Afacerea cu cazarea refugiaților ucraineni

Războiul din Ucraina a dus la plecarea a milioane de ucraineni în Europa. Mulți dintre ei s-au refugiat prin România. Și tot mulți au rămas la noi în țară. În acest context, statul român a dat hotărâre de guvern pentru oferirea de sume de bani celor care asigură cazare și masă refugiaților din țara vecină. Ideea a fost binevenită, dar, pe parcursul lunilor care au trecut, intenția bună s-a transformat într-o afacere din care mulți români câștigă bani frumoși.

Cei care încasează bani de la stat pentru găzduirea ucrainenilor nu trebuie să-i declare la ANAF și n-au alte obligații fiscale. Această activitate a devenit o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de lo­cuințe. Banii de la Guvern alimentează și piața imobiliară din zonele căutate de ucraineni.
Aproape 108 milioane de lei a decontat statul, în perioada aprilie-iunie, pentru cazarea și masa refugiaților veniți din Ucraina. 87,3 milioane au fost încasate de persoane fizice care au cazat ucraineni, iar restul sumei a revenit persoanelor juridice (firme sau ins­ti­tuții), potrivit datelor care au ajuns în spațiul public.
Sistemul este avantajos pentru proprietarii de locuințe. Banii oferiți de stat pentru cazarea ucrainenilor nu trebuie declarați la Fisc și din ei nu se rețin alte obligații fiscale, spre deosebire de veniturile mai mici obținute în mod obișnuit din chirii și care sunt supuse impozitării. Pe lângă banii pentru cazare, proprietarii de locuințe încasează și banii pentru hrană, pe care teoretic ar trebui să îi dea mai departe oamenilor pe care îi țin în gazdă. Cei care au ucraineni în găzduire depun cererile pentru fonduri la primării. Pentru a deconta cheltuielile, autorităților locale, prefecturile transmit cifrele către Ministerul de Finanțe, care virează apoi banii în contul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. IGSU îi alocă apoi inspectoratelor județene care îi distribuie în fiecare localitate.

Guvernul plătește astfel:
- Pentru cazare: 50 de lei/ zi de persoană, conform OUG 28/2022;
- Pentru masă: 20 de lei/ zi de persoană, conform HG 336/2022.

Suma plătită pentru cazarea unui refugiat ajunge la 2.100 de lei pe lună, astfel că găzduirea, de exemplu, a cinci persoane din Ucraina poate aduce un venit de 10.500 de lei pe lună, bani neimpozabili.
În schimb, din închirierea unui apartament de trei camere cu 400 de euro (aproape 2.000 de lei) pe lună, proprietarul nu rămâne cu toți banii - el trebuie să-i declare la ANAF și să plătească impozit și CASS dacă venitul depășește plafonul anual. Chiar dacă nu înregistrează contractul la Fisc, câștigul e mai mic decât venitul potențial pe care l-ar obține prin programul 50/20.

La începutul războiului din Ucrai­na, românii s-au oferit voluntar pentru a-i primi în casele lor pe refugiați fără să aibă pretenții materiale, însă, după ce Guvernul a început să deconteze cheltuielile de cazare, tot mai multe persoane au devenit interesate de programul 50/20.
Zonele cu cele mai mari sume
decontate:
București-Ilfov: 18,4 milioane lei;
Constanța: 10,6 milioane lei;
Suceava: 6,85 milioane lei;
Cluj: 5,61 milioane lei;
Sibiu: 4,9 milioane lei.
Nici Maramureșul nu stă rău la acest capitol. Nordul țări se află pe locul șapte, cu suma totală de 3,5 milioane de lei.

Banii de la stat au atras repede nu doar interesul gazdelor, ci și pe cel al oaspeților, iar faptul că sunt încasați în totalitate de către ce­tățenii români a provocat și multe neînțelegeri. La început, unii re­fugiați au presupus greșit că trebuie să primească și banii pentru cazare, nu doar pe cei pentru hrană. În unele situații, proprietarii de locuințe nu le dau banii pentru hrană refugiaților sau impun anumite condiții pentru acordarea lor, iar cineva a atras atenția pe grupul de Facebook „Uniți pentru Ucrai­na” că această practică e ilegală. Situația poate fi explicată de faptul că banii sunt virați cu o întârziere de două luni de la intrarea în locuință a refugiaților.
Pe grupul de Facebook „Uniți pentru Ucraina” au apărut numeroase anunțuri de apartamente sau case disponibile pentru refugiați prin programul 50/20. Sunt, aşadar, mulți români dispuși să primească refugiați și singura pretenție pe care o au este să nu iasă în pierdere, dar există și cazuri în care unii proprietari urmăresc cazarea cât mai multor ucraineni pentru maximizarea „profitului”.
Astfel de situații se găsesc și în Maramureș, în Baia Mare. Din păcate, autoritățile nu au o statistică a celor care au ucraineni în locuințele personale, iar informații, cât de cât, nu primești de la nicio instituție. Ești trimis în toate părțile și nu ai date și informații concrete.
La nivel de vorbe spuse în grupurile ce se ocupă de ajutorarea ucrainenilor, în nord au apărut și situații de genul acesta. Băimăreni ce dețin apartamente cu două - trei camere au luat, prin programul guvernamental, în chirie mai mulți ucraineni, iar  ei, proprietarii, s-au mutat în chirie. Ei speră că vor reuși să păstreze chiriașii cât mai mult. Pe de altă parte, specialiștii în imobiliare afirmă că banii din programul 50/20 ajung în piața imo­biliară și revitalizează parțial segmentul chiriilor în pragul creș­te­rii tradiționale a cererii, marcat de începerea anului universitar.