Afacerile cu lemn i-au permis lui Mohamad Munaf sa sponsorizeze ziaristii rapiti in Irak

Sponsorul celor trei ziaristi rapiti in Irak are legaturi stranse cu afacerile cu cherestea din judetul Bacau. Atat Mohamad Munaf, cat si patronul acestuia, Mohamad Omar (fratele lui Omar Hayssam) au castigat bani frumosi de pe urma licitatiilor organizate de Directia Silvica. Faptul ca nu au respectat intotdeauna legile tarii ce le-a permis sa se imbogateasca, este o alta problema. Flagranta. Din zecile si sutele de miliarde adunate din exploatarea lemnului bacauan, arabii si-au permis sa sponsorizeze deplasarea in Irak a unor ziaristi, in fata carora tot ei apar acum in postura de negociatori. In ultima perioada, aproape ca nu a existat om de afaceri aflat in atentia PNA sau a altor organe de ancheta care sa nu aiba legatura cu Bacaul. Asadar, era imposibil ca Hayssam Omar sa fi stat departe de borcanul cu miere pe care il reprezenta acest judet, care a scos miliardari pe banda rulanta. Daca afacerile lor s-ar fi derulat in mod corect, nu ar fi fost nici un fel de problema. Ochii orbi ai Justitiei ar fi trebuit sa intrezareasca macar umbra, daca nu silueta clara, a afaceristilor care nu aveau cum, legal, sa se imbogateasca atat de bine intr-un interval atat de scurt. Rapirea celor trei ziaristi in Irak a adus in centrul atentiei cateva personaje cu care poate ne-am ciocnit pe strada, fara sa stim ca trecem pe langa vreun nabab la a carui bunastare am contribuit cu totii, intr-un fel sau altul. Unul dintre acestia nu este altul decat Mohamad Munaf, personajul care a sponsorizat deplasarea ziaristilor in Irak. Irakiano-americano-romanul si-a derulat o mare parte a afacerilor chiar in judetul Bacau, ca reprezentant al lui Mohamad Omar, nimeni altul decat fratele celui care s-a recomandat ca fiind negociatorul eliberarii ostaticilor, Hayssam Omar. Mohamad Omar apare ca actionar atat la firma Best Wood din Beresti Tazlau, cat si la Forex Bac Comanesti. Prima dintre aceste firme se ocupa cu exploatarea materialului lemnos, iar cea de a doua, cu prelucrarea. Practic, cele doua firme scoteau bani frumosi din afacerile pe care le incheiau cu Directia Silvica. Contractele se obtineau in urma unor licitatii organizate in functie de zona de care erau interesati cetatenii straini. Cele mai uzitate ocoale silvice cu care s-au incheiat contracte de exploatare sunt cele din Moinesti, Darmanesti, Targu Ocna si Manastirea Casin. Metoda araba de a pacali statul SC Best Wood are sediul declarat in comuna Beresti Tazlau si este inmatriculata la ORC sub numarul J 04/ 2354/1994, cod fiscal R 6699260, obiectul de activitate mentionat fiind cel de exploatare, prelucrare si comert cu material lemnos. Administrator al societatii apare Omar K. Mohamad – cetatean sirian. Societatea a facut obiectul unui control care a vizat provenienta si modul de inregistrare in contabilitate a 25 de facturi fiscale emise in 2001 de SC ELA NET COM EXIM SRL Bucuresti, in valoare de 26.623.019.922 lei, obiectul activitatii fiind livrarea de cherestea, diverse materiale si prestari servicii. In schimb, societatea furnizoare nu a fost identificata de Garda Financiara Bucuresti la sediul social declarat. Imprimatele poarta seria judetului Ilfov si nu apartin societatii, fapt care a determinat sesizarea Directiei de Politie a Capitalei. In plus, nici una dintre cele 25 de facturi nu avea completate datele solicitate de lege, privind adresa furnizorului, expeditie, delegati, mijloace de transport etc. Pe unele dintre facturi apar inscrisuri curioase, de genul: lucrari reparatii gard in valoare de 732.000.000 lei, refaceri hidroizolatii acoperis (1.650 mp) in valoare de 2.300.000.000 lei, servicii de manipulare a 2.060 mc de cherestea in suma totala de 1.957.000.000 lei. Surpriza apare in urma verificarilor facute la punctul de lucru Moldovita din judetul Suceava, unde nu s-a putut constata efectuarea lucrarilor indicate, din simplu motiv ca acestea existau doar pe hartie. De fapt, perimetrul punctului de lucru de la Moldovita nu permitea efectuarea lucrarilor mentionate, iar pentru a le pune in practica, SC ELA NET SOM EXIM SRL Bucuresti nu dispunea de muncitori calificati si nici de dotari corespunzatoare. Mai mult, livrarile de masa lemnoasa, respectiv cherestea, inscrise in documentele fiscale nu au fost