Agonia proiectelor de finantare

Incapacitatea Romaniei de a atrage fondurile europene ramane unul dintre cartonasele rosii primite de tara noastra in procesul de aderare. Daca micii intreprinzatori sunt vinovati de indolenta in atragerea fondurilor comunitare, Statul poate fi considerat copartener la crearea acestei situatii. Iar modul in care s-a derulat aplicarea unor acte normative cu privire la stimularea absorbtiei de fonduri europene este un exemplu elocvent pentru evolutia situatiei. Saptamana trecuta, comisarul european pentru extindere, Oli Rehn, amintea inca o data Guvernului de la Bucuresti problemele intampinate de Romania in privinta absorbtiei fondurilor europene. Situatia este clara: am primit bani multi si am realizat proiecte putine, timpul a trecut si mai sunt doar cateva luni in care Romania trebuie sa acceseze fondurile europene ramase. Modul in care se reuseste accesarea banilor comunitari va avea un impact decisiv si asupra bugetului oferit de comunitate dupa aderare Unul dintre domeniile in care valoarea sumelor atrase a fost mult inferioara sumelor oferite este cel agricol. S-au asteptat proiectele micilor intreprinzatori din mediu rural, dar proiectele au intarziat sa apara. Astfel, la mijlocul anului 2005, constatand probabil ca incepe sa fie prea tarziu, Guvernul a dat drumul avalansei de legi si ordonante, care aveau drept scop stimularea absorbtiei fondurilor europene. Insa nu toate aceste acte normative s-au dovedit a fi viabile. S-a lansat Programul „Fermierul”, s-a infiintat „Agentia pentru Interventie in Agricultura”, Fondurile de Garantare si Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit. Programul de absorbtie In 5 iulie 2005, Guvernul a emis Legea 218, privind stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de catre fondurile de garantare. Acest fond a fost creat in scopul garantarii instrumentelor financiare pe care institutiile de credit le pun la dispozitie producatorilor agricoli, procesatorilor de produse agricole si, dupa caz, autoritatilor publice locale, pentru asigurarea cofinantarii proiectelor realizate din fonduri SAPARD. O saptamana mai tarziu, Monitorul Oficial a publicat Legea nr. 231, privind stimularea investitiilor in agricultura, a carui obiect a fost infiintarea unui alt fond. “In vederea stimularii investitiilor efectuate in agricultura si in sectoarele de procesare, depozitare, conservare si valorificare a produselor, precum si in alte sectoare legate de specificul activitatilor agricole, se constituie la dispozitia Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale Fondul pentru creditarea investitiilor in agricultura”, spune articolul 1 din Legea nr. 231. Normele metodologice sunt aprobate prin Hotararea nr. 934. In calitate de gestionar al acestui fond, Ministerului Agriculturii i-a revenit atributia de a organiza licitatii pentru selectarea bancilor si institutiilor financiare care vor primi dreptul de a accesa fondul si de a derula sume in vederea acordarii de credite potentialilor beneficiari (producatorilor agricoli individuali inregistrati in Registrul exploatatiilor agricole; asociatiilor agricole familiale, asociatiilor de producatori agricoli, grupuri de producatori si cooperative agricole, constituite conform legislatiei in vigoare; societatilor agricole private, respectiv asociatii agricole cu personalitate juridica, si societatilor comerciale cu capital privat, constituite conform legislatiei in vigoare). Licitatiile Desi au trecut cateva luni de la publicarea acestor norme metodologice, banii s-au impiedicat in birocratia specific romaneasca. Abia in februarie 2006, Ministerul Agriculturii a organizat o licitatie pentru a stabili care vor fi bancile care vor avea posibilitatea sa ofere credite pe baza acestor fonduri de garantare. O luna mai tarziu s-au anuntat castigatorii: CEC, Banca Carpatica si BRD - Groupe Societe Generale. Dar asteptarea nu s-a terminat. Pentru ca persoanele fizice sau juridice, beneficiare ale fondurilor europene, sa poata obtine un credit de la una dintre aceste institutii bancare trebuie sa se semneze contractele de colaborare dintre bancile castigatoare si Ministerul Agriculturii (ultimul in calitate de gestionar al acestui fond). Semnarea acestor contracte se preconizeaza a se realiza zilele acestea. Totusi, timpul tace si trece. „Exista foarte multi bani!” „Pe Legea 231 (privind stimularea investitiilor in agricultura) s-au dat 1.000 de miliarde de lei si urmeaza a se mai scoate la licitatie inca 6.000 de miliarde de lei. Exista foarte multi bani pe care persoanele din mediul rural le pot accesa prin Programul Fermierul. Prin intermediul acestor programe de cofinantare, se pot primi credite de la cele trei banci castigatoare, in conditii deosebit de avantajoase. In Maramures s-au depus 24 de proiecte, dintre care 13 pentru drumuri si 10 pentru agroturism.” - Rodica Miclaus, directorul Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit. Pentru ce se mai dau bani? Proiectele pentru accesarea de fonduri SAPARD mai pot fi depuse pana la sfarsitul acestui an. Au mai ramas disponibile fonduri pentru: Masura 3.1 „Investitii in exploatatii agricole” Ofera finantari pentru: * Achizitionarea de utilaje * Construirea, modernizarea si extinderea de cladiri; Infiintarea de ferme de productie vegetala * Infiintarea de ferme pentru cresterea animalelor. Masura 3.4 „Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitate” Ofera finantari pentru: * Servicii agricole - Cercuri de masini agricole * Turism rural si alte tipuri de ativitati turistice in spatiul rural * Activitati mestesugaresti * Acvacultura si Alte activitati (sericicultura, apicultura, cultivarea si procesarea ciupercilor si broaste si melci). Masura 1.1 „Imbunatatirea procesarii si marketingului produselor agricole si piscicole” Ofera finantari pentru: * Construirea de noi cladiri si instalatii si modernizarea celor existente * Achizitionarea de utilaje si echipamente noi * Achizitii de mijloace de transport Mihaela MIHALEA mihaela@gazetademaramures.ro