Am o recunostinþa totala pentru cetaþenii urbei

Se considera un maramuresean originar din Pitesti, care s-a „maritat” in Baia Mare. Spune ca, de 15 ani, se confunda cu municipiul in care e mandru ca traieste. Cristian Anghel e un adevarat nomenclator de meserii, dar cel mai aproape se simte de administratia locala, pe care o practica eficient de un deceniu si jumatate. Reporter: Va considerati pitestean sau baimarean? Cristian Anghel: Ma consider un maramuresean originar din Pitesti. Rep: Inginer, conferentiar universitar, primar, politician. Ce vi se potriveste cel mai bine din acest „nomenclator” de meserii? C.A.: Am tinut si tin foarte mult la fostii mei studenti, cu care ma intalnesc deseori in diverse ocazii si, intre „domn’ primar” si „domn’ profesor”, prefer sa mi se spuna „domn’ profesor”, chiar daca n-am ajuns sa am gradul didactic de profesor universitar. In 1993, aveam postul in concurs, eram seful catedrei si as fi putut ca in doua luni sa fiu profesor universitar, dar am devenit primar. Din punctul meu de vedere, cariera mea universitara s-a cam terminat, pentru ca, de 15 ani, m-am apucat de administratie si mi-am reorientat activitatea si pregatirea. Am terminat un masterat in managementul sectorului public. Sunt in faza finala de obtinere a doctoratului in domeniul administratiei publice. Rep: De ce sunteti mandru ca traiti in Baia Mare? C.A.: In primul rand, pentru ca „m-am maritat” in Baia Mare, am venit dupa sotia mea, care a fost liderul de generatie; apoi, pentru ca m-am atasat foarte mult de valorile baimarene, ma simt acasa si, avand aceasta functie de 15 ani, am cunoscut de aproape problemele orasului, am avut bucurii impreuna cu cetatenii orasului, avem si nerealizari... Intr-un fel, de 15 ani, ma confund cu acest municipiu. De asemenea, sunt mandru ca am ajuns primar, candidand independent. Pentru asta, am o recunos-tinta totala pentru cetatenii urbei, care m-au ales ca independent, nefiind baima-rean. Rep: Ce-si doresc baimarenii? C.A.: Pot comenta perceptia lor din sondajele de opinie facute cu periodicitate. Exista o schimbare de optica, pentru ca realizarile se transforma, practic, intr-o deplasare a prioritatilor catre un alt domeniu. De exemplu, daca pana in 2000, baimarenii erau nemultumiti in proportie de 70% de iluminatul public, in acest moment, gradul de multumire vis-a-vis de acelasi domeniu a ajuns la 80%. Sun-tem intr-o faza avansata in ceea ce pri-veste problematica orasului, pentru ca, a-cum cativa ani, cea mai grava problema cu care ne confruntam, in optiunea ceta-tenilor, era reprezentata de drumuri. Acum, drumurile au scazut in optiunea lor ca prioritate si au ajuns sa fie putin mai jos, comparabil ca procent cu locuintele, locurile de joaca si curatenia. Rep: De 15 ani, sunteti prezent la toate intalnirile, vorbiti cu toti oamenii, retineti chipuri, nume, evenimente. Nu obo-siti? C.A.: Sunt momente in care te simti si obosit, dar sunt o fire energica, n-am fost pasiv niciodata. Multi mi-au zis ca nu-si pot da seama cum pot sa fiu in atatea locuri in intervale scurte. Si acum am fost pe Hortensiei si am recunoscut pe nume cel putin 10 persoane. Am o memorie vizuala foarte buna, iar daca ii vad, imi aduc aminte in proportie de peste 90% de toti cei care mi-au fost studenti. La unii, le tin minte chiar numele. Am vrut sa creez o relatie directa intre primar si cetateni. Si am reusit. Am participat la nunti, am oficiat casatorii, am fost la competitii sportive, la slujbe la bi-serici, la evenimente artistice. Fac si altii asta, dar trebuie sa stii ca oamenii se asteapta la un anumit nivel de reprezentare. Baia Mare a depasit anumite nivele record in Romania: modul de abordare a problemelor, existenta unei viziuni asupra dezvoltarii comunitatii, o echipa performanta in primarie, care e apreciata si la nivel national. Am dezvoltat sisteme de comunicare pe care le-am vazut bune in alte parti. De exemplu, telefonul 984, folosit de 80% dintre primarii din Ro-mania, l-am adus eu, din Franta. Rep: Baia Mare a fost orasul care invata, este orasul care gandeste, ce fel de oras va deveni? C.A.: Unii repeta ca s-au saturat de sintagma „orasul care invata”. Este o etapa. Dupa mine, etapa nu e depasita, ci sloganul, poate, e depasit. Pentru ca invata-rea continua e un element care trebuie sa existe in permanenta intr-o comunitate care se respecta. Am lansat mai multe etape: orasul care proiecteaza, care remodeleaza, care implementeaza, care gandeste. Cei care lucreaza la strategia de dezvoltare durabila au propus, iar eu am acceptat varianta „Baia Mare, oras inovativ si creativ – 2020”. Rep: In ce ar consta un examen la disciplina „democratie” dat clasei politice? C.A.: Prin definitie, democratia inseamna puterea poporului. Iar, la noi, asta e-xista prin alesi. Un om politic trebuie sa aiba capacitatea de a intelege ce doreste electoratul. Rep: Se vorbeste de o dezvoltare fulminanta a Baii Mari. Cand se vor vedea efectele acestei dezvoltari? C.A.: Fulminant e mult spus, dar exista o dinamica economica buna in zona noastra pe care unii o contrazic, din pacate. Cert este ca asta se poate demonstra prin datele statistice si prin valoarea obiectivelor prinse in autorizatiile de constructie eliberate in ultimii ani. De la an la an, aproape s-au dublat valorile respective. Si aici nu am luat in discutie marile centre comerciale ce se prefigu-reaza, care vor aduce imbunatatiri la nivelul de viata, salarii, calitatea serviciilor. Se insista pe productie, dar aceasta produce si polueaza. Asta nu inseamna ca, daca exista variante de a dezvolta productia, nu e bine. Eu am spus prima data ca se intrevede o imbinare intre un oras comercial cu unul cu traditie si, eventual, o componenta industriala. Ide-ea mea a fost de a incerca sa dezvoltam acest sistem urban, Baia Mare, in asa fel incat sa propunem si variante de a oferi facilitati pentru investitori De doi ani, functionam cu ideea de sistem urban, ca sa cream o noua abordare. O abordare la nivel metropolitan pentru servicii publice si un management al terenurilor in sistem urban. Sunt foarte interesat sa se faca o investitie la Recea, pentru ca oamenii din Baia Mare vor lucra acolo, fiind aproape de oras. Mi-as dori sa avem in jurul Baii Mari investitii de am-ploare. Si suntem pe drumul cel bun. Rep: Devenim un oras de consumatori, o piata de desfacere? C.A.: Nu este numai un oras de consumatori, sunt si investitii productive. Numai doua dintre societatile de aici au peste 3.300 de angajati. Suntem la nivel de Nokia. Dupa alegeri, sper sa ne asezam la masa cu cei din zona metropolitana, sa identificam impreuna unde se poate merge in sistem urban. Asa poa-te fi un tri-parteneriat: comuna respectiva pune terenul la dispozitie, Baia Mare face infrastructura, iar investitorul vine cu banii. Atunci, pot castiga toti trei din asta. Rep: Nu v-ati molesit? In sensul ca, acum patru ani, aveati o mai mare dorinta sa „spargeti zidul cu capul”? C.A.: N-as putea spune ca m-am molesit. Poate ca exista un anumit sentiment de autoprotectie, dar nu se potriveste ce este acum cu ce a fost in urma cu patru ani. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro