Alte salarii, aceeasi salarizare unica

* Legea salarizarii unice a revenit in atentia guvernantilor. La finele saptamanii trecute, proiectul a fost discutat, la ceas de seara, in sedinta de Guvern. Numai ca, cu fiecare modificare a legii, coeficientii de salarizare au fost redusi. Asa ca, sindicatele, adica promotorii principali ai legii, au ajuns sa se opuna adoptarii ei. In plin proces de restructurare a agentiilor guvernamentale si de “concediere fortata” a functionarilor publici, guvernantii arunca din nou momeala salarizarii unice. Dupa ce, vreme de doua decenii, toti politicienii care s-au perindat pe la conducerea Guvernului au scos, periodic, din maneca asul legii salarizarii unice, Guvernul Boc se lauda ca, de aceasta data, termenele vor fi stabilite. La inceput a fost un proiect negociat si ras-negociat cu sindicatele. Apoi, peste noapte, coeficientii din grilele de salarizare au fost schimbati de guvernanti cu de la sine putere. Dupa o serie de reactii dure, celebrul act normativ a intrat intr-un con de umbra, din care l-a scos premierul Boc la inceputul acestei luni, cand declara ca nu exista niciun motiv pentru amanarea adoptarii lui. Practic, daca ar fi sa ne luam dupa promisiunile guvernamentale, legea ar trebui adoptata pana la 31 octombrie si ar trebui sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2010. Numai ca, lucrurile s-au complicat din nou. La finele saptamanii trecute, guvernantii au fost convocati de doua ori, la ceas de seara. Scopul? Adoptarea legii. Numai ca executivul nu a discutat inca cu sindicatele ultima varianta a proiectului, care prevede salarii mult mai mici decat cele negociate initial. Coeficientii de salarizare au fost redusi, in mai multe randuri, cu pana la 60 la suta. Astfel, sindicatele se tem ca unii angajati ar avea de pierdut de pe urma legii. Federatia “Solidaritatea Sanitara” arata intr-un comunicat ca legea de salarizare unica a devenit un instrument de reducere a salariilor si nu de armonizare a lor: “Legea unica de salarizare este unica doar cu titlul, ea preluand si mentinand diferente marcante intre diversele categorii bugetare. La elaborarea proiectului de lege nu au fost consultate organizatiile sindicale din toate sectoarele bugetare de activitate, pentru sanatate lipsind cu desavarsire o astfel de consultare; astfel, proiectul de lege nu respecta una din conditiile esentiale pentru a putea fi promovat. Actuala formula a legii leaga orice crestere de salariu si orice posibilitate de avansare profesionala de fondurile bugetare acordate fiecarui sector (alocari realizate de un sistem politic clientelar), eliminand astfel importanta meritului personal si determinand aparitia unui sistem de salarizare nestimulativ”. Sindicalistii sunt nemultumiti si de faptul ca noua lege a salarizarii unice stabileste o ierarhie bazata predominant pe vechimea in munca si nu pe valoarea personala, gradatiile, in cadrul fiecarui grad sau treapta profesionala, acordandu-se in functie de treptele de vechime in munca, iar avansarea in grade sau trepte profesionale s-a facut tot in functie de vechimea in munca. In felul acesta sunt blocate oportunitatile de cariera bazate pe merit in sistemul bugetar, tot sistemul fiind centrat pe prezumtia de experienta ce deriva din vechimea in munca: “alaturi de invatamantul universitar sanatatea este la cel mai scazut nivel in ceea ce priveste beneficiile de crestere salariala anticipate. Daca pentru forma initiala a grilei salariile in sistemul sanitar erau mai mici decat cele din alte sectoare, pe noua grila, care are coeficientii micsorati, salariile sunt cu atat mai defavorabile. Luand ca exemplu salarizarea la varful ierarhiei putem observa ca salariile pentru medici sunt mult prea mici raportat la tot ceea ce inseamna un medic, maximum posibil pentru un medic primar (un medic la apogeul carierei sale) dintr-un spital de urgenta (unde are cateva sporuri incluse) fiind 5,10, iar pentru un medic specialist 3,75; pentru alte tipuri de spitale, salariul maxim pentru un medic primar este 3,98, iar pentru un medic specialist 3,38. Cum medicii sunt varf de ierarhie, si restul salariilor din sistem sunt in aceeasi situatie”. "Am cerut expres sa se mentina termenul din octombrie pentru finalizarea si adoptarea acestei legi, nu am cerut prelungirea termenului", a declarat Emil Boc. „Art.12. - (1) Orele prestate peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, se compenseaza cu timp liber corespunzator, la cererea persoanei. (2) In cazul in care compensarea cu timp liber corespunzator nu a fost posibila in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia, orele suplimentare se vor plati in luna urmatoare, cu un spor aplicat la salariul de baza, dupa cum urmeaza: a) 75% din salariul de baza pentru primele doua ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru; b)100% din salariul de baza pentru orele urmatoare si pentru orele lucrate in zilele de repaus saptamanal sau in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza. (3) Munca peste durata normala a timpului de lucru poate fi prestata si sporurile prevazute la alin.(1) se pot plati numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa de seful ierarhic, fara a se depasi 360 ore anual”. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro