală a lui Ilies", acesta locuieste, bine-merci, într-o casă construită pe domeniul public, care avea destinaţia de motel.

În Cavnic, în buricul targului, langă parcul orasului tronează o clădire frumoasă cu două etaje, care în acte figurează ca si "spaţiu comercial si spaţiu de cazare". Este a unui consilier local, care pretinde că acel spaţiu este motel! Pană la vizita GAZETEI, nimic nu i-a "tulburat apele" consilierului local Iulian Ilies, care locuieste într-o locuinţă construită pe domeniul public, spaţiu alocat de Consiliul Local Cavnic (CLC) pentru ridicarea unui motel. Între timp, mizand pe "legea tăcerii", Ilies si-a făcut o vilă în care stă cu nesimţire, pretinzand că a făcut ceva pentru comunitate. În acest timp, primarul Nicolae Bindiu, prezintă proiecte prin care orasul Cavnic ar putea deveni staţiune: o modernă partie de schi, cel puţin 30 de pensiuni turistice, spaţii de agrement. 25 dintre căvnicari participă la un curs de specializare în turism si management turistic, sperand să poată oferi servicii de calitate si spaţii de cazare viitorilor turisti. Noi sperăm să nu se apuce fiecare să-si facă vile pe domeniul public, profitand de legile din orasul nimănui. Revenind la Ilies, la parterul clădirii funcţionează un magazin alimentar non-stop ce aparţine societăţii comerciale "Lămaiţa". Numai că celelalte două etaje oferă spaţiu de cazare doar familiei consilierului, patron al non-stop-ului si al "motelului". În Cavnic nu este nici o problemă, pentru că fiecare are dreptul să dispună de bunurile personale după cum doreste!

Iliesenisme

Pe locul în care s-a construit asa-numitul motel, erau amplasate o staţie de autobuz si un chios de alimente al cărui patron era, întamplător desigur, acelasi Iulian Ilies. Terenul intravilan de 36 mp pe care era amplasat chioscul fusese concesionat. În sedinţa CLC din 19 septembrie 2000, Ilies prezintă proiectul viitoarei construcţii si cere aprobarea colegilor săi. Adică, omu’ avea proiecte temerare: spaţiu comercial si spaţiu de cazare cu două băi, bucătărie, adăpost, două holuri, un salon si trei camere. Ciudat este că proiectul "de motel" seamănă extrem de bine cu un proiect de locuinţă familială! În proiect se specifica inclusiv faptul că "nu se va afecta aspectul stradal, forma acestuia integrandu-se în mediul ambiant. se va îngriji zona, iar copacii nu vor fi tăiaţi". Într-adevăr, arhitectura construcţiei nu "poluează" aspectul orasului, iar copacii nu au fost tăiaţi. Numai că Ilies a solicitat extinderea spaţiului, dar locuitorii au refuzat să semneze pentru că terenul cerut suplimentar urma să fie "rupt" din parcul orasului! Oamenii au ameninţat că dacă extinderea va fi aprobată, vor riposta. se pare că suprafaţa solicitată de Ilies se ridica la 200 de mp! Probabil înspăimantat de amploarea scandalului, în sedinţa CLC din 20 decembrie 2000, consilierul îsi retrage cererea de extindere. Construcţia a fost finalizată în vara lui 2002, însă destinaţia actuală nu este cea prevăzută în proiect. Clădirea nu are nici un panou care să certifice existenţa unui spaţiu de cazare. Cele două etaje nu au fost niciodată folosite ca motel, ci doar ca locuinţă personală a consilierului Ilies si a familiei sale.