insotite de avizele de expeditie specifice ROMSILVA. Pe baza celor 25 de facturi fiscale au fost inregistrate cheltuieli in suma de 22.372.281.447 si s-a dedus o taxa pe valoarea adaugata in suma de 4.250.733.475 lei. Conform Legii Contabilitatii, societatea comerciala a fost obligata sa-si recalculeze impozitul pe profit, avand in vedere nedeductibilitatea cheltuielilor inregistrate si colectarea taxei pe valoare adaugata inscrisa in documente. Interesant este si faptul ca, la 18.02.2003, la sediul social nu s-a mai putut identifica arhiva societatii, justificarea administratorului fiind aceea ca a fost mutat sediul societatii in municipiul Bucuresti, fapt care nu a putut fi probat cu documente emise de ORC Bacau. Dupa procesul-verbal incheiat, s-a dispus inregistrarea impozitului pe profit determinat suplimentar si virarea TVA in urmatorul mod: 1.675.236.435 lei impozit pe profit suplimentar, 4.250.733.474 lei TVA suplimentar, 964. 553.468 lei majorari si dobanzi de intarziere pentru nevirarea in termen a impozitului pe profit si 2.295.559.481 lei majorari si dobanzi pentru plata cu intarziere a TVA. Cum la acea data administrator al societatii devenise cetateanul sirian Ehssan Nastah, sanctionarea contraventionala cu amenda de 10.000.000 de lei pentru refuzul de luare la cunostinta a procesului-verbal s-a facut pe numele acestuia. Concluzia care se desprinde din sintetizarea acestor date este urmatoarea: inregistrarea in contabilitate a celor 25 de facturi fiscale s-a facut in scopul de a diminua profitul impozabil si de a deduce o taxa pe valoarea adaugata in mod nejustificat. Cercetarile se vor extinde, dupa informatiile detinute, si asupra societatii-surori, SC Forex Bac SRL, firma cu care Best Wood a incheiat un contract in participatiune in vederea continuarii activitatii de exploatare si prelucrare a masei lemnoase. La societatea Forex, structura asociativa se prezinta in felul urmator: Ehssan Nastah 5%, Mohamad Omar 20% si SC OHARIT (persoana juridica inregistrata in Siria) 75 %. Constatarile celor care au luat la verificat firmele respective vor fi inaintate organelor de urmarire penala, din cauza prejudiciilor insemnate aduse la bugetul statului. Arabii sunt dificili, dar bogati Mohamad Omar, fratele lui Hayssam, nu era vazut prea des pe la sediul societatii Best Wood. Personalul autohton, care a lucrat direct cu el, il caracterizeaza ca fiind un om rezervat, distant. “Este greu de lucrat cu ei. Au un mod mai aparte de a colabora. Poate si din cauza diferentelor culturale si religioase dintre noi, poate ca pur si simplu asa sunt ei. In orice caz, mai tot timpul existau discutii in contradictoriu”, a precizat unul dintre fostii angajati ai societatii. Contradictorii sau nu, reci sau sociabili, arabii au inregistrat insa tot timpul profit destul de important de pe urma afacerilor pe care le-au derulat in zona judetului Bacau. In 2004, dupa valorificarea a 29.900 mc de masa lemnoasa, societatea a inregistrat un profit de aproape 20 de miliarde lei. Pana la momentul de fata, de la inceputul acestui an, aceeasi societate a valorificat 10.000 mc, reusita care a mai bagat in pusculita patronilor aproximativ 10 miliarde lei. Best Wood achizitioneaza in special lemn de fag, care, dupa ce se prelucreaza prin cea de-a doua firma, se exporta sub forma de cherestea in Orientul Mijlociu. Arabii nu fac prea multe nazuri cand este vorba de achizitionare, mai ales ca pretul este unul seducator: intre 120 si 220 de dolari. Fagul romanesc ajunge astfel in casele celor din Orient sub forma de mobila, desi esenta respectiva nu este la fel de apreciata de cumparatorii occidentali, care prefera “carnea” de brad. Ceea ce ramane dupa prelucrarea copacilor doborati, coaja, crengi etc. se valorifica in lemne de foc, deci nimic nu se pierde, totul se transforma. Si se transforma in bani frumosi pentru investitorii straini. Cheltuielile de productie se situeaza si ele intre 1-1,5 milioane de lei/mc, sume ce includ cheltuielile de exploatare, transportul si altele, legate de uscarea lemnului sau prelucrarea acestuia. Dar cel mai important castig este reprezentat de licitatiile pe care Best Wood nu le rateaza niciodata. Costurile acestora, si aici nu ne referim la cele oficiale, raman, cel putin deocamdata, ascunse de ochii opiniei publice. Sebi SUFARIU, Ionut AVRAM