ANCHETA

* Reteaua Doboesilor din Sighet a fost anihilata
Mafia sigheteana, K.O.

* Primarul din Borsa isi bate joc de sinistrati
Ninge peste jar

* Gavril Barbus, "director-managerul" care a inventat
Scoala capusa

* Vechile sali de sport sunt niste ruine
Ingeniosul pariu al lui Nastase

* Rudele sefului "Loto" pe Ardeal, Maxim Codarcea, au fost angajate pana la ultima "spita genetica"
Familia Loto

* Reteaua Doboesilor din Sighet a fost anihilata
Mafia sigheteana, K.O.

Centrul Zonal de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog Cluj (CZCCOA) a mai inregistrat o victorie in lupta impotriva traficantilor de carne vie. O retea acuzata de trafic de persoane, contrafacere si frauda cu mijloace electronice de plata (falsificare de carduri bancare) a fost anihilata. Din grupul alcatuit din 14 persoane, o duzina o reprezinta sighetenii.

In perioada 2002-2003, membrii unui grup condus de sigheteanul Tudor Doboes au racolat mai multe persoane, in special tineri si minori, care au fost transportate in Austria, Franta si Spania si obligate acolo la practicarea prostitutiei sau la furturi din magazine.

Reteaua

Tudor Doboes (34 de ani, zis Tudorel) a fost ajutat de racolatorii de persoane Danut Petru Doboes (39 de ani), Mihai Doboes (18 ani, zis Misulica), Codrut Cucui (25 de ani), Marius Guran (32 de ani) si Adrian Iacobus (27 de ani). In 6 noiembrie 2003, alt membru al retelei, Mihai Doboes (46 de ani, zis Misu) a fost condamnat la 13 ani de inchisoare si interzicerea unor drepturi pentru fapte similare intr-o alta cauza, instrumentata de lucratorii CZCCOA Cluj si Parchetul de pe langa Tribunalul Maramures, in baza unei sentinte emise de Tribunalul Maramures. Conform CZCCOA, pe langa racolatori mai operau si transportatorii, care aveau misiunea de a insoti persoanele traficate la locatiile din strainatate. "Carausii" erau Razvan Doboes (25 de ani) si Ovidiu Doboes (20 de ani, din Timisoara), de asemenea rude cu capii retelei. De exploatarea tinerilor si minorilor transportati in tarile occidentale, constrangerea acestora la savarsirea unor infractiuni, precum si valorificarea bunurilor rezultate din activitati ilegale se ocupau sighetenii Bogdan Vasile Florea (21 de ani, arestat in 17 septembrie, in prezent aflandu-se in arestul IPJ Maramures), Ioan Mihalca (32 de ani), Zoltan Ferencz Szasz (35 de ani) si Monica Ardelean (28 de ani). Lucratorii CZCCOA au probe si despre o alta manevra a "capului" retelei. Tudor Doboes l-ar fi transportat in Spania pe Darius Ciucupurean (24 de ani, originar din Craiova) pentru ca acesta sa fie folosit la contrafacerea cartilor de credit. Tribunalul Maramures, pe baza propunerilor Parchetului, a emis, in lipsa, sapte mandate de arestare preventiva, pe numele lui Tudor, Razvan si Ovidiu Doboes, Elvis Popescu, Ioan Mihalca, Zoltan Szasz si Monica Ardelean. Acestia au fost dati in urmarire internationala.

Originile Doboesilor

Inainte de Revolutie, Doboesii erau bisnitari cu marfa iugoslava, adusa de pe pietele Timisoarei (guma de mestecat, blugi, tigari etc). Dupa 1990, au trecut la afaceri mai serioase: schimb valutar, aur, camata. Apoi au inceput sa fie gaurite cutiile din parcarile Frantei. A fost momentul adevaratei lansari pentru multi sigheteni, care s-au trezit peste noapte bogati (la inceput se scoteau si 20.000 de franci pe noapte!). Cu toate acestea, se spune ca Doboesii i-au ajutat pe foarte multi, dar o parte dintre acestia a uitat si-si doreste din tot sufletul ca fratii Doboes sa cada. De unde li se trage? "In Franta, multi copii de-ai altora, prinsi de garda, spuneau ca sunt de-ai Dobaiesilor. Li s-a bagat mult in carca, de multe ori fara motiv. Au intrat in vizorul politiei franceze, au aparut si in presa lor, inclusiv in "Le Monde", abia apoi ai nostri sesizandu-se. Cine i-a turnat, nu se stie. Poate actuali sau fosti tovarasi de-ai lor. Oricum, singura cale ce-o mai au ca sa ramana liberi e sa o taie in tarile fara contracte de extradare (Africa de Sud si Ecuador)", crede un fost spargator de cutii. Alti sigheteni nu cred ca Doboesii vor cadea o data cu acest proces, ci vor iesi repede din probleme si-si vor relua activitatea. Peste toate, comunicatul tribunalului maramuresean este discutabil. Ancheta era inceputa inca din ianuarie 2003 si se crede ca ar fi vorba de cel putin 10 victime traficate (fete si copii). De asemenea, se zvoneste ca unii dintre cei de pe lista nu ar fi vinovati, iar cativa vinovati nu au fost pomeniti din motive de "protectie". Sursele din sistemul politienesc ne-au declarat ca grupul si-a inceput activitatea acum cativa ani si ca au fost luati in colimator de politia franceza, inca din anul 2001. Grupul mafiot al Doboesilor e banuit c-ar fi fost in cardasie cu unii politisti maramureseni, care i-ar fi acoperit.

Ciprian DRAGOS



* Primarul din Borsa isi bate joc de sinistrati
Ninge peste jar

In incendiul din 27 mai 2003 din Baia Borsa au fost distruse 42 de apartamente. Peste 160 de persoane au ramas pe drumuri. Guvernul a alocat 11 miliarde de lei (pentru reconstructie), apoi au sosit materiale de constructie, frigidere, aragazuri sau televizoare. Sinistratii erau convinsi ca totul va reintra in normal. S-au inselat.

Noiembrie 2003. In Baia Borsa zapada curge pe munti, e frig si innorat. Fatada blocului 29 straluceste, imbracata in termopane. Dupa ce dai coltul, e jale. Mormane de jeg, gunoaie arse, moloz, ce mai, Harlem in toata regula. Un copil se joaca la etajul unei ruine sinistre, fost bloc al IPEG-ului. Altul ne cere o mie de lei. O fata coboara poteca abrupta, cu un sac de lemne in spate.

Povestile sinistratilor

La parterul caminului de nefamilisti, un tip sparge lemne. Mihai Zaiat il cheama. Cand cu incendiul, a scapat doar cu hainele de pe el, focul mistuindu-i totul: celularul, aurul, actele si banii. S-a mutat inapoi in apartament, pentru ca si-a permis sa cheltuiasca din propriul buzunar vreo 50 de milioane, pe langa ce i-au dat alesii nostri. A cumparat din banii proprii boilerul, a zugravit, a finisat pavimentele ceramice si a procurat coturi si robineti pentru baie. "Iata ca-s sase luni de cand s-o intamplat si nici acum primaria n-o reusit sa stabileasca cine si ce o pierdut in incendiu, ce bunuri a avut fiecare, pentru a-i despagubi." In blocul B2 e jale. Un singur apartament e finalizat, iar alte doua sunt in lucru. Si acum totul miroase a ars, peretii sunt afumati, nu exista curent... Un locatar de la parter, Petru Scotercea, cara moloz cu galeata. Are o fetita de un an si jumatate si un baiat de 14 ani, handicapat. "Nu stiu unde-i amu' baietu', la Viseu ori la Sighet. Nu pot sa-l tan aici, abia avem cum sta noi, nu vedeti? Am primit un pat de la cineva, in rest, nu avem nimic. Io am facut aproape tat aici, nu ceia (muncitorii, n. red.) ai patronului". La etajul doi e vanzoleala in doua locuri. Intr-un apartament sta o familie cu patru prunci si care dispun doar de doua paturi si o soba. Baietii cei mari dorm in camera rece, incalzindu-se prin usa deschisa. Au primit un ajutor "de la primarie", suma cu care si-au cumparat apartamentul (6,8 milioane de lei) si au achitat restantele la chirie (6,7 milioane). Locatarii au adus ei insisi materialele de constructie, cu carutele ori cu spatele, si muncesc cot la cot cu mesterii, pentru a reusi odata sa termine. In tot blocul am gasit un singur muncitor, care tocmai turna beton, ajutat de un proprietar posac a carui familie este imprastiata. Da din mana: "S-o dus tati. Care pa unde, ca n-au unde sta aici." Meseriasul, un tinerel de vreo 22 de ani, este si el profund nemultumit: "Lucru la Cominco de o luna, si nu mi-o dat decat 500 de mii avans. Poimaine imi bag lichidarea, ase nu sa mai poate."

Primarul si ex-prefectul

In spatiul dintre blocuri, oameni ciopor. Acuza la rand, cu invective, primaria, prefectura si celelalte structuri administrative. Aflam ca blocul 21 a fost acoperit cu o sarpanta, desi nici un apartament din acesta n-a fost calamitat! Locatarii cred ca o parte a banilor guvernamentali, circa 3 miliarde, ar fi invartiti in alte afaceri, pentru a aduce profit. Nu ca au disparut, ci doar au fost luati cu imprumut. De aceea s-ar plange primarul Grec ca s-au gatat leii. In timp ce apartamentele oropsitilor continua sa fie nebagate in seama, ni se spune ca unii mai largi la punga au dat spagi modeste (100 euro) si s-au trezit procopsiti cu termopane, gresii, usi metalice si altele, valorand 150 de milioane, fara ca apartamentele lor sa fi fost incendiate! Gavrila Grec a incredintat direct lucrarile societatii Cominco SA, care a schimbat pana acum trei subantreprenori. Lucrarile stagneaza, bani la vedere nu mai sunt, Grec a mai cerut doua miliarde de la Bucuresti, iar magazia e plina cu aparatura casnica provenita din donatii, care nu a fost impartita la cei in drept. La Baia Borsa sinistratii bantuie dupa lemne de foc, dupa o felie de paine, dupa un litru de petrol pentru lampa sau cateva oua. Tot acolo, boierii se plimba prin centrul orasului cu jeep-urile nichelate.

Teofil IVANCIUC



* Gavril Barbus, "director-managerul" care a inventat
Scoala capusa

Scolile particulare. Cei care s-au lansat in afaceri "educationale" au fost (intamplator, nu-i asa?) cei care lucrau deja in domeniu si cunosteau dedesubturile. Gavril Barbus, directorul Grupului Scolar Sanitar, este un exemplu al speciei create de "democratia economica a Romaniei mileniului III". Barbus conduce doua scoli, din acelasi fotoliu.

In Baia Mare functioneaza o scoala postliceala sanitara de stat si trei particulare. Surprinzator, una dintre persoanele care s-a gandit ca ar fi nevoie in Baia Mare de o scoala postliceala sanitara privata este chiar Gavril Barbus, directorul Scolii Postliceale de stat. Istoria celor doua scoli incepe in 1990, cand in cadrul Grupului Scolar Sanitar s-a infiintat Scoala Postliceala Sanitara, cu profil asistent-generalist si o perioada de scolarizare de trei ani. Doi ani mai tarziu, s-a infiintat Scoala Postliceala "Cristiana", cu acelasi profil si aceeasi perioada de scolarizare. Desi cele doua institutii par a fi doua entitati diferite, intre ele exista multe "legaturi", printre care si Gavril Barbus, directorul Scolii Postliceale de stat si managerul Scolii Postliceale "Cristiana".

Directorul cu doua scoli

O alta legatura intre cele doua scoli ar fi sediul. Elevii de la "Cristiana" desfasoara orele in incinta Grupului Scolar Sanitar. Avand in vedere ca atat materialul didactic, cat si profesorii sunt identici, este greu de spus care este diferenta intre cele doua scoli. "Specialistii nu sunt platiti pe masura. Poate fi cel mai renumit chirug, cu 20 de ani vechime in domeniu, si este platit ca un debutant in invatamant. Atunci i-am capacitat cumva si se completeaza reciproc", a incercat Barbus o lamurire la dilemele noastre. Chiar, cum de nu comenta nici un profesor de la Cristiana ca are doar 70.000 de lei pe ora, in conditiile in care scoala e particulara, iar fondurile sunt pe masura? A, erau platiti de acelasi Barbus si pentru orele de la Stat! Ingenios. Un fel de... ajutor reciproc intre cele doua scoli cu acelasi director. Desi in listele Inspectoratului sunt trecute doua clase de generalisti si una de radiologie la stat, pe listele director-managerului Barbus sunt doua clase de generalisti la stat si doua la particular. Dar cine mai sta sa numere?

