Al naibii tratament!

Îngrijitorii persoanelor cu handicap au parte de acelaşi tratament, indiferent de Guvern: unul al batjocurii. Purtaţi de la „Ana la Caiafa” între primării şi guvern, însoţitorii persoanelor cu handicap îşi primesc puţinii bani cu ţârâita. Mai mult, primăriile care îşi respectă obligaţiile sunt „pedepsite” de Guvern.

Greve, întârzieri salariale, batjocură. Un tablou cu care îngrijitorii persoanelor cu handicap     s-au obişnuit de ani buni. Puţinii bani pe care îi primesc sub formă de indemnizaţii ar trebui asiguraţi de primăriile în care sunt arondaţi şi de guvern. Numai că, guvernul dă când vrea şi cât vrea. Iar cei care îşi îndeplinesc obligaţiile, acoperind şi partea guvernamentală, în loc să-şi primească banii înapoi, rămân cu „găuri” în bugetul local.

Ioan Bărbuş, directorul economic al primăriei Sighetu Marmaţiei, explică: „Avem salarii pentru însoţitorii persoanelor cu handicap acoperite din fondul de stat la început de an, în valoare de 1023000 ron (10 miliarde lei vechi). Ori, salariile lor sunt de 22 de miliarde lei vechi pe an. Diferenţa de salarii am asigurat-o din surse proprii, din bugetul local. Acum statul a dat nişte sume pentru plata unor asemenea cheltuieli de personal – salarii însoţitori persoane cu handicap. Numai că unităţilor care au plătit din surse proprii nu le dă bani. Deci, având în vedere că oamenii sunt la zi cu plata salariilor, nouă nu ne-au dat bani. Şi nu-i corect! Anul trecut am plătit aproape 10 miliarde lei vechi cu promisiunea că o să ne dea banii înapoi. În decembrie au zis: „aţi avut bani, nu vă mai dăm”.

În alte localităţi au fost proteste, că acolo primăriile n-au dat bani din bugetul local, ca mai târziu să primească de la Guvern. Noi dacă am dat oamenilor banii, am fost luaţi de fraieri şi n-am mai primit banii înapoi”. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Gabriel Zetea, recunoaşte că modul de distribuire a sumelor este într-adevăr ciudat, de aceea speră ca de anul viitor această atribuţie să se mute din centru la nivelul conducerii judeţene, care cunoaşte mult mai bine realităţile din teren: „Modul de împărţire al banilor este într-adevăr extrem de ciudat. Procedura de a da bani către administraţiile publice locale prin finanţe e una care se bazează pe trei criterii, inclusiv la formarea bugetelor.

Unul dintre principalele criterii reprezintă gradul de colectare al veniturilor. Dar dacă ai nivel bun de colectare nu mai primeşti bani. Tocmai de aceea, în urma discuţiilor avute la nivelul Guvernului, din 2013 se va renunţa la acest sistem, pentru a da posibilitatea consiliilor judeţene care sunt mult mai aproape de nevoia primăriilor şi cunosc oricum mult mai bine problemele decât Guvernul. Şi toţi banii care vor veni pentru administraţiile locale vor trece prin plenul CJ. Iar acesta este un pas important”. Aceasta nu este singura anomalie guvernamentală în sistemul financiar plin de handicapuri, aşa că soluţia ar fi tot mult trâmbiţata descentralizare. Zetea spune că principiul este valabil şi în cazul repartizării celorlalte sume: „de exemplu, pe lângă încasarea veniturilor este criteriu şi suprafaţa intravilanului şi atunci vedem anomalii ca la Borşa unde şi-au pus în intravilan inclusiv vârful de munte şi pădurile pentru a putea primi cât mai mulţi bani pe formulă. De asemenea, numărul populaţiei intră în formulă, iar multe primării încearcă să-şi lase o populaţie cât mai mare, iar lucrul acesta s-a văzut cât de mult ne-a deranjat la Referendum. Deci formula aceasta cuprinde câteva elemente care de multe ori sunt împinse peste limita normalului tocmai de către primării”.