Amenintarea “tarului”

Discursul pe care presedintele Vladimir Putin l-a tinut in fata celor doua camere reunite ale parlamentului rus este dezbatut de The Guardian, citat de Rompres. Concluzia? Nivelul relatiilor ruso-americane a atins cel mai scazut nivel din ultimul deceniu. „Lupul” american In mod evident, Putin a fost deranjat de critica pe care vicepresedintele american a lansat-o, la Vilnius, la adresa Rusiei. Drept replica, s-a folosit de discursul sau anual pentru a condamna expansionismul american si cheltuielile din ce in ce mai mari ale acestui stat, in vederea inarmarii. In pofida faptului ca Putin s-a abtinut in a face referiri directe la SUA, este foarte clar ca sub „lupul care nu asculta pe nimeni” se subintelegea Washingtonul. Cele doua tari sunt astazi foarte departe de declaratiile in tonuri luminoase adresate reciproc in anul 2001, cand George W. Bush a spus, dupa prima intrevedere intre patru ochi cu Putin, ca „a privit in sufletul presedintelui rus si i-a placut ce a vazut”. Un moment central al discursului lui Putin a fost declaratia sa de program privind planurile de majorare a puterii militare a Rusiei, dand de inteles ca intentioneaza sa opuna presiunilor din partea Occidentului intarirea armatei ruse, care reprezinta astazi o masa formata din milioane de tineri chemati la apel, consolidata de unitati speciale si arme nucleare. Deteriorarea relatiilor dintre cele doua tari, acum, cand America incearca sa convinga Rusia sa sprijine rezolutia antiiraniana a Consiliului de Securitate al ONU, reprezinta un risc evident pentru SUA. In acelasi timp, digresiunea caustica a lui Putin se va bucura fara indoiala de atentia senatorilor republicani americani, cum este, de exemplu, John McCain. Acestia ii vor cere din nou Administratiei lui Bush sa boicoteze summitul Grupului celor mai puternic industrializate state din lume (G8), care se va desfasura in iulie la Sankt Petersburg. Un nou razboi rece? The Daily Telegraph a vazut in discursul presedintelui rus proclamarea unui nou razboi rece. In afara unei polemici ascunse cu vicepresedintele Cheney, Putin a profitat de discursul sau pentru a relua concurenta militara dintre Moscova si Washington. Potrivit lui Putin, bugetul militar al Moscovei este in prezent de 25 de ori mai mic decat al Washingtonului, dar situatia s-ar putea schimba, daca va fi necesara respingerea tentativelor straine de a se amesteca in politica rusa. Aceasta declaratie reprezinta o atentionare privind reluarea cursei inarmarilor si in acelasi timp o amenintare la adresa SUA si a aliatilor lor care incearca sa exercite presiuni la adresa Rusiei. Remarcile acide ale presedintelui Putin s-au suprapus pe iritarea americanilor determinata de esecul recentelor consultatii ale Consiliului de Securitate al ONU de la New York, unde seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, a ocupat o pozitie fara compromis, refuzand sa sprijine un proiect de rezolutie aspru la adresa Iranului. Washington Post este convins ca presedintele Putin a raspuns printr-un atac la un alt atac, dupa lectia pe care vicepresedintele Cheney a tinut-o despre tendintele nedemocratice ale Rusiei. Ziarul remarca declaratia liderului rus privind faptul ca Rusia nu trebuie sa repete greselile razboiului rece, cand niste cheltuieli prea mari in vederea inarmarii subminasera economia Uniunii Sovietice. The New York Times evidentiaza in discursul lui Putin latura sociala, consemnand ca, in sfarsit, Kremlinul a constientizat existenta unei probleme demografice care reprezinta un pericol pentru viitorul stat rus. Putin a abordat aceasta problema si inainte, insa niciodata nu a vorbit intr-un mod atat de amanuntit si nu a propus instructiuni detaliate menite sa majoreze nivelul natalitatii. The Guardian