Analistul remodelarii politice

O noua generatie de politicieni bate la portile consacrarii. Invatati, fara complexe, fara nostalgii din trecut, tinerii politicieni se pregatesc sa preia mostenirea politica. Mai trebuie sa invete de la cei buni ca politica este o profesie grea, dar frumoasa. Ei vor conduce! Gavril Ardusatan s-a nascut la 26 octombrie 1973, in Baia Mare. A absolvit Liceul „Gheorghe Sincai” din Baia Mare in 1992, dupa care a urmat cursurile Facultatii de Filozofie din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj Napoca, finalizate in 1996. In paralel, a urmat si cursurile Facultatii de Studii Europene din cadrul aceleiasi Universitati. Intre 1997 si 2002, a fost profesor de stiinte socio-umane la mai multe licee din Baia Mare. Este membru PNL din anul 2003, membru in Biroul Politic al PNL Baia Mare din anul 2005. A fost consilier al presedintelui CJ, iar in momentul de fata este consilier in Primaria Baia Mare si ales judetean. Este doctorand in studii europene, cu lucrarea „Modelarea noii Europe”. Reporter: Care este principala calitate a unui consilier judetean? Gavril Ardusatan: O calitate care imbina trei calitati: cunoasterea, implicarea si dedicarea, simtul politic. Rep.: Pentru a fi un bun consilier judetean trebuie sa fii un bun politician? G.A.: Nu! Trebuie sa fii un bun politician pentru a fi un bun lider de grup, de exemplu. Consilierul judetean trebuie sa cunoasca problemele curente si generale, teme si solutii. Rep.: Se vorbeste mult de proiecte, de finantari. Care este rolul consilierului judetean in acest angrenaj? G.A.: Uhhh! Pe aceasta problema s-a intrat intr-o logica a limbajului de lemn capitalist (exista si asa ceva). Se foloseste pana la saturatie termenul „proiecte”. In mare, competentele Consiliului Judetean se intind pe institutiile din subordine si pe unele domenii de infrastructura. Problemele din aceste domenii trebuie rezolvate cu prioritate de executiv si consilieri. Se poate ajunge la parteneriate cu autoritatile locale si anumite institutii pentru dezvoltarea unor proiecte. Ele, proiectele, sunt realizate de aparatul de specialitate al CJ. Aici intervine rolul consilierului. El ar trebui sa cunoasca aceste proiecte deoarece sunt mai multe surse de finantare si trebuie aleasa varianta cea mai buna. Rep.: Se va ajunge ca demnitatea de consilier judetean sa fie o profesie? G.A.: Pe termen scurt (inca un mandat, doua) nu se poate vorbi de profesionalizarea consilierului judetean, deoarece nu este un cadru legal. Functia de consilier judetean se ocupa prin „concursul” partidelor. Adica, este necesar votul politic. Votul se obtine prin mecanismele comunicarii publice, logica promisiunii si respectarea acestora (eventual). Este o batalie pentru incredere. Rep.: In acest caz, nu ar fi trebuit sa se introduca votul uninominal si pentru alesii judeteni? G.A.: Ar fi fost un bun exercitiu, dar nu stiu daca ar fi fost valabil. In momentul de fata este greu de impartit judetul in „mici colegii” pentru cei 35 de consilieri sau sa ne inchipuim ca toate zonele ar putea oferi un consilier capabil. Partidele au constientizat ca au nevoie de oameni de calitate in toate zonele. Dar va fi un fenomen politic de durata. Rep.: Schimbam registrul si intrebam. Este Gabi Ardusatan unul din analistii politici cu greutate ai PNL Maramures? G.A.: Imi place sa cred ca sunt util, dar pana sa fiu acea voce tare si apasata trebuie sa confirm mai des. Este un domeniu aflat tot timpul in miscare si trebuie sa fii pe masura. Imi place sa analizez, sa fac prognoze. Pentru a fi bun ai nevoie de analize profunde, de studii si de carti. Rep.: Alegerile parlamentare vor aduce surprize? Care este opinia analistului? G.A.: Da! Ar putea fi surprize. Dupa studiul alegerilor uninominale pentru presedintele CJ s-a vazut ca una a fost analiza preelectorala si altul a fost rezultatul. Sunt perceptii din partea politicienilor despre perceptia colectiva, sunt perceptii colective despre perceptia politicienilor si nu coincid aceste doua imagini. Un lider capabil, care stie sa foloseasca tehnici de comunicare noi, sau campanii inteligente poate sa modifice perceptia publica asupra unei teme sau a unui candidat. Asa ca, este posibil ca intr-un colegiu, un outsider sa faca diferenta si sa castige. Rep.: UE face presiuni pentru o reorganizare administrativa a Romaniei. Vor fi desenate noi granite inter-judetene, inter-regionale? G.A.: Va fi un fenomen necesar, mai ales din perspectiva cheltuielii banului public pentru administratie. De la centru pana in teritoriu sunt diferiti intermediari care nu prea isi dovedesc eficienta. Chiar si acum avem doua tipuri de administratii. Una aleasa prin vot si una numita. Apar atributii care se suprapun… Practic, este un consum imens de resurse, de bani publici. Printr-o reforma administrativa s-ar pune altfel problema. Sigur, o reforma ar costa la momentul initial, dar pe termen mediu si lung costurile ar fi recuperate. Reforma ar scoate la iveala regiuni care pot fi „desenate” pe criterii socio-culturale. Este dificil de previzionat ce si cum se va intampla pe acest domeniu. Este nevoie de vointa politica enorma, de un guvern stabil si un Parlament conturat in jurul unui pol. O astfel de reforma va trebui sa blocheze reactiile negative care vor veni din teritoriu, de la structurile locale, cele care vor disparea. Rep.: Intr-o ipotetica reforma administrativa, Maramuresul va fi un actor principal? G.A.: Va trebui sa ne luptam pentru asta, deoarece, pe de-o parte sunt exemple de buna practica administrativa aici, pe de alta parte, Maramuresul este un brand suficient de puternic pentru a ramane un nume distinct pe o noua harta administrativa. Este un nume cu rezonanta nationala si internationala si trebuie folosit la maximum. Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro