Alegerile prezidenţiale, turul întâi în cifre şi date!

Alegerile prezidenţiale, turul întâi, a reprezentat cel mai aşteptat moment politic al anului, în România. După o campanie electorală dură, diferită de ce ştiam până acum, dusă în cea mai mare parte în Bucureşti, pe canalele de televiziune, a urmat ziua votului. O zi destul de friguroasă pentru începutul de noiembrie, dar cu soare şi multe aşteptări în taberele candidaţilor.

Au fost, după cum se ştie, 14 candidaţi. La nivelul întregii ţări au votat 9.723.232 alegători. Prezenţa la vot a fost de 53,17% din totalul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente. În Maramureş, prezenţa a fost de 43,37%, cu aproape zece procente mai scăzută faţă de media naţională.

La alegerile din 2009 au fost doar 12 candidaţi. În primul tur al alegerilor au fost prezenţi 9.946.748 de alegători, care reprezintă 54,37% dintre cetăţenii cu drept de vot. Iar în Maramureş prezenţa la vot a fost de 47,98 în primul tur, cu patru procente mai mare ca la alegerile din 2 noiembrie. În 2009, Traian Băsescu a obţinut 3.153.640, adică 32,44% din voturi, Mircea Geoană a obţinut 3.0027.838 voturi, adică 31,15%, iar Crin Antonescu 1.945.831 voturi, adică 20,02%. Au urmat liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, cu 5,56%, Kelemen Hunor (UDMR), cu 372.764, adică 3,83%, Sorin Oprescu, 309.764 voturi, adică 3,18%, şi George Becali, cu 186.390 voturi, adică 1,91%.

Cel mai controversat aspect al alegrilor din turul întâi de la alegerile din 2014 a fost cel legat de numărul mare al alegătorilor înscrişi pe listele speciale. La nivelul ţării, au fost peste 900 de mii de astfel de alegători, faţă de 789 de mii de votanţi înscrişi în secţiile speciale, în 2009. Au fost acuzaţii că s-a făcut turism electoral, acuzaţii venite dinspre Alianţa Creştin-Liberală, dar la o analiză atentă a datelor şi cifrelor a rezultat că şi Klaus Iohannis a fost un beneficiar al acestor liste speciale în unele judeţe. Cei în drept se vor pronunţa dacă au fost fraude. Alte probleme nu s-au semnalat. Desigur, a fost situaţia complicată pentru românii din diaspora. Faţă de alte alegeri, românii s-au prezentat în număr mai mare şi ambasadele sau consulatele româneşti nu au făcut faţă, românii fiind nevoiţi să stea ore în şir pentru a putea vota, iar mulţi nici nu au putut vota.

Această situaţie a declanşat un scandal de pomină şi s-au cerut măsuri drastice pentru turul doi, dar şi căderea capetelor celor care au organizat alegerile. Dacă stăm şi judecăm la rece, numărul românilor din diaspora care votează nu este chiar atât de mare încât să se producă schimbări dramatice în rezultatele prezentate de BEC. Dar rămâne problema de fond. Avem dreptul constituţional de vot şi autorităţile trebuie să facă totul pentru ca românii, oriunde s-ar afla, să îşi exercite acest drept.

În Maramureş, problema votului pe liste speciale nu a fost mare, au votat 13 mii de cetăţeni, un număr care ne clasează pe la coada acestui clasament, adică un număr normal.

Dacă facem o scurtă analiză a votului la nivel naţional se poate vedea pe harta alegerilor că Victor Ponta a câştigat în Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, iar Iohannis a câştigat în Transilvania, mai puţin judeţul Hunedoara. Kelemen Hunor a câştigat în Harghita şi Covasna. Dacă privim harta, este frapantă delimitarea pe provincii istorice, dar apariţia barierei între cele două judeţe cu populaţie majoritară maghiară şi Ardeal sau Moldova. Poate cel mai important aspect al acestor alegeri a fost această împărţire între roşu şi albastru, de parcă nu am fi toţi români. Revenind la Maramureş, să punctăm câteva date şi cifre.

Între Iohannis şi Ponta a fost o diferenţă de 162 de voturi, ceea ce arată că Alianţa PSD-UNPR-PC s-a mobilizat bine şi era să producă surpriza din Ardeal. De asemenea, a surprins numărul mare de voturi obţinute de Elena Udrea, 11.400, adică 6,28%, unul din scorurile cele mai mari din ţară, asta în condiţiile în care Udrea nu şi-a făcut aproape deloc campanie în judeţul din nord. Cele mai puţine voturi le-a obţinut Mirel Amariţei, 245 de voturi, respectiv incredibilului procent de 0,13%. La fel de penibil a fost Constantin Rotaru, cu peste 400 de voturi.

Dacă mergem la localităţi, în Baia Mare lucrurile sunt puţin diferite.

În capitala judeţului, Iohannis a obţinut 20.888 de voturi, 38,68%, iar Ponta, 15019 voturi, 27,82%. Unii ar spune că este o diferenţă foarte mare, alţii afirmă că lucrurile nu stau chiar aşa, iar statistica le dă dreptate. În 2009 Băsescu a obţinut în turul unu 36,29%, Crin Antonescu 26,90% şi Mircea Geoană doar 19,60%. În concluzie, Victor Ponta a obţinut cel mai mare scor al unui pesedist la alegerile prezidenţiale. Se ştie că Baia Mare a fost o insulă de liberalism mulţi ani, iar acum este la limită. Poate cel mai surprinzător rezultat a fost obţinut de aceeaşi Elena Udrea cu peste 400 de voturi, respectiv 7,78%. În Sighet a câştigat Iohannis, cu 39,35%, faţă de Ponta, cu 33,15%. În 2009 a câştigat Băsescu cu 35%, iar pe doi a fost Geoană cu 25%. În Baia Sprie, Iohannis a avut 36,82%, iar Ponta, 29,93%.

În Borşa a fost 39,35%, faţă de 31,01% pentru Iohannis. Oraşul Cavnic a fost câştigat de Ponta, cu 40,26%, faţă de 30,43% pentru Iohannis. În Seini a câştigat Ponta, cu un procent şi jumătate faţă de Iohannis. În Dragomireşti şi Săliştea de Sus, Iohannis a avut câştig de cauză la o diferenţă de doar două, trei procente. În Asuajul de Sus, Botiza, Ulmeni, Șomcuta Mare, Bicaz, Poienile de Sub Munte, Petrova, Viorel Ponta a obţinut cele mai mari scoruri, de peste 50%. Cel mai mare a fost în Asuajul de Sus, 70,83 pentru Ponta şi 17,36% pentru Iohannis.

Candidatul ACL a obţinut cel mai mare scor în localitatea Ruscova, cu 63,78%. Kelemen Hunor a câştigat în Câmpul Lung la Tisa cu 25,34% faţă de peste 18% procente obţinute de Ponta şi Iohannis. În mai multe localităţi, Amariţei şi Wiliam Brânză au obţinut zero voturi.