Religia salvatoare

Care sunt beneficiile acestui tip "dualist" de invatamant privat? "Normal ca este bine sa avem invatamant particular. Elevii au de unde sa aleaga. In invatamantul particular li se ofera si conditii mai bune", a spus Mariana Pop, inspector general adjunct, reprezentant al invatamantului de stat. Uneori, pentru ca elevii cotizeaza la greu, conditiile la "particular" sunt surprinzator de complexe. Glumim, desigur. Scoala privata a lui Barbus are totusi ceva "suplimentar". "Cristiana ofera, de exemplu, ore de religie in plus. Multi dintre absolventii nostri merg in Italia sau Spania si lucreaza in azile de batrani. Pentru ei este un atu ca au notiuni de religie (nu v-a iesit smecheria, zau - n.red). Sigur ca se poate introduce si la stat ca materie optionala. Dar cum sa-i obligi sa faca religie, cand nu poti sa-i obligi nici pe cei din clasele primare?", a mai avut Barbus o tentativa de a fi convingator.

Scoala capusa

Surprizele nu se termina aici. Sa presupunem ca desi cladirea Grupului Scolar Sanitar este mica si o mai folosesc si cei de la Liceul de Arta, mai ramane suficient spatiu pentru a-l inchiria unei institutii private. Dar, surpriza! "Cristiana nu plateste chirie. Cat spatiu poate sa ocupe? Chiria este baza materiala pe care o detine si pe care o foloseste impreuna cu cei de la stat. Un manechin a costat, cand l-am cumparat, 3.000 de marci, scoala de stat nu a avut asa ceva. Elevii de la stat folosesc manechinul, iar noi, in contrapartida, spatiul", ne-a dezvaluit Barbus utilizarea manechinului. Este greu de spus daca Gavril Barbus a vorbit in calitate de manager sau de director. As putea jura, insa, ca vorbea in calitate de proprietar al locului. Desi nu-i! Ca profesorii, secretara sau personalul auxiliar de la stat e angajat si la Cristiana, nu mai poate sa ne surprinda. O cacialma, din care unii nu inteleg nimic, iar altii castiga pe seama neintelegerii lor. Oare elevii care vor sa se inscrie la una dintre cele doua scoli sunt lamuriti pe deplin in ce priveste partea cu religia? "Cum sa nu stie care este una si care este cealalta, doar nu sunt oligofreni", ne-a lamurit directorul uneia si managerul celeilalte institutii. Cele doua scoli, infratite prin banci si manechin, "convietuiesc" intr-o simbioza totala. Un an de studiu costa, atat la stat, cat si la Cristiana, contravaloarea in lei a 250 de euro. Difera buzunarul in care intra. Cand este vorba de bani, apar insa si diferentele. Surse din interior ne-au spus ca elevii de la "Cristiana" platesc penalitati in cazul in care nu achita taxa la timp. Ca sa vedeti ca una e sa fii director si alta manager.

Mihaela MIHALEA



* Vechile sali de sport sunt niste ruine
Ingeniosul pariu al lui Nastase

Ideologia specific romaneasca potrivit careia atunci cand se darama ceva e bine sa ignori, sa lasi sa se surpe total, a fost aplicata si in sport. Mediatizatul Program national de construire de sali de sport e un ciudat experiment. Vechile sali de sport sunt la un pas de prabusire si ar fi putut fi renovate si consolidate cu bani mai putini.

Pentru ducerea la bun sfarsit a Programului "Construire de sali de sport" se urmeaza doua cai: finalizarea unor constructii de sali de sport abandonate sau degradate si construirea din temelii a unor sali noi. In Maramures s-a aplicat doar cea de-a doua cale. Nici o sala veche nu a fost reamenajata sau restaurata! Un exemplu elocvent este sala de sport a Grupului Scolar Tehnic, care a trecut prin multe "dificultati". Nereparata din anul 1977, din perioada cand sala gazduia expozitii omagiale, fosta sala de antrenament a sectiei de lupte greco-romane Simared a avut in ultimii ani mai multe intrebuintari: sectie de imbuteliere alcool, depozit, atelier reparatii auto, garaj etc. Acum, sala se afla intr-o stare jalnica, fiind necesare, de urgenta, reparatii capitale. "Nu am avut banii necesari pentru a ne ocupa de intretinerea salii. In perioada imediat urmatoare, sala va fi inchiriata de Grupul Scolar de Meserii pentru Deficienti, care va desfasura aici numai activitati sportive", a spus directorul Mircea Carausan. Aceeasi situatie este intalnita si in alte scoli baimarene. La Scoala "Octavian Goga", sala de sport are dimensiunile unei sali de clasa! "Cat a fost timp frumos a fost bine, pentru ca ne-am desfasurat orele in aer liber. Acum vom fi nevoiti sa ne inghesuim intr-o sala mica. O parte din banii alocati pentru construirea de sali de sport ar fi trebuit alocata pentru refacerea celor vechi", e convins profesorul Cornel Pop. Pentru ca se confrunta cu probleme financiare, directorii de scoli si licee isi permit rar sa "vaduveasca" bugetul prin renovarea salilor sau amenajarea terenurilor sportive. Ca este mai usor sa repari si sa intretii decat sa construiesti, e valabil oriunde. Mai putin in Romania. Proiectului nastasian va da Maramuresului inca 12 sali de sport. Sala Polivalenta din Sighetu Marmatiei a fost data deja in folosinta si tot in municipiul de peste deal urmeaza definitivarea altor doua sali. Celelalte sali cuprinse in proiect vor fi amplasate in Baia Mare (doua), Tautii Magherausi, Borsa, Baia Sprie si Tg. Lapus. In urma ramane o gramada imensa de moloz. Hei, domnule Nastase, tocmai s-au mai surpat niste sali de sport, dar nu va impacientati, tocmai ati castigat pariul cu Ion Tiriac! Sa dam tarii cat mai multe sali de sport, nu-i asa? Si garajul premierului parior tocmai s-a mai imbogatit cu o masina, uraaa!

Evolutia unui program suferind

Conform Hotararii Guvernului 177/2002, s-a demarat Programul guvernamental de construire sali de sport l Programul prevede construirea in Romania a 412 sali de sport, in incinta institutiilor de invatamant de toate gradele, la orase si sate, in ritm de 100 pe an l Locatiile au fost stabilite cu autoritatile administrative publice locale l Programul se desfasoara sub coordonarea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei l In acest scop a fost infiintata Compania Nationala de Investitii care are ca domeniu de activitate principal asigurarea resurselor si montajelor financiare, pentru constructii sociale, culturale si sportive l Ministerul Educatiei si Cercetarii nu a fost implicat in acest program l In 2003 s-au inceput lucrarile la 362 de obiective sportive, iar pana la sfarsitul anului trebuie finalizate 150 de obiective l In Maramures, sunt in faza de constructie 11 sali de sport iar una, cea de la Sighetu Marmatiei, a fost data in folosinta l In acest timp, salile de sport construite inainte de 1989, din cauza lipsei de fonduri, se transforma incet-incet in inutile ruine.

Mircea Carausan: "Salile au fost facute dupa Sablon"

Sala de sport a Grupului Scolar Tehnic Baia Mare (fostul Lic. Ind. Nr. 1) este una dintre cele mai vechi din judet. Sala a fost construita in 1970 si de-a lungul anilor a gazduit o multime de competitii sportive. In urma cu aproximativ doi ani, sala a fost la un pas de prabusire. Redresarea partiala a inceput doar in acest an, cand s-a reusit reamenajarea salii din resurse proprii. "Totul s-a facut doar prin grija noastra. Am refacut parchetul, grupurile sanitare si am zugravit. Nu cunosc situatia tuturor salilor de sport din judet, dar noi incercam sa ne mentinem la suprafata", a spus Mircea Carausan, director Grup Scolar Tehnic. Sala este folosita de aproximativ 1.600 de elevi practica volei, baschet, tenis de camp si alte activitati sportive. Din cauza ca are doar o lungime de 28,5 metri, in sala nu se poate practica si fotbalul. "Salile au fost facute dupa un anumit sablon", a declarat Carausan. Sala de sport a Grupului Scolar Tehnic nu a intrat in Programul "Construire sali de sport".

Salile de sport in care s-au format campionii de odinioara sunt lasate in paragina. In timp ce acestea se transforma in ruine, in Maramures se construiesc opt noi sali de sport. Ingenios!

Sa dam tarii cat mai multe sali de sport!

"In cursul lunii decembrie trebuie finalizate toate lucrarile la salile de sport din Maramures." - Alexandru Baban, Comisia Nationala de Investitii Maramures "Din banii care s-au dat pentru salile noi se puteau reface toate salile de sport din scoli!" - Cornel Pop, profesor de sport la Scoala "Octavian Goga" Baia Mare "Toate reparatiile la sala de sport s-au facut din resurse proprii." - Mircea Carausan, director Grup Scolar Tehnic Baia Mare "Dupa 1977, doar anul trecut am facut primele reparatii. Aici s-a facut mult sport si este pacat ca sala sa fie lasata uitarii." - Nicolae Lenghel, profesor de sport la Grup Scolar Tehnic

Ioan PETRUSAN



* Rudele sefului "Loto" pe Ardeal, Maxim Codarcea, au fost angajate pana la ultima "spita genetica"
Familia Loto

Mare agitatie-mare, in "familia" lucratorilor de la "Loto". In aceste zile, este in plina desfasurare concursul pentru ocuparea postului de director in Maramures. Din surse neoficiale, GAZETA a aflat ca 10 doritori sunt la linia de start. Imbulzeala mare... Dar, intrucat judetul nostru este intr-o relatie de subordonare fata de sucursala de la Cluj, haideti sa aruncam o privire asupra "nasului Loto" pe Ardeal, Maxim Codarcea.

Desi, teoretic, ar trebui sa joace table in parc cu amicii de aceeasi varsta, Maxim Codarcea, directorul Sucursalei Cluj a CN "Loteria Romana", se tine bine de fotoliu. Codarcea a depasit anul acesta varsta critica de randament. Cei 63 de ani care ii apasa umerii il fac extrem de vulnerabil la stres. Si pentru ca nu se facea ca dupa 36 de ani pusi in slujba "Loteriei" sa nu lase nimic in urma, Codarcea a "insamantat" sucursala "Loto" Cluj cu propriile progenituri. De la fii, fiice, nepoti, verisori, cumetri sau alti consagvini, toti si-au gasit alinarea si slujba sub poala Loteriei conduse ca un "Matusalem" de acelasi Codarcea. Este putin probabil ca membrii familiei sa aiba o trasatura genetica unica - inclinatia pentru jocurile de noroc - pentru ca angajarea acestora, pe capete, in agentie sa se justifice. Mai plauzibila ar fi acuzatia de nepotism pe care i-o aduc putinii angajati care nu sunt inruditi cu acesta. Conform informatiilor noastre, confirmate chiar de catre Codarcea, 90 la suta dintre angajatii sucursalei Cluj fac parte din familia directorului. Directorul adjunct al sucursalei, inspectorul coordonator zonal Ioan Onet, este ginerele lui Codarcea. Onet este casatorit cu fiica acestuia, Corina, care este analist coordonator zonal in cadrul serviciului informatizat al Loteriei. A doua demnitate in cadrul sucursalei o detine administratorul sef, Lenuta Pupaza, nimeni alta decat verisoara lui Codarcea. Chiar si la talpa institutiei, pe post de sofer gasim "urme de Codarcea", in speta pe Ioan Chintoan, cuscrul directorului. Mult mai bine plasat este insa Cristian Codarcea, ginerele lui Chintoan, angajatul societatii "Intrarom", care asigura service-ul retelei de calculatoare a sucursalelor de la Bistrita si Cluj. Fireste, prin licitatii facute ca la carte! Pentru ca trebuia sa manance si ea o paine, nora directorului, Rodica Codarcea, a fost angajata pe functia de incasatoare a agentiei "Loto" din cartierul Grigorescu, vizavi de fosta piata agroalimentara. Pe acelasi post, desi a depasit limita de varsta, la agentia "Loto" din centru, vizavi de cinematograful Victoria, este angajata chiar sotia directorului Codarcea. Aceasta ar fi, conform unor surse confidentiale, pensionata de mai bine de cinci ani. Unii se indragostesc iremediabil de locul de munca! De norocul chior nu a scapat nici varul directorului Codarcea, Alexandru Cristea, care este seful agentiei de pe Calea Floresti. Dar nici fiul acestuia, Marius Cristea, angajat al agentiei de langa podul Manastur. La acest "divizion" se adauga un numar incert de rude ale directorului, angajate in cadrul sucursalei de la Mures, locul de bastina a lui Codarcea, nascut in comuna Band.