Bindiu driblează-n sufragerie

"Concesiunea a fost făcută pentru un motel cu sase sau opt locuri de cazare si, respectiv, la parter, un spaţiu comercial, care avea un dublu scop în momentul în care a fost concesionată, de fapt voia să umple un gol. Acolo exista o staţie de autobuz care arăta jalnic din punct de vedere urbanistic. Clădirea a fost definitivată anul trecut prin noiembrie, cel puţin din exterior asa pare. Eu n-am fost înăuntru să o văd. se vehiculează ideea că ar fi casă de locuit într-un buric al targului. Acolo este zgomot toată noaptea, tineretul se exprimă entuziast, iar eu, nici dacă mi-ar oferi-o cineva, n-as locui acolo. Din cate stiu eu, nu locuieste nimeni acolo. De ce să locuiască acolo, cand dansul are un apartament în blocul de pe 1 Mai? Dacă el nu are interiorul definitivat si nu are ce să ofere, de ce să pună firmă afară?", a spus primarul. Căutandu-l telefonic pe Ilies la numărul alocat adresei de pe strada 1 Mai, cineva, care s-a recomandat fiica lui Ilies, ne-a confirmat bănuielile. "Nu mai stă aici, stă în centru împreună cu fiul său, locuieste la etaj, acolo unde-i baru’. Eu m-am mutat aici de vreo lună, dar el nu mai stă aici." Oamenii confirmă cele spuse de către fiica lui Ilies. Pe balconul vilei se văd adesea haine întinse la uscat, iar seara se poate vedea lumină. Dacă interiorul nu ar fi definitivat, ar putea oare consilierul să locuiască acolo? Tot gura lumii spune că respectivul "motel" adăposteste chefurile la care participă membrii consiliului local. Oare primarul chiar nu stie cum arată interiorul clădirii care a fost finalizată în urmă cu un an? Cel puţin ciudat este faptul că Livia sima, acum presedintele Antrec în Maramures, care la vremea finalizării construcţiei se ocupa de autorizarea unităţilor de turism, susţine că nu stie de existenţa motelului din buricul Cavnicului. "La noi ar fi trebuit să vină cand construcţia a fost finalizată, pentru a solicita autorizaţie. Pană în prezent, societatea Comercială "Lamaiţa" nu ne-a înaintat nici o cerere de autorizare si nici nu a venit nimeni pentru consiliere. Eu nici măcar nu stiu de existenţa acestui motel", a declarat Livia sima. sigur că nu este un păcat să nu fii curios, dar nici nu pare oblu ce s-a întamplat cu construcţia unui ditamai motel pe domeniul public. Din sursă de venituri pentru oras, acesta a devenit, "peste noapte", casă particulară.

Ioana LUCĂCEL



* Au ucis, miseleste, rezervaţia naturală!
Greciada de pe stiol

Vorbim, din nou, despre distrugerea lacului alpin stiol din Parcul Naţional al Munţilor Rodnei. Pe vremea cand era ministru al Turismului, Dan Matei Agathon a iniţiat o serie de proiecte fistichii si fără perspective: Dracula Park, Aqua Land, palmierii de pe litoral si, cu voia dumneavoastră, staţiunea "Perla Maramuresului", adică Borsa Complex. În Munţii Rodnei urmează a fi construite două lacuri de acumulare, ambele situate pe teritoriul ocrotit de lege.

Planul transformării Borsei într-un saint Moritz prevede si înfiinţarea unui lac de agrement, suspendat la altitudine, cu bărcuţe vara si patine iarna, lac care să aprovizioneze si tunurile de zăpadă artificială preconizate a se monta pe cele 12 partii de schi ce urmează a fi construite. La proiect a subscris cu bucurie neţărmurită si Alexandru Cosma, vrednicul carmuitor al judeţului, si primarul Borsei, musiu Gavrilă Grec.

Edilul sef al "micului Milano", cum mai este denumită Borsa, într-un elan demn de întrecerile socialiste de pe vremuri, a început să pună proiectul în practică cu de la sine putere. Pentru a se elimina confuziile, trebuie menţionat că planul prevede două acumulări de apă, una pe locul lacului alpin stiol, iar cealaltă în Căldarea Cailor, aflată deasupra cascadei cu acelasi nume, care este cea mai înaltă cădere de apă a Carpaţilor Orientali. Primul lac ar urma a fi destinat agrementului, pe malul său urmand a se concesiona teren pentru circa 30 de case de vacanţă, celălalt iaz fiind destinat alimentării necesităţilor partiilor de schi si ale viitoarei staţiuni.

Contra naturii

Într-o cu totul altă ordine de idei, Munţii Rodnei se constituie într-un parc naţional fundamentat prin lege. În plus, începand din anul 1994, Căldarea Cailor face parte din Rezervaţia stiinţifică Piatra Rea, constituită printr-o Hotărare a Consiliului Judeţean. Deci este vorba despre două lacuri, ambele urmand a fi situate în zone ocrotite. Dacă acumularea din Piatra Rea nu există încă decat pe hartie, lacul stiol a suferit deja transformări ireversibile. În toamna anului trecut, oamenii primarului Grec au tăiat cu lama buldozerului un drum de acces prin fragilul ecosistem vegetal din căldarea glaciară Izvorul Bistriţei. Apoi, au înălţat un baraj din pămant, un stăvilar, de fapt, mărind astfel artificial suprafaţa si volumul ochiului de apă. Jnepenii si puţinii zimbri existenţi (arbori ocrotiţi, relicte glaciare, care în întreaga ţară nu mai numără decat circa 6.000 de exemplare) au fost inundaţi. Unii au obiectat rapid că nu se stie exact care este limita Parcului Naţional, că nu se precizează exact nici care e limita dintre judeţele Maramures si Bistriţa Năsăud si alte vrăjeli jalnice. Vă lămurim acum cu limita parcului: în urma Hotărarii de Guvern nr. 230, privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale si parcurilor naturale si constituirea administraţiilor acestora, publicată în Monitorul Oficial 190 din 26 martie 2003, sunt stipulate extrem de precis limitele parcului. Astfel, în zona care ne interesează, "limita continuă aval pe malul stang al paraului Fantana pană la confluenţa cu paraul Zănoaga, urmăreste amonte malul drept al acestuia, trecand prin obarsia acestuia si urcă pană în înseuarea Pasului Prislop, pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Viseu si Bistriţa. Din Pasul Prislop, limita parcului coboară la obarsia Bistriţei Aurii, pe care o urmează avale, pe malul stang, pană la confluenţa cu paraul Rotunda". Adică ambele lacuri, si existentul stiol, si cel preconizat a se acumula în Căldarea Cailor, cad în teritoriul Parcului Naţional.

Legalizarea masacrului

Iniţial, haiducul Grec n-a avut în vedere obţinerea autorizaţiilor necesare: cea de la Academie, de la Mediu, de la Apele Romane etc. După un scandal în presă, IPM Maramures l-a amendat pe Vasile Grec, în calitate de responsabil direct, cu suma de 25 de milioane de lei si obligativitatea de a aduce zona la starea sa iniţială pană în luna iunie a.c. Numai că natura are nevoie de zeci sau sute de ani pentru a-si reface rănile... Grec n-a stat însă cu mainile în san si a obţinut, asa cum ţipă disperat în presa centrală si pe Internet, avizul subcomisiei Monumentelor Naturii a Academiei Romane de la Cluj Napoca. Cel care a semnat actul care-i dă permisiunea lui Grec de a demola munţii (dacă “vrea muschii lui") se numeste Dan Munteanu, doctor în stiinţe si academician, biolog de renume, presedintele acelei comisii, presedinte al societăţii Ornitologice Romane etc. Dacă faptele se confirmă, nu ne explicăm strania închidere a ochilor marelui ecologist decat prin două supoziţii: primo - omul e în varstă, si stiţi cum e cu memoria bătranilor. secundo - miroase a posibilă "însusire de foloase necuvenite". A, mai e o a treia, soptită de un coleg de-al său: interesele de partid. Adică ale PsD-ului, să iertaţi c-o zic asa de porcos. Acum nimic nu-l mai poate opri pe Grec. Decat un eventual cataclism. Lucrările vor merge înainte nestingherite, mediul va trebui să cedeze la presiunile celor “mari" si uite asa se face ecologia în Romania. Vreţi să stiti cine stă în spatele tristei tărăsenii? si GAZETA vrea! Vom afla mai multe cand vom vedea cine-si construieste case de vacanţă pe malul lacului. Căci bănuim că cei 30 de viitori concesionari stau la baza comandării masacrului produs în căldarea stiol.

Teofil IVANCIUC



* GAZETA a avut dreptate în scandalul semnăturilor false, deputatul PRM confirmă
surpriza Ifrim

Filiala PRM Maramures este, potrivit rezultatelor alegerilor locale si generale din 2000, a doua forţă politică din judeţ. Peremistii maramureseni au doi senatori (Mircea Mihordea si Maria Ciocan) si un deputat (Mircea Ifrim). s-a scris mult despre ineficienţa celor 10 parlamentari maramureseni. Un loc aparte în această ecuaţie îl ocupă Ifrim. Acuzat de multe ori că a uitat judeţul care l-a trimis în Parlament, Mircea Ifrim este chiar un parlamentar foarte ocupat.

Presedintele Comisiei de sănătate a Camerei Deputaţilor, profesor universitar, medic, Ifrim recunoaste că prezenţa sa pe meleagurile morosene (este din Oradea) poate fi considerată discretă. Nu pentru că asa doreste, ci din motiv de lipsă de timp.

"Electoratul maramuresean poate fi convins că nu am uitat cine m-a ales. Dar, funcţia pe care o am este complexă si grea. Toate iniţiativele mele legislative ca prim-autor sau în colaborare cu alţi colegi, pe probleme de sănătate au avut sau vor avea efecte pozitive si în Maramures. Eu fac în primul rand politica sănătăţii populaţiei. Am ajutat ori de cate ori am fost solicitat de cineva din judeţ (Episcopia Ortodoxă, Manăstirea Rohia) sau în probleme punctuale. Am sase consilieri în localităţile importante, trei birouri parlamentare (Baia Mare, sighet, Tg.Lăpus) amenajate si întreţinute din suma forfetară pe care o primesc ca deputat. Acesti bani sunt folosiţi exclusiv în Maramures", ne-a declarat Ifrim. Deputatul PRM afirmă că activitatea sa trebuie judecată prin prisma faptului că este o persoană cu multe responsabilităţi. "Am prezenţe frecvente internaţionale, sunt membru a opt Academii prestigioase. Îmi pare rău, nu este un exemplu de modestie dar, nu sunt multe personalităţi în viaţa medicală care să fi scris 24 de monografii si să ajungă la cele mai înalte titluri medicale posibile. De aceea, sunt un om foarte ocupat. sigur, as putea să fac mai mult, dar trebuie să mă împart între activitatea la nivel central si cea din teritoriu", a spus deputatul PRM.

Recunoastere soc

Mircea Ifrim este la curent cu ce se întamplă în filiala partidului pe care îl reprezintă. Am constatat acest lucru în urma dialogului despre PRM Maramures. Ifrim, cu toate cele spuse despre el, a dovedit că este un politician. Nu s-a ferit să recunoască faptul că în filială au fost multe probleme după alegerile din 2000. "Am mai spus-o, nu mă interesează ce fricţiuni sunt între personalităţile parlamentare ale Maramuresului. De la noi sau de la alte partide. Am un principiu, nu mă uit peste gardul vecinului si nu mă interesează ce conflicte inter-personale există. Nu am timp pentru asemenea prostii", a declarat Ifrim. Dar cea mai socantă declaraţia a fost la finalul discuţiei. Deputatul a recunoscut (singurul dintre liderii PRM maramureseni) că, scandalul semnăturilor false, despre care GAZETA a scris recent, nu este o fabulaţie a presei. "A fost o situaţie foarte gravă. Nu pot să-mi explic cum s-a putut întampla asa ceva. Acel dosar cu 5000 de semnături falsificate putea să facă un rău imens partidului. A fost un atentat la integritatea PRM-ului. Am avut noroc că la centru avem un aparat organizatoric foarte bun, că prim-vicepresedintele Corneliu Ciontu a găsit acest dosar în timpul verificării si l-a scos. Vă daţi seama ce s-ar fi întamplat la Tribunal cand a fost depus dosarul pentru reînscrierea partidului? Putea să fie desfiinţat! Aici vorbim de fals în acte publice. Nu reusesc să înţeleg ce s-a întamplat, nu era nevoie de un exces de zel din partea filialei. să aduci sute de liste cu mii de semnături…asa… La Bucuresti erau suficiente liste cu semnături pentru reînscriere. Eu am găsit două răspunsuri pentru ce s-a întamplat: ori s-a încercat discreditarea partidului, desfiinţarea lui, ori ne aflăm în faţa unei crase incompetenţe. si într-un caz si în celălalt este foarte grav. Biroul Permanent al partidului a iniţiat o anchetă pentru a se stabili cine se face responsabil de cele întamplate. Ancheta nu s-a finalizat. si eu astept rezultatul si măsurile care se vor lua pentru a filiala, să nu se mai întample asemenea probleme", ne-a declarat Ifrim. Deputatul este nedumerit cum au putut trece listele, rusinoase pentru un partid cu pretenţii, prin mai multe maini, fără ca cineva să observe că nu sunt în regulă. În faţa unei astfel de declaraţii nu mai este nimic de adăugat, poate doar faptul că "blandul" Ifrim s-a dovedit a fi mult mai ferm, mai hotărat ca restul liderilor peremisti maramureseni.

