Alegerile parlamentare 2016. Liste, candidaturi, partide…

Alegerile parlamentare au ajuns la momentul 0 al definitivării şi prezentării listelor cu cei care vor candida. Partidele politice, alianţele electorale sau candidaţii independenţi au venit la Circumscripţiile electorale de care aparţin şi au depus tone de acte, adeziuni, declaraţii şi tot felul de hârtii, care mai de care mai importante. În Maramureş este Circumscripţia electorală numărul 26. Potrivit legii în nordul ţării sunt zece locuri de parlamentari, trei senatori şi şapte deputaţi. Aceste repartizări se fac în funcţie de mărimea judeţului, de numărul cetăţenilor din judeţul respectiv. Nordul ţării este de mărime medie.

După finalizarea birocratică a acestor alegeri, respectiv predarea, verificarea actelor şi întocmirea documentelor în baza cărora fiecare partid poate participa la alegeri, se intră în partea a doua a acestor alegeri. Va începe campania electorală, timp de o lună.

Revenind la momentul listelor, vă vom prezenta toate listele partidelor şi alianţelor electorale ce vor candida în nord.

Sunt 11 partide care au depus liste şi o candidatură independentă. Sunt câteva surprize dar, în general, listele prezentate respectă previziunile analiştilor politici.

PSD Maramureş se prezintă cu liste complete.

Pe prima poziţie la Senat: Sorina Pintea; locul doi - Liviu Marian Pop.

Camera Deputaţilor: Gheorghe Şimon, Sorin Bota, Călin Matei.

PNL Maramureş are următoarele poziţii eligibile:

La Senat: Mircea Dolha şi Daniela Oniţa-Ivaşcu.

Camera Deputaţilor: Viorica Cherecheş, Anca Boagiu, Ionel Bogdan.

PARTIDUL MIŞCAREA POPULARĂ vine cu următoarele propuneri:

La Senat: Rodica Covaciu şi Iustin Talpoş.

Camera Deputaţilor: Adrian Todoran, Nicolae Iuga, Remus Timiş.

ALDE Maramureş are următoarele propuneri:

Senat: Ciprian Rogojan şi Vasile Danciu.

Camera Deputaţilor: Cornelia Negruţ, Gabriela Mărieş-Leş, Alexandru Hoban.

PARTIDUL ECOLOGIST vine cu următoarea listă:

Pentru Senat: Mircea Ciocan, Pamfil Bercean.

Camera Deputaţilor: Cristian Anghel, Sorin Petean, Gheorghe Covaciu.

UDMR se prezintă la alegeri cu următoarea listă:

Senat: Mihai Ştefan Kokenyesdi, Ioan Vicsai.  

Camera Deputaţilor: Norbert Apjok,  Marta Eniko Alb, Zoltan Labina.

PARTIDUL ROMÂNIA MARE are următoarele liste:

Senat: Ioan Babiciu.

Camera Deputaţilor: Gheorghe Apostol, Julien Sorel Zah.

PARTIDUL ROMÂNIA UNITĂ are următoarele liste:

Senat: Vasile Vlaşin, Silviu Preda.

Camera Deputaţilor: Horaţiu Dincă, Nistor Lihet, Dumitru Brînzei.

PARTIDUL UNIUNEA SALVAŢI ROMÂNIA are propunerile:

Senat: Dan Ivan.

Camera Deputaţilor: Vlad Duruş, Ana Ştef.

PARTIDUL ALIANŢA NOASTRĂ ROMÂNIA:

Senat: Dragomir Ignat.

Camera Deputaţilor: Edmond Milea.

UNIUNEA UCRAINENILOR DIN ROMÂNIA au prezentat doar lista pentru Camera Deputaţilor.

Este şi o candidatură independentă: pensionarul Bledea Gheorghe, la Camera Deputaţilor.

Complicatul calcul electoral

Pentru aceste alegeri s-a revenit la liste şi au fost eliminate colegiile.

În urma rezultatelor în judeţe şi la nivel naţional se va şti cine a trecut pragul electoral şi cine merge în Parlament. Cei care nu au îndeplinit baremul vor fi „adunaţi” la centru după care se va face o repartizare a mandatelor rămase după nişte criterii greu de înţeles. Este un calcul matematic şi o repartizare făcută de cei din Bucureşti. Vă prezentăm mai jos ce prevede legislaţia în acest sens.

(1)   După primirea dosarelor prevăzute la art. 93, biroul electoral de circumscripţie încheie, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, câte un proces-verbal cuprinzând totalizarea voturilor valabil exprimate pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală şi candidat independent, pe care îl înaintează, în termen de 24 de ore, la Biroul Electoral Central.

(2)    După primirea proceselor-verbale încheiate de către birourile electorale ale circumscripţiilor, potrivit alin. (1), Biroul Electoral Central stabileşte partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor. Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, calculat după cum urmează:
a) 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali;

(2)b) în cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, la pragul de 5% prevăzut la lit. a) se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.

(3)   Pragul electoral este egal cu numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din înmulţirea punctelor procentuale stabilite conform alin. (2) lit. a).

(4)   După primirea de la Biroul Electoral Central a constatării cu privire la partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care întrunesc şi care nu întrunesc pragul electoral, biroul electoral de circumscripţie procedează la atribuirea mandatelor de deputat, respectiv de senator. La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripţie au dreptul să asiste candidaţii şi persoanele acreditate.

(5)   Atribuirea de mandate se face avându-se în vedere numai partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au întrunit pragul electoral prevăzut la alin. (2), în mod distinct pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, precum şi candidaţii independenţi care au obţinut un număr de voturi cel puţin egal cu coeficientul electoral al circumscripţiei în care au candidat.

(6)   Repartizarea şi atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se fac în două etape: la nivelul fiecărei circumscripţii electorale şi la nivel naţional:

(6)a) la nivelul circumscripţiei electorale, biroul electoral stabileşte, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, coeficientul electoral al circumscripţiei, prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce întrunesc condiţia prevăzută la alin. (2) şi pentru candidaţii independenţi la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleşi în acea circumscripţie; coeficientul electoral este numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din această împărţire;

(6)b) fiecărei liste i se repartizează atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral al circumscripţiei electorale se include în voturile valabil exprimate pentru acea listă;

(6)c) atribuirea mandatelor se face de biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii candidaţilor pe listă;

(6)d) pentru candidaţii independenţi se atribuie fiecăruia câte un mandat, dacă a obţinut un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral pentru deputaţi sau pentru senatori, după caz; candidaţii independenţi participă la repartizarea mandatelor numai în prima etapă, cea de la nivelul circumscripţiei; un candidat independent nu poate primi decât un singur mandat;

(6)e) voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obţinute de listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce întrunesc condiţia prevăzută la alin. (2), precum şi mandatele ce nu au putut fi atribuite de biroul electoral de circumscripţie se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat.

(7) Biroul Electoral Central însumează, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, voturile neutilizate şi pe cele inferioare coeficientului electoral de circumscripţie din toate circumscripţiile electorale, pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală sau organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care întruneşte condiţia prevăzută la alin. (2); numărul voturilor astfel obţinute de fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., făcându-se atâtea operaţii de împărţire câte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripţiilor electorale; valoarea zecimală a câtului obţinut din aceste împărţiri se va trunchia după a 15-a zecimală, fără rotunjire; câturile rezultate din împărţire, indiferent de lista din care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurenţa numărului de mandate neatribuite; cel mai mic dintre aceste câturi constituie coeficientul electoral naţional, pentru senatori şi, separat, pentru deputaţi; fiecărui partid politic, fiecărei alianţe politice sau alianţe electorale i se repartizează atâtea mandate de deputaţi sau, după caz, de senatori, de câte ori coeficientul electoral naţional se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală respectivă, rezultat din însumarea naţională a voturilor neutilizate şi a celor inferioare coeficientului electoral de circumscripţie.