Afacerea Plebiscitul

* Organizarea referendumului antipoluare a capatat in ultimele zile accente tragicomice. Ecologisti si neecologisti, administratia locala se pregateste pentru un scrutin in care baimarenii vor putea sa voteze pro sau contra poluarii municipiului de pe Sasar. Daca initial problema parea simpla, acum lucrurile par mai complicate. Si sunt! Va prezentam cateva aspecte din culisele organizarii referendumului antipoluare. Intr-o sedinta de Consiliu Local s-a hotarat sa se organizeze un referendum impotriva poluarii din Baia Mare. Era o zi gri, ca in poeziile lui Bacovia. Dupa zeci de ani de inghitit metale grele, otravuri si alte condimente din atmosfera orasului, lumea s-a trezit. Nu mai vrem poluare! Au spus unii, si este foarte bine. Cum o astfel de actiune trebuie inceputa de undeva, CL a fost terenul cel mai fertil. Pe de alta parte, avand in vedere descentralizarea de care se tot vorbeste si care a inceput sa aiba efecte, s-a mers pe ideea ca Baia Mare isi poate hotari soarta singura din punctul de vedere al stoparii poluarii. In momentul de fata, in oras lucreaza SC Romplumb, si se pregateste de a reincepe activitatea productiva SC Romaltyn (fostul Transgold, fost Aurul). Combinatul Phoenix a pus lacat pe activitate. Mineritul este oprit de vreo trei ani, iar poluarea urbana este in limitele poluarii generale. Cu toate acestea, orasul este poluat ca urmare a activitatii miniero-metalurgice, cu efecte denumite istorice, dar si ca urmare a acti-vitatii curente. Altfel spus, este o poluare continua. Evident ca in acest context, ideea de a realiza un referendum anti poluare s-a bucurat de suportul majoritatii celor care pot decide sau pot influenta decizia. Asta ar fi partea de introducere. Faptele Dupa ce s-a stabilit ca vom avea referendum, s-a discutat pe tema datei acestuia. Initial, s-a stabilit ca data de organizare a consultarii populare, data de 1 august. In Comisiile de Specialitate s-a schimbat data referendumului pentru 25 iulie. Initiatorul schimbarii a fost Mircea Dolha. A urmat o sedinta extraordinara, in care data a fost batuta in cuie. Dupa care a urmat o perioada de acalmie. Se stie ca linistea prevesteste furtuna, ceea ce s-a si intamplat in urma cu doua saptamani. Pentru referendum, cu toate declaratiile unora sau altora, este nevoie de bani. Nu exagerat de multi, dar este nevoie. Nu se poate face o consultare a populatiei fara a respecta cerintele legii, iar legea este foarte clara in cazul organizarii unui astfel de eveniment. Ultimul referendum, din categoria single, a costat administratia baimareana peste trei mi-liarde de lei vechi. Suma estimata a fi necesara si acum. De aici, fel si fel de discutii contradictorii intre consilieri si cei din Primarie. Pana la urma, s-a stabilit ca este necesar circa 1,5 miliarde de lei pentru organizarea sectiilor de votare, a procurarii celor necesare, de la stampile, la hartie si plata celor angrenati in actiune. Nu se pot face economii pe acest segment. Partidele au promis ca vor avea oameni in sectii, pe baza de voluntariat, voluntarii au spus ca vor fi voluntari adevarati si asa mai departe. Daca problema personalului, cel putin in aparenta pare a fi fost rezolvata, a ramas descoperita spinoasa problema a mediatizarii referendumului. Pentru a fi un instrument in lupta impotriva poluarii, referendumul trebuie bifat de peste 50 la suta din cei care voteaza in Baia Mare. Esential, in acest context, e modalitatea de mediatizare. Sigur, s-a cerut sprijinul presei si declarativ presa a spus ca va sprijini. Adica va mediatiza fara a cere o plata. Nu stim de unde ideea, dar asa s-a „discutat in discutiile” interminabile pe aceasta tema. Cu toate acestea, s-a ajuns la concluzia ca nu este de ajuns, ca urmare s-a hotarat alocarea a 15.000 de euro pentru mediatizare. Intr-o zi de luni, intr-unul din birourile Primariei, s-au discutat, cu o agentie de publicitate, tarife pentru mediatizare pe partea scrisa, audio si video. Dupa discutia cu agentia respectiva s-a trecut la o intalnire cu presa locala pentru a avea sprijinul mass-mediei in actiunea de mediatizare. Agentia care a introdus ideea de fluturas a plecat de la intalnirea din Primarie cu ideea ca poate face afacerea. Mai ales ca pentru 15.000 de euro nu trebuie organizata licitatie etc. Intre aceasta intalnire si cea cu presa, am aflat ulterior, a mai avut loc o intalnire cu vreo noua agentii de publi-citate (pare mult, dar sunt firme care au printre altele si activitate de publicitate). In discutiile cu aceste agentii, sau ce or fi fiind, s-a discutat de posibilitatile de a oferi servicii de publicitate pentru re-ferendum. La intalnirea cu presa, discutie moderata de Rodica Brad si consilierul Vasile Vlasin, au venit cei din presa si o agentie de publicitate. Fata de la agentia in cauza, fost model de succes, avea un carnetel in care si-a notat cele spuse de fraierii din presa. Adica, faptul ca presa va mediatiza gratuit re-ferendumul. Asa credea Rodica Brad. S-a dovedit ca nu a fost chiar asa. Unii au spus ca vor face ce vor putea, altii au spus ca s-ar fi putut da si presei macar un banut, si asa mai departe. Cearta dintre ziaristi a fost monitorizata corect. Fata de la agentie avea toate datele problemei. Dupa ce intalnirea s-a terminat, in sala au mai ramas Vlasin, Brad, fata de la agentie si doi ziaristi. Jurnalistii nu intra in calcul. Ceilalti trei au stabilit cam ce ar trebui sa contina oferta agentiilor. Chiar s-au exprimat in acest sens, ca vor transmite aceste date agentiilor cu privire la ce va trebui sa contina oferta. Toate acestea urmau a fi realizate in 24 de ore, avand in vedere ca era dupa-masa, si intalnirea finala urma sa aiba loc miercuri, la ora pranzului. Mentionam ca noi, cei de la GAZETA, am fost prezenti la toate aceste discutii, nu scriem dupa ureche. Vazand incotro se indreapta lucrurile, GAZETA de Maramures a depus o oferta pentru realizarea, pe partea scrisa, a unui material pentru referendum. Noi am propus tiparirea uni ziar in patru pagini, in care sa explicam baimarenilor tot ce este necesar, pentru a fi in cunostinta de cauza cu referendumul. De la data, la intrebarile care se pun, de la recomandarea Parlamentului European cu privire interzicerea cianurii, la pozitiile celor incriminati. Cetatenii trebuie sa cunoasca totul pentru a sti ce sa voteze. De asemenea, doream sa explicam necesitatea prezentei la vot. Conceptia grafica, tehnoredactarea ar fi fost facuta de noi, iar ziarul tiparit in 50.000 de exemplare. Noi am dorit o chestiune echilibrata, nu o actiune emotionala. Brad a primit oferta noastra si nu a spus nimic. Ceva de genul ca nu am avea voie sa participam. Am inteles ca la urmatoarea intalnire ofertantii trebuiau sa vina cu materiale explicite cu privire la ce pot face. Pe de alta parte, am precizat ca vom publica materiale de informare in mod gratuit. CONCLUZII Aceasta agentie de publicitate va primi 15.000 de euro pentru a mediatiza referendumul. Daca ar fi sa ne luam dupa ce se scrie de Luminita Coman, proprietara agentiei, firma ei ii are ca angajati pe parinti si niste fete. Nu credem ca stie foarte multe despre poluare, despre procesele tehnologice la care trebuie sa faca referire. Pe de alta parte, in portofoliul acestei agentii sunt proiecte