Aeroportul Internațional Maramureș, un nou început necesar

Recent a avut loc o ședință a Consiliului Județean Maramureș în care au fost votate mai multe proiecte importante pentru nordul țării. Printre acestea, un proiect care va contribui la deschiderea județului Maramureș din perspectivă economică și turistică. Este vorba de aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiții „Extindere și Modernizare Terminal pentru Pasageri la Aeroportul Internațional Maramureș”. În sfârșit, după foarte mulți ani în care s-a tot discutat despre modernizarea, mărirea Aeroportului, se pare că se întâmplă.

Din perspectiva costu­ri­lor, acest proiect în­seamnă 309.411.547 lei, având o durată de realizare a lucrărilor de 24 de luni. Aeroportul va avea, după extindere, o suprafață de 15.000 mp, o capacitate mult mai mare de trafic aerian, precum și toate utilitățile unui aeroport de top. În acest moment se lucrează la calculul cost-beneficiu, precum și la studiul de fezabilitate, iar în decembrie proiectul va fi depus spre finanțare prin Programul Opera­țional Infrastructură Mare.
În fața consilierilor județeni au fost puse mai multe documente referitoare la situația Aeroportului. Am parcurs aceste hârtii și am aflat multe lucruri noi, dar și altele pe care minunatul nostru săptămânal le-a publicat în de­cursul anilor. Nu putem decât să ne reamintim de tristele figuri ministeriale, miniștrii Dobre, Ber­ceanu și Silaghi care au neantizat eforturile celor de atunci de a moderniza acest Aeroport. Toți miniștrii de tristă amintire spuneau în Baia Mare că această parte a țării nu are nevoie de un aeroport mai mare, că, de fapt, nu are nevoie de aeroport.
Dar anii au trecut, ăia au intrat în lada de gunoi a istoriei ministe­riale, iar Aeroportul din Maramu­reș a renăscut, iar acum se va moderniza așa cum ar trebui să fie. În prezent, Aeroportul Inter­na­ţional Maramureș dispune de o clădire monobloc dată în folo­sință în 1965 și modernizată în anul 1994, fiind proiectată pentru a se putea procesa 50 de pasa­geri/oră și care deservește atât terminalul de plecări interne și externe, cât și cel de sosiri. Deși fluxurile de pasageri au fost reconfigurate în anul 2018, terminalul existent asigură cu greu desfășu­rarea traficului intern și interna­țional de pasageri, iar condițiile de confort ale pasageri­lor și spațiile restrânse destinate prelucrării bagajelor pun în dificultate desfă­șurarea activității specifice în cele mai bune condiții.

Având în vedere că în prezent există un singur spațiu de regrupare care deservește atât plecările internaționale cât și cele interne, conform normelor IATA, aeroportul existent nu ar mai putea primi acreditarea de aeroport internațional.
Actuala configurație a terminalul existent nu poate susține o creștere de trafic aerian și nici asigurarea procesării a 450 de pasageri (2 aeronave de mediu-curier) deoarece: Suprafața zonei de regrupare aferentă terminalului existent la plecări este de aproximativ 150 mp, asigurând o capacitate de deservire, conform normelor IATA, pentru maxim 100 de pasageri, capacitate insu­ficientă pentru noua cerință de 450 de pasageri.
Capacitatea de procesare în ceea ce privește controlul de securitate pentru pasagerii aferenți zboru­rilor interne și internaționale este insuficientă pentru noua cerință de 450 pasageri/oră (în prezent se pot procesa doar 50 pasageri/oră).
Capacitatea de îmbarcare conform configurației actuale a Terminalului de Plecări este in­su­ficientă pentru zboruri concomitente interne și internaționale, deoarece este obli­gatorie separarea fizică între pasagerii curselor interne și cei ai curselor externe (atât în ceea ce privește controlul documentelor de identitate, cât și a verificării interdicțiilor de a părăsi sau intra în țară).

Zona de sosiri este comună pentru zborurile interne și interna­ționale, având o suprafață de 35 mp, astfel încât, 2/3 din numărul de pasageri ai unui avion de mediu curier sunt nevoiți să aștepte în exteriorul terminalului.
În zona publică, cu suprafața de aproximativ 180 mp, au fost perioade când erau și 250 de persoane, care fie stau la coadă la check-in, fie la controlul de securitate, așteptau pasageri sau au condus călători, cu copii mici, persoane în vârstă, persoane cu mobilitate redusă. La începutul lunii septembrie 2020, compania aeriană Blue Air a introdus 4 zboruri săptămânale înspre și dinspre București. Operarea acestor zboruri se face cu aeronave de mediu curier Boeing 737, cu capacități de la 140 până la 189 de pasageri, astfel încât aeroportul s-a confruntat cu dificultăți serioase și în procesarea pasagerilor pe aceste zboruri interne, nu doar cu cei de pe cursele charter contractate. Se poartă negocieri cu compania aeriană Blue Air pentru introducerea unor curse regulate externe de la începutul lunii aprilie 2021, spre destinațiile Torino (Italia) și Londra (Anglia), fapt ce va accentua disconfortul pasage­rilor și imaginea aeroportului printre turiștii străini care îl vor tranzita. Și alte companii aeriene și-au manifestat interesul de a opera rute externe de pe Aeroportul Internaţional Maramureș.

Ca urmare a realizării acestui obiectiv de investiții, clădirea terminalului Aeroportului Interna­ţional Maramureș își va mări suprafața utilă și va îndeplini condițiile pentru recertificarea ca aeroport civil internațional, conform anexei 1 din HG 791/2009. Foarte importantă este problema parcărilor Aeroportului. Fără par­cări adecvate, conform cerințelor nu vom putea avea Aeroport Inter­național. Un subiect dezbătut în paginile sale de GAZETA de Ma­ra­mureș.
În prezent, există amenajată o parcare cu capacitate de 70 de locuri pentru autoturisme, 2 locuri pentru persoane cu dizabilități și 1 autocar. Odată cu începerea operării de curse charter sezoniere către mai multe desti­nații, mărirea numă­rului de frecvențe asigurate de către operatorul TAROM și mă­rirea capaci­tății aeronavelor acestei companii ce deservesc des­ti­nația București prin achiziția de noi aeronave în anul 2020, dar și după începerea operării de curse regulate interne de către operatorul Blue Air, capacitatea parcării este utilizată la maxim și se estimează o criză iminentă a spațiilor de parcare. În același timp, fluxurile obligatorii pentru afluirea priori­tară și de termen scurt a pasage–rilor și a vehiculelor în zona de sosiri/ plecări nu poate fi asigurată corespunzător de către actualele dotări.
Ca urmare, pentru realizarea investiției sus-menționate este absolut obligatorie exproprierea unei suprafețe de teren de 77.498 mp, proprietate privată a Orașului Tăuții Măgherăuș, în valoare de 2.322.045 lei, echivalent cu 480.894 euro, conform raportului de evaluare elaborat de S.C. COLIS S.R.L. Pe terenul expropriat se va realiza parțial noul terminal și va fi amenajată și o parcare pentru autoturisme (450 locuri), o zonă de parcare microbuze (10 locuri), o zonă de parcare autocare (8 locuri), o zonă parcare VIP și business, o zonă pentru staționarea taxiurilor și o zonă pentru stația de autobuz (2 locuri), respectiv 3 ha de teren vor fi alocate zonei cargo.
În rapoartele care stau la baza acestei hotărâri a CJ Maramureș sunt mai multe mențiuni pe care și GAZETA le-a tot prezentat. Atunci, decidenții județului nu au ținut cont de aceste aspecte. Dar adevărul, până la urmă, iese la suprafață.

Aeroportul Internațional Mara­mureș este amplasat în centrul județului Maramureș și deservește (prin reţeaua de drumuri naționale și europene din vecinătate) și jude­țele vecine: Satu Mare (parțial), Sălaj, Bistrița-Năsăud (parțial). Persoanele fizice și juridice din Regiunea Nord-Vest sunt beneficiari direcți, investiția propusă fiind în concordanță, dar și în interdependență cu tendințele și realizările concrete din economia Maramureșului. Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de Nord) este, după București-Ilfov, cea mai atractivă din punct de vedere economic, dintre regiunile de dezvoltare ale României. Faptul se datorează pieței muncii și salariilor, investițiilor străine, dar și mediului privat și concu­renței de piață ca și intrărilor de tehnologii moderne. Relevant este faptul că sectorul de servicii a ajuns să ocupe o pondere mare din totalul economiei regionale, de aproape 50%, având ca și ramuri semnificative comerțul și turismul.
Economia Regiunii este în plină dezvoltare, cu o creștere econo­mică dinamică în ultimii ani, în sectoare ca și construcțiile, industria de textile, industria de mașini și echipamente. Sunt reprezentate aici aproape toate ramurile industriale și un număr tot mai important de firme străine majore, astfel sunt absolut necesare investițiile propuse la Aeroportului Interna­țio­nal Maramureș. Problema mobilității de la și către centrele majore de influență rămâne nerezolvată corespunzător pentru locuitorii Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord), o regiune periferică situată la granița estică a U.E. cu Ucraina, dar și excentric față de București la granița vestică cu Ungaria (stat membru al U.E.). Regiunea, caracterizată printr-un grad de ruralitate mai mare decât media națională, are o populație foarte dispersată, iar modelul de dezvoltare, precum și caracteristicile geografice, de exemplu în zonele montane, contribuie la izolarea multor comunități. Transportul persoanelor și mărfurilor pe granița externă a Uniunii Europene este îngreunat de numărul redus al trecerilor de frontieră și lipsa modernizării acestora, care reprezintă o problemă mai ales pentru locuitorii județului Mara­mureș. De asemenea, se poate amin­ti calitatea proastă a drumu­rilor și a diferențelor de ecartament al căilor ferate. Calea ferată din zonă, pe lângă Ucraina, asigură și legătura cu Slovacia și Polonia.

Regiunea dispune de un număr mare de aeroporturi comparativ cu alte regiuni europene, însă acest lucru se datorează mobilității reduse intraregionale. De exemplu, timpul necesar pentru parcurgerea unei distanțe de aproximativ 150 km (cum sunt distanțele dintre Cluj- Napoca, Oradea, Zalău și Bistrița) variază între 2,5 și 3 ore. În regiune există un număr de 4 aeroporturi: Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare și Satu Mare, cel mai important aeroport al regiunii fiind Aeroportul Internațional Cluj-Napoca, care, în prezent, preia peste 90% din traficul total de pasageri. Traficul internațional de pasageri deține peste 80% din total pasageri, restul de aproape 20% fiind pasageri pe rute interne fapt care atestă potențialul de „hub” pentru jumătatea nordică a Româ­niei. Traficul aerian de pasageri la nivelul celorlalte aeroporturi din regiune rămâne redus ca și volum datorită carențelor de infrastruc­tură aeroportuară, terminale nemo­der­nizate, lipsa echipamentelor și utilajelor necesare pentru asigurarea fluxului de trafic aerian. Toate acestea sunt motive întemeiate pentru noua modernizare propusă. Dar este și partea econo­mică, poate cea mai importantă. Dezvoltarea capacității de ope­rare a aeroportului, atât pe linie de pasageri (cu extindere către rutele de tip mediu curier), cât și pentru transportul de mărfuri (cargo), este în concordanță, dar și în interde­pendență, cu tendințele și reali­zările concrete din economia zonei Maramureș și conexe.

Compania Universal Alloy Corporation Europe (UACE), lider mondial în industria aeronautică și compania cu cea mai rapidă și constantă dezvoltare din zona Maramureșului, care deține în comuna Dumbrăvița, la 15 km de Baia Mare, o fabrică specializată în producția de subansamble pentru concernele Airbus și Boeing, a demarat o nouă investiție în imediata vecinătate a Aeroportului Internațional Maramureș, achizi­țio­nând în anul 2018 peste 40 de ha de teren, pe care deja au edificat hale de producție pentru prelucrarea titaniului/aluminiului, în care se vor realiza piese pentru aero­nave şi chiar subansamble mari de aeronave care vor necesita transport aerian cu aeronave cargo, un centru de mentenanță aero­nautică, un centru de design componente și structuri aeronave şi un centru de training. Investițiile reali­zate sunt până în acest moment în valoare de peste 100 milioane Euro. Noile structuri de producție din zona aeroportului vor transforma UAC Europe în unul dintre cei mai importanți agenți economici din nord-vestul României și va așeza Maramureșul pe harta mondială a industriei aeronautice.