Contract cu zeita Fortuna

Toate aceste aspecte palesc, in comparatie cu o alta calitate ascunsa a lui Codarcea. Directorul este un impatimit al jocurilor Loto, dar si un fericit castigator al unor premii consistente. In acest sens, Codarcea a castigat, gratie abilitatii sale de ghicitor in stele, doua apartamente cu trei camere in Poiana Brasov, in cadrul jocului "Vila de Aur". Castigatorul unui astfel de concurs beneficiaza de cateva luni pe an de cazare gratuita in vilele de la Brasov. Apoi, tot Codarcea a tras o serie de lozuri castigatoare materializate in excursii la Paris (7 zile la Revelionul anului 2000 - n.red.), in Portugalia, Elvetia, Italia, Lictenstein, Belgia si Olanda. Cu siguranta, Codarcea detine un secret bine ascuns. Secret care nu a fost descoperit nici macar de catre politistii clujeni care l-au anchetat pe Codarcea, exact pentru norocul diabolic care-l bantuia si-l facea sa castige necontrolat premii dupa premii. Intrigati de personalitatea directorului Codarcea am incercat, timp de doua saptamani, sa-l convingem sa aiba o discutie cu redactorii nostri. Dupa ce a revenit de pe teren, fiind plecat timp de o saptamana la "negocieri", Codarcea a fost de acord sa ne primeasca. Ne-a explicat cum sta treaba cu loteria, cu norocul si mai ales cu ghinionul. Pentru fiecare ruda angajata in cadrul sucursalei, Codarcea a incercat sa gaseasca o scuza: ca nora s-a angajat dupa ce s-a maritat cu fiul sau, ca sotia sa poate lucra cat vrea, ca fiica nu e de fapt sefa etc. Nuante ale unei situatii pe care directorul a recunocut-o. Familia Codarcea e, de fapt, "familia Loto" si viceversa. In legatura cu ancheta Politiei, Codarcea ne-a declarat ca nu a fost gasit cu nimic suspect, si ca trei dintre excursii i-au fost facute cadou de catre companie. Dat fiind faptul ca viata sa este un noroc legat de la un capat la altul, il sfatuim sa scrie o carte in care sa prezinte muritorilor de rand adevarata cheie a succesului. Ar castiga o groaza de bani. Si s-ar putea pensiona in sfarsit, spre fericirea directorului adjunct, Ioan Onet, ginerele. Se intrezareste astfel episodul doi al acestei veritabile saga. "Clanul Codarcea contraataca!"

Monopolul familiei

Directorul general al Compania Nationale "Loteria Romana" SA, Nicolaie Cristea, nu a raspuns solicitarii noastre referitoare la situatia ciudata prin care directorul Sucursalei Cluj, Maxim Codarcea, si familia sa au ajuns sa monopolizeze schema de personal a agentiilor "Loto" din Ardeal. Cristea trebuie sa lamureasca si aspectele de imagine care rezulta din faptul ca directorul Codarcea a fost anchetat de catre politistii clujeni in legatura cu fraudarea unor castiguri la "Loto". De asemenea, Autoritatea Nationala pentru Control trebuie sa se autosesize cu privire la cele semnalate, pe considerentul ca CN "Loteria Romana" se afla sub autoritatea Ministerului Finantelor Publice.

ISTORIA MARIRII SI A JOCULUI

Compania Nationala "Loteria Romana" SA a trecut, de-a lungul timpului, printr-o serie de transformari. Actuala denumire a societatii dateaza din 1999, inainte fiind cunoscuta sub titulatura de "Regie autonoma". CN "Loteria Romana" se afla sub controlul direct al Ministerului Finantelor Publice. Consiliul de administratie al companiei este format din cinci membri. Directorul general, Nicolaie Cristea, numit in functie in 1993, este "coleg" in CA al CN "Loteria Romana" cu doi reprezentanti ai Ministerului Finantelor si alti doi reprezentanti ai Ministerului Administratiei si Internelor. Profitul "Loteriei" este varsat direct in bugetul de stat. In 2003 s-au inregistrat cele mai mari castiguri din istoria Loteriei, de peste 2 milioane de dolari. Timp de patru ani (1994-1998 - n.red.), "Loteria Romana" a fost monitorizata de Uniunea Europeana a Loteriilor de Stat si acceptata, in final, in aceasta organizatie de profil. Din 1993, jocul 6/49 este perfect informatizat. Sansele de a nimeri varianta corecta extrasa la acest joc sunt de 1 la 14 milioane, in cazul completarii unui formular de joc simplu. Sucursala teritoriala Cluj a CN "Loteria Romana" cuprinde judetele Alba, Bistrita-Nasaud, Salaj, Satu Mare, Maramures, Bihor, Cluj si Mures.

Silviu MANASTIRE