care se refera, in cea mai mare parte, la lansari de modele de masini si evenimente mondene. Ea produce doar afise, pliante si evident, flyere. Credem ca referendumul trebuie mediatizat intr-un mod diferit de o chestie mondena. Celebrele flyere nu pot contine informatia de care este nevoie. La intalnirea cu agentiile de publicitate s-a vazut amatorismul acestora in materie de referendum, de prestat pentru referendum. In general, aceste agentii sustineau ca fluturasii sunt suficienti, deoarece lumea nu citeste. Sa fie cat mai mici si mai multi. Altfel spus, „lumea e prosti” si nu trebuie sa fie informata. De aceea, dam o definitie a refe-rendumului: forma de consultare, prin vot deschis, a vointei poporului cu privire la o problema importanta. Nu poti sti ce sa votezi daca nu ai toate datele problemei. Aici nu este vorba de lansarea unui magazin sau a unei masini. Pe de alta parte, in mediatizarea evenimentului nu trebuie sa fii partinitor, nu trebuie sa sugerezi oamenilor cum sa voteze, nici nu este legal. Consideram ca aceasta afacere are la baza anumite interese personale, altfel nu s-ar fi ajuns la un astfel de deznodamant. Presei, in general, i s-a cerut sa fie solidara cu o cauza ce priveste comunitatea, dar agentiile de publicitate nu au nici o treaba cu acest aspect. Ei pot lucra pe bani, ca doar e criza! Chiar daca parem aroganti, credem ca am face treaba mai buna. In acest context, oferim consultanta pentru toate partile implicate in delicatul proces al referendumului. Mai subliniem ca toata aceasta poveste incepe sa devina mirositoare. Nu avem toate datele, dar se apropie momentul H. Agentia de publicitate a dat cateva tarife pentru materialele respective. Atunci s-a insinuat ideea ca trebuie facuti fluturasi, respectiv flyers in „inglis” sau intr-o adaptare mioritica, „flaiare”. Chestiile respective sunt de dimensiunea unei foi A4 si impaturati in trei sau de dimensiuni si mai mici. De aici incepe o poveste din ciclul pe cine vreti sa fraieriti? Ziua in care au murit fluturasii In ziua de miercuri au venit agentiile de publicitate si fraierii din presa sa asiste la o mascarada. Agentiile au prezentat plicurile inchise, iar Brad si Vlasin au deschis aceste oferte si le-au numerotat nu cumva sa se piarda ceva. Am asistat la discutii si prezentari aproape aiurea. Eram pe langa subiect. Totusi urmeaza sa aiba loc un referendum. Am venit si noi cu un dosar in care am avut toate realizarile noastre in materie de tiparitura pentru a dovedi capacitatea noastra de a realiza un astfel de proiect (ne referim doar la partea scrisa, tiparit). Noi am propus un ziar de patru pagini, formatul GAZETEI, la pretul unui fluturas realizat de agentii. Dosarul nostru nu a fost primit pe motiv ca nu am respectat cerintele si pentru faptul ca afacerea era adresata doar agentiilor de publicitate (care ofera un pachet cu tot ce trebuie, de la slanina pana la ceapa verde de acasa). Dupa ce am fost umiliti, comisia constituita pentru a verifica ofertele s-a retras cu plicurile respective. A castigat fata de la agentia de publicitate care spunea ce ar trebui sa contina oferta, la intalnirea de luni. Adica ea a centrat si tot ea a dat si cu capul. Gol, evident! Agentia se numeste Elsyline si este o forta in materie. Ati auzit de ea? Nu! Nu dorim sa se interpreteze ca ne roade invidia, dar nu este corect ca cel care spune ce ar trebui facut sa castige acest proiect. Nu stim daca este o incompatibilitate, nu stim daca celelalte firme considera ca este corect, dar stim ca un fluturas nu poate fi solutia pentru ce s-a vrut initial. Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro