• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Miercuri , 24 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 13 Aprilie , 2009

ADR N-V si mersul pe sarma finantarilor

Agentia de Dezvoltare Regionala N-V a organizat la Baia Mare o conferinta de lucru cu privire la stadiul pregatirii de proiecte pentru Programul Operational Regional. Am privit in oglinda realitatii economico-sociale a acestei regiuni. Nu s-a vazut prea bine. Imaginea e tulburator de gri! Programul Operational Regional este, la modul simplist spus, un instrument financiar pentru localitatile maramuresene si ale celorlalte judete. Orasele si comunele maramuresene trebuie sa produca proiecte cat mai multe, pentru a reusi sa prinda cat mai multi bani. In perioada 2007-2013, vor fi finantate proiectele care reusesc sa convinga evaluatorii. Fondurile nu sunt nerambursabile, iar cotele de cofinantare variaza intre 30% si 50%, in functie de marimea localitatii. Sunt 5 axe de dezvoltare, respectiv domenii de activitate. Analiza de la Baia Mare a fost coordonata de Claudiu Cosier, directorul ADR N-V. In sala, reprezentanti ai primariilor din judet. Au lipsit nejustificat cei de la Consiliul Judetean. Primaria a fost reprezentata de o tanara care a vorbit de doua ori. Dupa mai multe ore de discutii, cu pauza de cafea si tigara, conferinta de lucru s-a terminat. A fost bifata o actiune care justifica salariile celor de la ADR N-V. Ale unora. Asta a fost partea oficiala si succinta a unei importante manifestari. De pe margine, problema finantarilor proiectelor se vede putin altfel. Am fost martori la felul in care se „joaca” aceasta carte a „banilor europeni”. Este limpede, se vede si din avion, Clujul si-a tras felia de tort financiar si priveste cu ingaduinta zbaterea celor din judetele nord-vestului de tara. Oficial, ne merge bine, vorba cantecului. In spatele cortinei, spectacolul este diferit. Nu respecta programul de pe afis. In mod normal, intre cele sase judete ale ADR N-V ar fi trebuit sa existe o colaborare. Fiecare zona ar fi trebuit sa se axeze pe specificul zonei sau pe posibilitatile de dezvoltare. Nu s-a intamplat asa si nici nu se va intampla. Fiecare a „jucat” cum a stiut, fara sa tina cont de vecin sau vecinatate. Din acest motiv, dintre cele 5 axe de dezvoltare, doua sunt „gauri”, nu au proiecte depuse. In fapt, aceste sedinte de lucru au rolul de a impulsiona realizarea de proiecte (se justifica existenta ADR), iar pe de alta parte, maramuresenii sunt usor indrumati spre axele de dezvoltare in care Clujul nu mai are niciun interes, iar Oradea s-a indestulat pana acum. Faptul ca Maramuresul este, a fost si va mai fi izolat s-a datorat modului in care administratiile judetene ale anilor din urma si-au jucat cartea eficacitatii. Nu revenim asupra faptului ca ADR ar fi putut avea sediul la Baia Mare, ca au fost vremuri in care municipiul de pe Sasar „a fost peste” Oradea. Anii au trecut si axa Cluj-Oradea a functionat perfect. In urma, au ramas orasele considerate de mana a doua. Acum, ne chinuim sa ajungem din urma o zona economica ce a „scapat” in castigator. In aceste povesti cu finantari si dezvoltare economica, castigatorul ia totul. Locurile doi, trei nu mai conteaza. Revenind la subiectul acestei sedinte de lucru, pe axa de mediu (inchideri de mine, perimetre miniere, halde) nu s-a depus nimic. Primariile unui judet in care mineritul a fost painea maramuresenilor nu se descurca cu cerintele acestei axe de dezvoltare si finantare. Din motive „obiective”, axa pe proiecte in turism a fost „inchisa”, pana vor fi aduse modificari la strategia de dezvoltare si cine stie ce va mai fi. Aici, intervine problema politica. Avand in vedere ca suntem un judet ce se pretinde „portocaliu”, ar trebui sa o ducem bine. Dar lucrurile nu stau asa. Nu suntem intre cei care fac jocurile. Ne aflam pe scena si jucam cum ne canta altii. Poate, un prefect sau un presedinte de CJ se trezeste cu o durere de cap si uita ca in nord sunt aia cu pantalonii largi. Dar politica este o meserie frumoasa. Acum, e momentul portocaliu. Teoretic, cel putin Targului Lapus ar trebui sa-i mearga foarte bine. Adica, sa aiba proiecte peste proiecte si bani peste bani. Cu toate acestea, situatia a fost mediocra. Reprezentarea judetului a fost inexistenta. Si ne mai miram ca lucrurile nu merg bine. Mare tam-tam a fost cu PIDU-rile (plan integrat de dezvoltare urbana). Pe ADR N-V, au fost depuse 15 PIDU-ri, respectiv 30%. Intrebarea fireasca e daca vom reusi sa atragem si 30% din fondurile alocate. Aici este un joc de glezna administrativ de mare finete. Clujul este oras „din prima liga”, pol economic de mare importanta, alaturi de alte sase orase. Numai pe acest considerent, au primit 50 de milioane de Euro. Fara concurs, fara nimic. Ideea cu polii economici a venit cu scopul declarat de a reduce diferentele de dezvoltare intre marile orase si celelalte. Dupa ce s-a vazut ca efectul e contrar, s-a venit cu cei 13 poli de dezvoltare. ADR N-V e singurul care are trei poli (Baia Mare, Satu Mare si Oradea). La prima vedere, e bine. La una mai atenta, vom observa ca polii celorlalte ADR-uri au doar cate un pol economic din linia a doua. Asta inseamna 30 de milioane de Euro (fara concurs, fara nimic). La noi, cei 30 de milioane se impart in trei. Fiecare oras-capitala de judet va lua cate 10 milioane de Euro. Dar povestea continua si e fascinanta… Potul cel mare De la polii de dezvoltare, se va trece la alocarea de fonduri pentru aceste PIDU-ri. Pe tara, suma este de 500 de milioane de Euro. In aceasta prima sesiune, se vor aloca circa 150 de milioane de Euro. Vor primi bani orasele ce au depus celebrele PIDU-ri. Cate 2-3-5 milioane de Euro. Sunt unele orase care nu au depus acum. Din intamplare, orase care au o culoare administrativa portocalie, vreo cinci de prin Cluj; din Maramures, unul si usor de intuit. De la noi, au depus: Sighet, Borsa, Viseu, Baia Sprie, Seini. Alocarile de fonduri se fac pe sesiuni. Cele care au depus acum, impinse si de la spate, vor primi pana in 5 milioane de Euro. La sesiunea urmatoare, vor ramane de impartit 350 de milioane de Euro. Orasele care au luat bani nu vor mai intra in hora. Cele ramase, mult mai putine, vor primi felii mari din acest tort. Este posibil ca un oras precum Dej, de exemplu, sa primeasca mai multi bani ca Baia Mare, unul din polii de dezvoltare economica. Interesant si greu de dovedit acum. In timp, se va vedea! Nicolae TEREMTUS teremtus@gazetademaramures.ro

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.