Administratia sigheteana a majorat chiriile comerciantilor de 100 de ori!

In tentativa de a scoate bani din piatra seaca, pentru a rotunji un buget rusinos (mai mic chiar decat cel al Borsei), edilii Sighetului au gasit cu cale sa majoreze de 100 de ori chiriile pe spatiile inchiriate in domeniul public. Inflatia e demna de a fi inscrisa in Cartea Recordurilor. Ultima sedinta a Consiliului Local Sighet (CL) a adus la cunostinta modificarea cuantumului unor chirii pentru inchirierea de suprafete de teren proprietate privata a municipiului. Fapta nu a fost decisa acum, Hotararea fiind luata in mai 2005 si intrand in vigoare la 1 ianuarie 2006. Decizia a fost una dintre cele mai neinspirate si cauzatoare de tensiuni sociale dintre toate cele luate in ultimii ani de legislativul local (la propunerea executivului). Conform vechii Hotarari, chiria lunara a suprafetelor destinate chioscurilor si tonetelor stradale era de 6.000 lei (toate preturile din aritcol sunt exprimate in lei vechi) pe metru patrat. Dupa noua regula, chiria lunara perceputa de CL este de 600.000 de lei metrul patrat. O crestere de 100 de ori, demna de Cartea Recordurilor. Dupa 1 ianuarie, aproximativ 100 de comercianti au aflat ce-i asteapta si au cerut explicatii Primariei. Dupa cateva dezbateri, consilierii si-au calcat pe suflet si au decis ca sedinta sa fie publica (!), invitandu-i si pe oameni in sala. Sterilitate vocala La sedinta, oamenii (care au votat actuala conducere) s-au lamurit. Majorarea de 100 de ori pentru terenurile din domeniul public (in care intra inclusiv piata agroalimentara sau trotuarele) a fost decisa de Primarie inca in urma cu un an , insa atat de discret, incat nici consilierii nu s-au prins ce anume au votat. Ultima sedinta a vrut de fapt doar alinierea preturilor noilor chirii pentru terenurile din proprietatea privata a municipiului (pe care „stationeaza” circa 3.000 de garaje si magazii de lemne). Comerciantii, disperati si dezinformati, auzind cuantumul noilor chirii, au cerut sa fie lasati sa concesioneze sau sa cumpere terenurile respective, pentru a-si intari afacerile. Insa exista o problema: pe domeniul public nu se pot ridica constructii permanente, decat daca se concesioneaza terenul, dar primaria ori nu doreste asta (vezi cazul unui comerciant de pe strada Eminescu), ori nu poate accepta din considerente legale (cazul pietei centrale, revendicata de biserica greco-catolica). Dupa o ora de discutii sterile, in care rolurile de „capi ai rautatilor” au fost jucate magistral de catre Directia de Venituri a Primariei (condusa de Valentin Hajdu) si Comisia Buget-Finante a CL (condusa de Petru Batin), s-a decis amanarea deciziei, sedinta publica suspendandu-se fara explicatii, in virtutea traditionalei lipse de transparenta a administratiei sighetene. Consilierii, cu presa scai dupa ei, au intrat intr-o alta sala, iar comerciantii au plecat cu buzele umflate si au inceput sa-si goleasca chioscurile, pentru a-si muta afacerile. Totusi, CL a hotarat definirea exacta a termenilor „domeniu privat” si „domeniu public al municipiului”. Pastrarea deciziei prognozeaza lichidarea activitatii a zeci de chioscuri, aparitia a cel putin 100 de someri si reducerea substantiala a incasarilor la bugetul local. „Cascarabeta” Chiar dupa sedinta de Consiliu, in zona Parcului Central a rasarit o „cascarabeta” din termopan, destinata vanzarii florilor. Pe langa deficiente de natura estetice si nerespectarea legislatiei (construita fara PUZ, autorizatie, avize, ci doar pe baza unui certificat de urbanism), constructia obstructioneaza total intrarea pe aleea Parcului. Proprietarii, sau ce or fi, sunt incantati de gaselnita, dar nu au inteles ca au fost pacaliti. Pentru ca, potrivit Hotararii CL, vor fi nevoiti sa achite o taxa lunara de cel putin 2,5 milioane de lei (cu conditia sa nu fie demolati intre timp pentru constructie neautorizata). Ceilalti comercianti de flori din zona sunt impotriva ideii de ridicare de constructii cu termopan in zona Parcului Central. Dealtfel, in Europa occidentala, florile se vand direct stradal, nu din custi plasate in mijlocul unei piete monument istoric! Solicitam Primariei sa ia masuri pentru aducerea situatiei in legalitate. Discutii si motivatii * Ioan Bledea, consilier PNL: „Totul e o smecherie, o mascarada! Propun sa revenim la aceeasi chirie ca si anul trecut, indexata doar cu inflatia.” * Petru Batin, consilier PSD: „Domnul Bledea vede peste tot smecherii. Eu nu trebuie sa am interes fata de cetateanul din piata, ci fata de lege! (lege care nu obliga CL sa majoreze o chirie de 100 de ori!, n.red.).” * Mihai Kokenyesdi, consilier UDMR: „E aberant ca o cladire a CL sa fie inchiriata cu cativa banuti, iar un chiosc, de sute de ori mai mult!” * Cristian Fernea, consilier PSD: „Comisia Juridica a respins aceasta Hotarare!” * Tiberiu Valean, consilier PSD: „Pentru un chiosc se ajunge astfel sa se dea peste 500 de milioane pe an. In orice afacere in care chiria depaseste 30 % din total, ceea ce este cazul la aceste mici chioscuri, afacerea pica.” * Un intreprinzator: „Anul trecut am platit 10 milioane pe luna, acum va trebui sa scot 1.000 de euro! Am sapte angajati, am curent de 17 milioane lunar, nu pot plati!” * Alt intreprinzator: „Am un spatiu pe domeniul public, am cerut sa cumpar terenul, dar am tot fost amanat. Daca in 2004 am avut o chirie destul de normala, acum va trebui sa dau 18 milioane lei lunar, ceea ce nu pot. Am scos deja spatiu comercial la vanzare.” * Horea Scubli, consilier PSD: „Va dati seama ce inseamna asta? Cat poate vinde lunar un simplu chiosc de ziare? Daca decidem astfel, comerciantii nu vor mai putea continua afacerea, iar noi vom pierde si ce am luat. Propun suspendarea hotararii si reanalizarea acesteia, pana la sedinta urmatoare.” * Eugenia Godja, primar: „Nu vrem lichidarea afacerilor voastre.” * Valentin Hajdu, seful Directiei Venituri: „Suma de 6.000 lei/metrul patrat/zi pentru garaje, este prea mult, dar eu cred ca 20.000 nu e prea mult pentru cei cu chioscuri.” * Ioan Barbus, director economic al Primariei: „Domnilor comercianti ati venit prea tarziu sa va aparati interesele!” Teofil IVANCIUC teofil@gazetademaramures.ro