Ajutor pentru copiii ucraineni stabiliți în România

Trei din cinci părinți ucraineni refugiați în România nu au un loc de muncă, în condițiile în care doar 17% sunt angajați cu contract în România, 11% lucrează la distanță pentru o companie din afara României și 7% sunt angajați fără contract de muncă, potrivit anchetei derulate de Salvați Copiii România, în luna februarie. Oficial, de la debutul războiului și până la 29 februarie 2024, în evidențele ANOFM s-au înregistrat 21.617 cetățeni ucraineni, dintre care 14.727 femei; dintre aceștia 2.784 s-au încadrat pe piața muncii, 1.890 fiind femei. Lipsa abilităților de comunicare în limba română este cauza pe care o declară cei mai mulți refugiați din Ucraina, ca impediment pentru angajare (65%), urmată de nevoia de îngrijire a unui membru al familiei (54%), arată ancheta organizației.  Salvați Copiii își propune să sprijine integrarea mamelor ucrainene pe piața muncii, prin deschiderea unui centru de zi care oferă activități de tip daycare/afterschool pentru copiii ucraineni, alături de copiii români.

Prin intermediul centrului de zi, va fi oferit sprijin integrat pentru 40 de copii, cu vârste cuprinse între 6 și 11 ani. În cadrul activităților din centru, copiii vor beneficia de îndrumare în realizarea temelor școlare, cursuri de limba română, activități recreative, joacă în aer liber. Alți 60 de copii cu vârste cuprinse între 2 și 5 ani vor beneficia de plata taxelor pentru creșă și grădiniță.

Contactul dintre copiii ucraineni și cei români va contribui la depășirea barierelor culturale și la o mai bună coeziune socială bazată pe educație nonformală și deprinderea unor abilități de conviețuire în același spațiu comunitar.

Inițiativa este derulată în parteneriat cu Asociația Proiect Voiajor (Jobs for Ukraine), care sprijină și facilitează angajarea mamelor, în timp ce copiii lor beneficiază de activitățile din centrul de zi.

Ancheta realizată de Salvați Copiii România arată că principalele nevoi ale părinților ucraineni care s-au refugiat cu copiii în România sunt legate de:

·        ajutor financiar (23%);

·        sprijin pentru accesarea serviciilor medicale (19%);

·        cursuri de limba română (16%);

·        servicii de afterschool pentru copii (13%);

·        sprijin pentru găsirea unui loc de muncă (12%).

Dintre nevoile pe care nu le pot acoperi, cele mai frecvente (74%) sunt legate de plata chiriei și a utilităților, 54% sunt legate de vizite la doctor și achiziția de medicamente, 43% de îmbrăcăminte și încălțăminte, 39% sunt legate de articole pentru uz casnic, 32% de mâncare.

Deși răspunsul la întrebarea dacă vor să rămână să locuiască în România, în mare parte este „nu” sau „nu știu”, cei care confirmă că vor rămâne adaugă că aceasta este opțiunea copiilor și faptul că ei își fac deja studiile aici, copiii demonstrând în acest mod necesitatea lor de integrare. 

Cei mai mulți dintre părinții ucraineni ai căror copii sunt incluși în programele educaționale ale Salvați Copiii România menționează ca prioritate absolută ținerea în siguranță a copiilor lor, urmată de accesul la servicii medicale, care de multe ori este dificil și contra cost, și la educație, menționând aici și nevoia de transport gratuit pentru copii. Majoritatea dintre ei spun că nu reușesc să satisfacă toate nevoile de bază, dar încearcă să asigure copiilor cele necesare făcând economii.