Amenintari peste Europa

Au fost intocmite trei liste negre privind terorismul in UE. Prima este specifica pentru Al Qaida, a doua se refera la grupurile neuropene, iar a treia, la cele comunitare. Presedintele venezuelan, Hugo Chavez, a cerut din nou o schimbare de eticheta pentru gherila FARC, asftel incat sa nu mai fie considerata „o grupare terorista”, ci „o forta beligeranta”, lucru de neconceput de comunitatea internationala, subliniaza ziarul ABC. Ministrul spaniol de externe, Miguel Angel Moratinos a reiterat ca nu exista indoieli privind gherila columbiana² „Este considerata o organizatie terorista si nu ne vom schimba parerea in acest sens”, a spus el. Cei 27, la cererea unui stat membru, pot sterge nume sau grupuri de pe lista lor neagra, dar in cazul gherilei columbiene, optiunea este „absurda”, potrivit diplomatilor si expertilor comunitari. FARC si simpatizantii sai intra in definitia pe care Uniunea Europeana o da organizatiilor si persoanelor „implicate in acte teroriste”, precum „atacuri la viata sau la integritatea fizica a persoanelor”, „rapiri”, „distrugerea instalatiilor publice sau private”, „fabricarea sau detinerea, achizitionarea, transportarea si utilizarea de arme”, „sabotarea retelelor de apa, curent electric sau alte surse fundamentale”, sau „conducerea si participarea la activitatile unui grup terorist, inclusiv finantarea sau dotarea sa cu mijloace materiale”. Lista din afara UE cuprinde, conform actualizarii din iunie, 35 de persoane, majoritatea extremisti islamici si 30 de organizatii, in care sunt incluse pe langa FARC, Armata de Eliberare Nationala (ELN) si Autodefensas Unidas din Columbia, Sendero Luminoso din Peru, precum si organizatiile Al Aqsa, Partidul Muncitorilor din Kurdistán (PKK) sau Hamas. Potrivit unui acord politic, Cei 27 nu mentin niciun contact cu aceste grupuri, fapt ce a suscitat dificultati pentru trimiterea de ajutoare palestinienilor sau negocierii cu guvernul lor dupa victoria acum doi ani a miscarii Hamas. Pana in urma cu un an, grupurile sau persoanele acuzate de terorism erau adaugate pe lista la propunerea unui stat membru, fara sa fie nevoie de o justificare legala, si dupa aprobarea, in unanimitate, a membrilor unui comitet de functionari ai Celor 27, fara insa un proces verbal al sedintelor lor. Dupa o sentinta a Curtii de Prima Instanta a UE in urma denuntarii facute de gruparea Mujahedinilor Poporului din Iran, aflata pe lista, Cei 27 isi consemneaza motivele intr-un registru pe care il pun la dispozitia Consiliului UE pentru un eventual recurs judiciar. In fiecare semestru, grupul se reuneste la Bruxelles si decide schimbarile² scoaterea de pe lista are nevoie si de initiativa unui stat membru si de acceptul celorlalte state membre, desi eliminarea poate fi mai lenta, inclusiv pentru grupurile muribunde. Spania a fost una din tarile cele mai constincioase la ora explicarii numelor incluse pe lista, care au fost insotite mereu de motivatii. Guvernul lui Jose Maria Aznar, potrivit surselor comunitare, a incercat chiar includerea mai multor membri ETA si ai aripii sale politice Batasuna, dar functionarii spanioli insisi au insistat sa fie prezentate la Bruxelles doar propuneri avand baze juridice ferme. In schimb, Marea Britanie, responsabila a majoritatii listei, este cunoscuta pentru lipsa ei de explicatii. Dick Marty, raportor in cazul zborurilor secrete ale CIA in Consiliul Europei, va prezenta la 16 ianuarie o rezolutie pentru a cere mai multa transparenta si garantii Uniunii pentru aceste liste. „In pofida ameliorarii procedurilor, unele drepturi fundamentale ale omului nu sunt protejate in continutul listelor¬, se arata in rezolutie, care deplange lipsa dreptului la recurs, pastrarea numelor pentru multi ani, fara sa fie revizuite in mod independent si defaimarea internationala. 3 liste negre Listele negre sunt o inventie europeana, de la proscrierile emise de senatorul Lucius Cornelius din Roma antica, dar SUA au perfectionat si exportat continutul acestora care functioneaza azi impotriva finantarii teroriste in lume. Dupa atentatele de la 11 septembrie, UE a adoptat trei liste² prima specifica pentru Al Qaida si talibani, aprobata de Consiliul de Securitate al ONU, care implica inghetarea fondurilor, urmarirea membrilor sai si interzicerea intrarii lor pe teritoriul comunitar³ a doua pentru teroristii din afara Uniunii, cu consecinte identice, si a treia privind persoane si grupuri comunitare in care sunt incluse ETA, Batasuna, Brigazile Rosii sau GRAPO, ale caror fonduri nu sunt inghetate, dar impotriva carora statele „coopereaza in materie juridica¬ si fac gesturi politice, precum interzicerea membrilor lor in Parlamentul European.