AJOFM Maramures a dat credite avantajoase unor firme care au dat faliment

Miliarde de lei din bugetul asigurarilor de somaj au ajuns la firme care au dat faliment sau la agenti economici cu datorii mari la Stat! Desi nerespectarea legii si a conditiilor contractuale se cifreaza in penalitati de peste 6,3 miliarde, AJOFM Maramures protejaza numele ilegalistilor, considerandu-le “informatii secrete”. Zeci de miliarde din banii publici sunt jonglati cu dexteritate de agentii economici din Maramures, vegheati “vigilent” de catre Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Maramures! Concret, un program initiat in 2002 (pentru stimularea crearii de noi locuri de munca, prin acordarea de credite avantajoase din bugetul asigurarilor pentru somaj) s-a transformat in sprijin pentru firmele cu datorii la Stat, falimentare sau care “uita” sa-si respecte obligatiile contractuale. In loc sa aplice sanctiuni, AJOFM detergentizeaza imaginea ilegalistilor, clasand datele in categoria “top secret”. Numai ca GAZETA a intrat in posesia acestor date. Inutilele conditii ale creditarii Din 2002 (anul aparitiei Legii 76, care prevede acordarea de credite unitatilor comerciale in vederea stimularii si ocuparii fortei de munca), circa 70 de miliarde de lei din bugetul asigurarilor de somaj au fost dirijate de la BCR (sub forma de credite) spre agentii economici din Maramures. Avantajul acestui tip de credite este in primul rand dobanda redusa (50% din dobanda de referinta stabilita de BNR). In schimb, beneficiarii trebuiau sa creeze un anumit numar de locuri de munca, in functie de cuantumul creditului, si sa le mentina minim 5 ani. In cazul incetarii rapoartelor de munca ale noilor angajati, firmele erau obligate sa angajeze alte persoane in termen de 30 de zile. In plus, pentru a primi creditul, firmele nu trebuie sa aiba datorii catre Stat, iar locurile de munca vacante sa nu rezulte din incetarea raporturilor de munca ale angajatilor din ultimele 12 luni. In Maramures, 2002 a fost anul in care s-au acordat cele mai multe credite si, teoretic, trebuiau sa fie create cele mai multe locuri de munca. De ce nu a fost asa si cine nu a respectat prevederile creditarii, dar si-a insusit banii? In 2002, Albev SRL a primit un credit de 1,8 miliarde de lei pentru crearea a 24 de locuri de munca (la acea vreme firma avea 2 salariati). Insa dupa ce a luat creditul, firma nici nu s-a sinchisit sa-si mai depuna bilantul pentru anul 2003. Am incercat sa gasim o explicatie, motiv pentru care am contactat firma la numarul de telefon de pe site-ul Ministerului Finantelor Publice (MFP), numai ca numarul apartinea deja unei alte firme. Ulrom SRL Ulmeni a contractat un credit de 717 milioane de lei angajandu-se sa incadreze in munca 10 persoane. Anul urmator, in loc de 14 angajati, cat ar fi trebuit sa aiba, Ulrom avea… vreo 7, nici vorba de 10 noi locuri de munca. De ce? Patronii firmei nu au binevoit sa ridice receptorul pentru a ne oferi explicatii. Atitudine copiata la indigo si de Larsen SRL Ulmeni (care a primit 1,5 miliarde de lei pentru a incadra in munca 20 de oameni, numai ca din bilantul firmei reiese ca in anul contractarii creditului erau 17 angajati si, in loc ca numarul lor sa creasca, in 2003, s-a redus cu 2). ARRP SRL, dupa ce s-a vazut cu 523 de milioane in mana, a “uitat” de conditiile contractuale. In 2002, firma avea 10 salariati, iar in 2003, doar cu 3 mai mult (desi, trebuia sa angajeze 7). Chivu&Co Borsa a primit peste 5 miliarde de lei, dar n-a reusit sa angajeze cei 67 de oameni. Patronul Dumitru Chivu crede ca are o explicatie: „am facut curs de calificare, am angajat oamenii, dar mi-au plecat. Nu poti sa-i tii aici ca le sta capul numai la Italia. Eu am creat locul de munca, am facut si adrese la AJOFM, ca nu gasesc oameni (e vorba, pe de o parte, de femei pentru croitorie). Am locuri de munca, dar nu are cine sa le ocupe.” Tulburi sunt apele si la Tulbure COM SRL Seini. Dupa ce a primit peste 600 de milioane de lei, firma a “uitat” sa angajeze 9 oameni (conform bilantului, in 2003 firma avea 8 angajati). Printre firmele care au primit bani in 2003 se numara si Reji Paltin SRL Ruscova (600 de milioane de lei). De la 1 angajat, managerul Dumitru Drost sutine ca anul trecut a incadrat 7 oameni, cat prevedea contractul, dar... un an mai tarziu: „in 2004 am inceput lucrul si am angajat oameni. Aceste credite sunt ca si celelalte. La inceput e 8%, dar cu comisioanele si celelalte mici detalii tot acolo ajungi.” Incurajarea datornicilor In loc sa sanctioneze firmele care au datorii la bugetul Statului, BCR si AJOFM le-a incurajat prin acordarea creditelor avantajoase. Banii agentilor economici cotizanti la fondul de somaj au ajuns la firme care au omis sa-si mai plateasca darile la Stat. Altii au “stirbit” chiar bugetul asigurarilor de somaj, adica fondul din care au primit creditele. Conform “listei negre” a datornicilor (publicata pe site-ul MFP), la finele lui 2004, mai multi beneficiari ai unor astfel de credite nu si-au achitat obligatiile financiare catre bugetul asigurarilor de somaj: Reisen SRL (“restanta” de 28 de milioane de lei), Dory Com (106 milioane), ARRP (22 de milioane), Stolnic (14 milioane) si Alcotim Vasalcomit (peste 73 de milioane). Insa atitudinea datornicilor beneficiari de credite nu tradeaza mustrari de constiinta. “Datoria exista intr-adevar, asta e”, a spus Antoniu Andreica, administratorul Reisen Viseu. Nici Bianca Spatar, directorul economic al Alcotim Vasalomit, societatea care a primit cel mai mare credit (7,99 miliarde de lei), nu are mustrari de constiinta pentru ca: „toate datoriile s-au reglat.” Printre rau-platnici se numara si Tetris Impex SRL, firma care a primit un credit de 1,3 miliarde de lei, dar a omis sa plateasca 297 de milioane de lei la bugetul de Stat. Perdanti si „gestionari” Segmentul caruia i-a fost destinat proiectul de finantare a fost cel al societatilor nou infiintate, dar acestea au fost neglijate tocmai pentru ca se aflau la inceput si n-au stiut sa se… “descurce”. Maria Petrus, reprezentanantul AF Petrus, a recunoscut ca: “odata o zis ca-s bune actele, apoi o zis ca trebe sa avem mai mult venit la firma, tot ne-o amanat asa… Niciodata nu ne-o spus concret despre ce-i vorba. Noi am avut sa angajam 2 oameni si chiar i-am angajat. N-am avut nici o datorie la bugetul de Stat. Atata ne-o purtat pe drumuri, si am cheltuit o gramada de bani: 10 milioane a costat numai studiu de fezabilitate!” Ioan Daraban, administrator Radicom SRL, a povestit ca: “mi-au imputat ca firma era la inceput, ca nu avea inca activitate. Am cerut o suma mica si nu mi se pare normal sa primeasca bani cei care au datorii la Stat.” Desi respectarea conditiilor de acordare a creditelor intra in atributiile AJOFM, agentia n-a reusit sa controleze nici macar jumatate din agentii economici care au beneficiat de credite. Neregulile descoperite constituie contraventii de peste 6,3 miliarde de lei, dintre care 5,55 miliarde de lei trebuie sa fie recuperati de la 4 beneficiari de credite care au falimentat! Situatia s-ar fi putut evita daca banii publici nu erau gestionati cu dezinteres sau daca, dupa aprobarea creditelor, cineva era curios (nu cumva obligat?) sa verifice respectarea legii. Ioana LUCACEL