Analiza lui Zetea

Reporter: Despre alegerile din PSD, despre candidaţi, aşteptări, şi ce modificări se întrevăd în organizaţiile din judeţ?

Gabriel Zetea: Am ajuns undeva la 24 de organizaţii unde s-au desfăşurat deja alegeri. Nu există nicio schimbare la nivel de preşedinte de organizaţie până în acest moment. La Sighet, alegerile vor fi pe data de 21 martie, iar în 22 martie vor fi alegerile în Baia Mare. Candidaturile sunt deschise. Cel puţin la Sighet, din câte ştiu eu, sigur va exista o modificare având în vedere că doamna Eugenia Godja probabil va lăsa locul unuia dintre consilierii locali şi va susţine o variantă de înnoire a organizaţiei, ceea ce este un lucru foarte bun şi lăudabil. La organizaţia Baia Mare în acest moment nu am informaţii să fie înscris cineva oficial în cursă, nici de Dumitru Matei nu ştiu să-şi fi depus oficial candidatura. La organizaţia judeţeană, până în acest moment, Mircea Ursache este singurul care a anunţat în cadrul Comitetului Executiv Judeţean, candidatura pentru un nou mandat. Dacă cineva îşi doreşte să candideze, evident, acest lucru este posibil, dar rezultatele electorale obţinute de când e Mircea Ursache preşedinte PSD Maramureş ar recomanda păstrarea echipei din fruntea PSD Maramureş pentru încă un mandat.

 

Rep: Cum percepeţi noua formulă a plenului Consiliului Judeţean după plecarea consilierilor care au obţinut mandate în Parlament, pentru că cei care au plecat erau voci puternice în CJ?

G.Z.: Deocamdată este mai multă linişte şi am văzut că şi Gazeta a sesizat acest lucru după ultima şedinţă, când aţi scris că „şi consilierii se înţeleg câteodată”. Nu pot să spun dacă este un lucru bun sau rău, cert este că discuţiile care pregătesc şedinţele, discuţiile între preşedintele CJ Zamfir Ciceu şi majoritatea USL funcţionează mult mai bine. Ne-am rodat deja şi discutăm proiectele înainte. Deciziile se iau în cadrul comisiilor de specialitate, iar lucrul acesta începe să devină chiar un mod de lucru în cadrul CJ. Nu este nevoie să ne dăm neapărat în spectacol în plenul Consiliului pentru a da bine la presă. Dacă există păreri contrare se discută înainte şi ele se aplanează, iar în final iese ceva bun.

 

Rep.: Ministrul delegat pentru buget a dat o directivă ca banii din cotele defalcate din TVA să se dea pentru stingerea arieratelor şi abia apoi pentru proiectele locale. Care este situaţia arieratelor la nivel judeţean?

G.Z.: Avem o problemă pentru că există o situaţie a arieratelor declarate oficial de către primari şi arieratele care există în fapt. Din păcate, cele două liste nu corespund. În perioada aceasta, Administraţia Finanţelor efectuează controale tematice la primării pentru verificarea stării de fapt din contabilitatea acestora. Felul în care se va schimba cuantumul arieratelor rămâne de văzut. Oricum, până pe 31 martie consiliile locale sunt obligate să reducă arieratele faţă de furnizori în cuantum de 85%. Altfel, intră sub incidenţa Ordonanţei 3 şi a ordinelor de ministru, inclusiv a domnului Voinea, prin care sumele defalcate din cotele defalcate din TVA şi impozitele pe venit le sunt blocate automat de finanţe, urmând să li se dea doar banii pentru funcţionarea curentă şi pentru salarii.

Nu vom bate pasul pe loc prin asta, pentru că până la urmă Guvernul Ponta şi-a asumat că o dată trebuie să se facă ordine şi disciplină în administraţie. În sensul de a avea ordine în contabilitate şi trebuie să ajungem cumva la un punct zero. Nu putem să avem ordine de acum încolo până arieratele nu sunt plătite.

Există, de asemenea, discuţii privind plata în maxim 30 de zile a facturilor înregistrate în această perioadă în contabilitatea primăriilor. Deci se încearcă să se redreseze din mers cumva corabia.

Şi la nivelul CJ ni se recomandă clar întâi plata arieratelor acolo unde nu au putut fi stinse prin creditele puse la dispoziţie prin Trezorerie şi apoi bani către primării pentru plata cofinanţării proiectelor pe care le au în desfăşurare. Noi o să facem şedinţa de CJ în aprilie, tocmai pentru ca primarii între timp să acceseze aceste credite pentru a-şi stinge arieratele. Urmând ca noi să folosim banii pentru cofinanţări.

 

Rep: Cum comentaţi posibila amânare legată de Schengen, ţinând cont că Maramureşul este frontieră Schengen?

G.Z.: Sunt absolut de acord cu poziţia ministrului de externe, domnul Corlăţean. Noi am făcut tot ce ţine de noi pentru a îndeplini condiţiile, lucru recunoscut şi de către Consiliul European. Atât România, cât şi Bulgaria, ar putea din punct de vedere tehnic să adere astăzi la spaţiul Schengen. Faptul că există probleme din punct de vedere politic, e greu să le spui popularilor europeni că ar trebui să-l lase din braţe pe Traian Băsescu.

Dacă nu o să aderăm acum, nu-i nicio problemă, se va discuta problema în decembrie sau la anul. Până la urmă, drumul României este unul european şi nu poate nimeni să ne deturneze de la ceea ce ne dorim. Cu toţii ne dorim România în Europa. Că există discuţii în contradictoriu între unii sau alţii, lucrul acesta prea puţin contează. Guvernul Ponta îşi asumă drumul european al României. Dorim atât aderarea la spaţiul Schengen, cât şi adoptarea monedei unice euro. Avem nevoie de acest lucru şi, până la urmă, nu că-şi doresc românii, dar România este o ţară europeană. Totul este o chestiune de timp.

 

Rep: Cum vedeţi aspectele ce ţin de Consiliul Judeţean din perspectiva regionalizării?

G.Z.: Regionalizarea este un proiect asumat de către USL şi care urmăreşte din punctul meu de vedere în primul rând o accelerare a absorbţiei fondurilor europene. Cel puţin până la acest moment nu există un proiect finalizat pe baza căruia să demarăm o dezbatere publică.

Aşteptăm luna iunie-iulie când Ministerul Dezvoltării va pune la dispoziţia comisiilor parlamentare, la dispoziţia Parlamentului şi la dispoziţia opiniei publice un draft pentru a putea discuta despre regionalizare.

Până atunci este extrem de important să ne încredem în declaraţia de principiu făcută de către vicepremierul României Liviu Dragnea, care spune că noi cel puţin consiliile judeţene vom avea atribuţii sporite şi nu va exista niciun raport de subordonare între Regiune şi Consiliul Judeţean.