Nicolae TEREMTUs



* În Borsa, legile sunt puse la colţ
"Nu mă las îngenuncheat de mafioţi"

În Borsa, orasul durerii maramuresene, se pune la cale o mascaradă judiciară. În timp ce prezidentul Cosma promovează proiectul "Luna-ses" (Borsa, oras linistit - n. mea), presedintele Composesoratului Borsa, Matei Mihali si Gheorghe Albu sunt taraţi într-un proces ce frizează absurdul. Reclamant, primarul PsD, Gavrilă Grec, ce susţine că a fost ultragiat în timpul scandalului de la Carlibaba-suceava, de cei doi borseni. De fapt, la Borsa a intrat în acţiune mafia lemnului ce coordonează economic localitatea condusă de Grec care are rolul unui fel de executant.

O miză politică

se cunoaste povestea Composesoratului Borsa. Mihali, Albu, steţco si alţii (C.A. din care fac parte si opt preoţi) vor ca borsenii să-si recupereze pădurile. Au acte de proprietate în original, sentinţe definitive si multă voinţă. Composesoratul a solicitat 17.000 de ha. Dacă reusesc, Ocolul silvic Borsa rămane fără obiectul muncii, iar mafia, care a ras de lemn munţii Borsei, rămane fără oportunităţi de afaceri. Mihali este si candidatul PD la Primărie. Oamenii îl susţin si Grec pesedistul riscă să piardă, ca si cei ce-l dirijează. Grec a făcut denunţ penal împotriva celor doi "inamici publici" intrand într-o mascaradă urat mirositoare. "Ei stiu că voi candida si dacă voi castiga voi rade toată mafia de acolo. Le este frică de porcăriile ce le-au făcut ani de zile. singura lor sansă este să fim eliminaţi. Vor să ne termine. Ne-au amendat cu 20 de milioane si acum ne-au făcut dosar penal. Este ordin venit de sus, de la Octav Cozmancă. Procurorul Pop de la Viseu ne-a spus . Am fost chemaţi la Parchetul judeţean. Acesta-i un act de intimidare. Noi avem două sanse: puscăria sau să fim omoraţi, deoarece ne luptăm pentru drepturile oamenilor. si procurorul care instrumentează…ne-a zis după ce am prezentat probele noastre, numai adevărul, că se duce să se consulte cu sefii. Păi, ce sefi are în afara Constituţiei si a legilor ţării?", au spus cei doi borseni.

Legea Talionului

Mihali ne-a explicat că au depus dovezi clare privind nevinovăţia lor. "Avem casete pe care le-au văzut si procurorii. Nu vor să ţină cont de ele. În schimb, Grec are sase martori, angajaţi ai Primăriei, care nu au fost de faţă la Carlibaba. Zeci de oameni au strigat la Grec, sunt înregistrări si nu-i întreabă nimeni nimic. Noi, care am stat fără să-l agresăm, suntem cercetaţi, că asa doreste Grec. Astea-s legile Romaniei. Trebuie să fim eliminaţi, ca mafia să continue jaful. La cine să mai mergem? Vă vom pune la dispoziţie dovezi despre afacerile mafiei din Borsa, a afacerilor lui Grec. În acest oras în care legile ţării sunt la cheremul hoţilor si al mafioţilor nu ne mai rămane decat să ne facem singuri dreptate. Trebuie să fim eliminaţi. Ce reprezintă doi oameni? Păi, seful Poliţiei din Borsa ne-a spus: se vrea decapitarea voastră! A spus că el la păduri nu se bagă, el cu găinarii, îi este rusine, dar asta-i treaba. N-am furat de la nimeni nici cinci bani, din contră, am cheltuit de la mine pentru a rezolva problemele oamenilor. Ca acum să ajung legat. Cine îi conduce pe procurori, pe poliţisti? Grec si o mană de oameni! Ăstia-s scamatori. Fac scamatorii cu legile ţării. Eu îmi voi face dreptate singur dacă legile sunt la cheremul acestor mafioţi. Nu mă las îngenuncheat de mafioţi, niste gunoaie ce au jefuit toată Borsa. Asa să scrieţi!", a mai spus Mihali. Vom reveni.

Nicolae TEREMTUs



* Poliţia, Dorel somcutean si "ingineriile" sale
Constructorul cu "papagal"

O firmă fantomă, angajaţi plătiţi fără carte de muncă, lucrări executate fără autorizaţie de construcţie sau neterminate, construcţii lipsite de rezistenţă - toate se leagă de numele lui Dorel somcutean, un mic întreprinzător din Baia Mare, care eludează în stil mare legea si bunul simţ. După cateva "ţepe" date în buzunarele celor care au acceptat serviciile sale, caţiva dintre păgubiţi au înaintat plangeri penale împotriva sa. Acum, organele de poliţie anchetează dosarul somcutean.

Dornic de îmbogăţire, Dorel somcutean a profitat de încrederea oamenilor pentru a-i escroca. Este unul dintre acei liber-întreprinzători pentru care nu există lege, cinste sau rusine. Personajul este "specializat" în construcţii (zidărie, acoperisuri, sarpante, finisaje). Însă lucrările au un "mic neajuns": nu sunt terminate sau se clatină la prima adiere.

Cei care apelau la serviciile lui Dorel somcutean, o făceau convinsi că individul este serios si că va termina lucrarea la timp. În multe situaţii era altfel. somcutean lăsa totul baltă si dispărea fără urmă. Tipul are "stil", "papagal". se laudă că are firmă cu angajaţi, toţi unul si unul. În realitate...

Baloane de săpun

Cei care s-au fript cu somcutean stiu că totul e un balon de săpun. "A făcut o lucrare la o prietenă. Am văzut-o si mi-a plăcut. stăm la etajul patru si ne-am dorit o mansardă, că tot trebuia să ne construim acoperis. somcutean a venit, s-a uitat si în 11 aprilie 2003 am încheiat un contract sub semnătură privată, prin care se angaja să termine lucrarea în maxim două săptămani. Totul costa 75 de milioane lei, cu tot cu materialele de construcţie. Din banii acestia, manopera ar fi fost 7 milioane", ne-a spus Maria Costache, unul dintre "clienţii" lui somcutean. Familia Costache i-a dat lui somcutean 41 milioane în 11 aprilie, apoi restul. "În primele trei zile a adus o parte din materiale, a pus grinzile si un zid de BCA. Apoi, s-a oprit brusc si nu a mai venit. Trei săptămani a tărăgănat lucrurile si apoi l-a trimis pe fratele său cu niste oameni să termine lucrarea. Au venit si ăstia cateva zile, după care am remarcat că nu făceau lucru de calitate. Cand i-am spus lui somcutean că sunt nemulţumită de calitate, si-a luat lucrurile si a plecat. Mi-a spus că-mi dă restul de bani înapoi, fiindcă nu cumpărase decat jumătate din materiale. Dar nu mi-a mai adus nici banii, nici materialele. Am încercat de zeci de ori să iau legătura cu el. Cand l-am găsit, mi-a promis că va veni. Pană azi nu am primit nimic", a completat Maria Costache. În contractul încheiat cu somcutean se specifică: "Executantul garantează pentru calitatea materialelor si a lucrării si oferă o garanţie de zece ani. În cazul în care în care, din cauza executantului, se întarzie lucrarea, acesta va fi penalizat cu 2% pe zi din valoarea manoperei." O specificare care s-a dovedit inutilă. Calitatea lucrării constructorului cu papagal a convins-o pe femeie să renunţe. "Oamenii pe care i-am angajat după aceea nu au avut cuvinte despre ce a făcut somcutean. Mi-a pus grinzi de 10 cm, în loc de 12, acoperisul se clătina vizibil, peretele din BCA era subred si au fost nevoiţi să refacă aproape tot", ne-a spus Costache.

"Greu de găsit"

Aceasta nu este singura victimă a acestui Mester Manole (căruia i se prăbuseste peste noapte ceea ce clădeste). Cinci dintre clienţii săi, printre care nu se numără si familia Costache, au înaintat împotriva sa plangeri penale la Poliţia Baia Mare. "somcutean este cercetat în legătură cu cinci plangeri care s-au depus pe numele său. Valoarea totală a prejudiciului este de 65.000.000 lei. Ancheta este în curs de finalizare", a afirmat Voichiţa Acris, purtătorul de cuvant al instituţiei. "stiu ce si cum face. Are datorii la multe persoane, cărora nu le-a executat bine lucrările", a spus un cunoscut arhitect băimărean, care (deocamdată) a ţinut să-si păstreze anonimatul. Printre alte victime ale lui somcutean se numără proprietarii unui depozit de materiale de construcţii de pe strada Electrolizei din Baia Mare. "La firma noastră are o datorie de 3 milioane din primăvara lui 2001. A avut o lucrare la Negresti si a comandat materiale, ne-a achitat doar o parte, dar de reţinut si-a reţinut toată marfa", a declarat Rodica Moje, proprietara depozitului. Dacă Bruce Willis era "Greu de ucis", somcutean e "Greu de găsit". El si-a schimbat mereu domiciliile. Nici pe telefonul mobil nu este de găsit. Desi poliţistii sunt pe urma lui, Dorel somcutean continuă să facă ceea ce stie mai bine - lucru de mantuială. După mai multe apeluri efectuate pe telefonul mobil, GAZETA s-a văzut nevoită să renunţe: nu am reusit să luăm legătura cu un om care are motive să se ascundă. Poliţia, însă, nu a renunţat.

Ciprian DRAGOs



* Desfiinţarea spitalului de copii din Sighet
Aranjamente ciudate

Mi-au spus: “Du-te dom'le la Baia Mare sau Cluj, nu mai sta în sighet, că nu stii să scrii decat de rău despre orasul ăsta si despre oamenii de aici." Dar cum as putea scrie altfel, cand subiectul este cel care urmează. spitalul de copii deficienţi din sighetu Marmaţiei a fost, timp de decenii, un lăcas al groazei, un loc unde copiii erau trataţi ca într-un lagăr de exterminare. Copil fiind si locuind în apropiere, îmi aduc aminte că mă trezeau dimineaţa ţipetele lor. Nu stiu ce făceau cu ei, dar pentru mine spitalul de copii deficienţi nu a însemnat decat ţipete, urlete si violenţă, sunete care mi-au marcat copilăria si adolescenţa. După Marea schimbare de Cadre din Decembrie, lucrurile au luat o altă întorsătură, situaţia intrand în atenţia si apoi sub protecţia occidentalilor. Între timp, si legislaţia romană s-a armonizat cu cea europeană, astfel că azi asistăm la desfiinţarea unuia dintre cele mai sinistre lagăre de concentrare pentru copiii cu deficienţe, spitalul copiilor cu probleme din sighet. sinistrul cămin s-a desfiinţat aproape în totalitate, circa 80 de copii si 50 de adulţi fiind mutaţi în case de tip familial. Este vorba despre sase case, amplasate pe străzi linistite ale municipiului (Closca, Tisei, stefan cel Mare, Dragos Vodă si Gh. Bilascu). Adulţii sunt, momentan, îngrijiţi la Căminul de Bătrani, pană vor fi mutaţi în Centrul de Recuperare si Reabilitare care se construieste pe strada Closca.

90 de preavize

Problema cea mai mare o constituie cei aproximativ 90 de angajaţi, care au primit deja preavize. O parte a personalului calificat de la fostul spital a reusit, în condiţii dubioase, să se angajeze la noile case familiale, iar ceilalţi vor îngrosa, probabil, randurile somerilor sigheteni, luandu-se de braţ cu textilistele de la Unitatea sA, trecute pe liber în primăvară si care stau acasă. Pentru că la varsta de peste 40 de ani este extrem de greu să te angajezi undeva în sighet. Cei daţi afară au fost trecuţi în rezervă pe criterii dubioase, din cate se spune: asistente competente au fost înlocuite cu altele venite pe spagă, contabilul Gh. Borca înlocuit cu un consilier local PsD, fost APR, fost incompatibil ca funcţionar public la finanţe, domnul Ioan Rusu. Dar despre asta, altădată. Deocamdată, e bine. Grosul copiilor a scăpat de cosmarul din spatele gratiilor spitalului. Alţi 32 dintre ei, păziţi de trei asistente si o infirmieră, stau încă în blocul respectiv. Clădirea este a Consiliului Judeţean. Rămane de văzut cine va pune gheara pe ea. sperăm că în cadrul mult mai prietenos al caselor familiale, noile asistente angajate pentru recuperarea copiilor vor bea mai puţine cafele si vor debita mai puţine barfe ca precedentele lor colege.

Teofil IVANCIUC