Aderenta la aderare

Mijlocul lunii mai nu a oferit Romaniei nici o surpriza. Raportul de monitorizare, prezentat de Comisia Europeana la inceputul saptamanii trecute, s-a rezumat la a specifica, intr-o maniera tehnica, ultimele evolutii ale tarii noastre. Data aderarii o vom primi abia in toamna. La inceputul saptamanii trecute, Comisia Europeana (CE) a prezentat raportul de monitorizare. Neutru, tehnic si fara prea multe promisiuni, raportul CE nu a oferit Romaniei o data certa cu privire la momentul efectiv al aderarii. Prin rapoartele sale, CE identifica transpunerea si aplicarea legislatiei si standardelor europene in trei stadii de pregatire: a) domenii fara probleme, in care tara respectiva fie este pregatita, fie pregatirile care au loc ar trebui sa-i permita sa fie pregatita in momentul aderarii, cu conditia ca ritmul actual sa se pastreze; b) domenii in care sunt necesare eforturi marite, autoritatile trebuie sa accelereze ritmul reformelor in pregatirea aderarii; c) domenii ce provoaca ingrijorari serioase si necesita masuri ferme ale autoritatilor tarii in curs de aderare. Conform acestor stadii de pregatire, raportul arata ca desi Romania a reusit sa-si rezolve o serie de probleme care provocau ingrijorari serioase, inca mai sunt multe de facut. Comisia admite ca Romania a inregistrat progrese in sapte capitole, printre care s-a numarat justitia, politicile fiscale si sectorul veterinar. Dar aminteste si de punctele slabe. Din punct de vedere politic, raportul atrage atentia asupra coruptiei din administratie: “S-au inregistrat progrese limitate in ceea ce priveste reforma administratiei publice si a statutului functionarilor publici. Eficienta sistemului de justitie ar trebui crescuta prin adoptarea unor amendamente legislative pentru reformarea procedurilor judiciare.” In 9 capitole, raportul constata probleme in implementarea acquis -ului comunitar. Etichetarea produselor alimentare, institutiile care gestioneaza asigurarea de raspundere civila auto, pregatirea agentiei de plati, implementarea programului Youth (pentru tineret) sau capacitatea administrativa globala de a administra fondurile europene sunt doar cateva dintre sectoarele unde autoritatile de la Bucuresti nu au reusit sa se ridice la cerintele europene. Guvernul a primit un ragaz de 4 luni pentru a rezolva aceste probleme. Dar suntem optimisti. Ce nu s-a reusit in 16 ani, se va rezolva in patru luni. Clauzele de salvgardare Tratatul de aderare al Bulgariei si Romaniei include trei dispozitii care permit Uniunii sa faca fata dificultatilor aparute ca urmare a aderarii: o clauza generala de salvgardare in domeniul economic, o clauza de salvgardare specifica legata de piata interna si o clauza de salvgardare specifica legata de justitie si afaceri interne. Aceste clauze sunt aceleasi ca si cele incluse in Tratatul de Aderare al Statelor care au devenit Membre la 1 mai 2004. Exista si alte mecanisme de salvgardare in legislatia actuala a Uniunii Europene. Pe langa aceste clauze de salvgardare, exista o clauza prin care se poate amana cu un an aderarea unei tari sau a amandurora in cazul in care sunt, in mod evident, nepregatite pentru a fi membre ale Uniunii Europene (conform articolului 39 din Actul de Aderare). Jonathan Scheele:“Un miliard de euro pentru Romania!” Intre exuberanta lui Jonathan Scheele, seful delegatiei Comisiei Europene in Romania, care anunta ca tara noastra va primi peste un milion de euro pentru a se pregati de aderarea din 1 ianuarie 2007, si raportul de avertizare al Societatii Academice Romane (SAR) este cale lunga. SAR a prezentat un raport care cuprindea o serie de zvonuri vehiculate in mediul politic de la Bucuresti, care ar fi determinat Comisia Europeana sa nu ofere Romaniei o data certa cu privire la aderare: “1. Dupa raportul de monitorizare guvernul Tariceanu va cadea la prima motiune de cenzura. O noua majoritate il va sprijini pe Theodor Stolojan ca prim ministru. Rezulta de aici inlocuiri, voturi, manevre care in ochii europenilor ar insemna timp pierdut si energie risipita. 2. Dupa raportul de monitorizare va trece prin Parlament un articol, promovat de UDMR, prin care sa se schimbe mecanismul numirii procurorului general DNA, desi comisarul Frattini este impotriva si Comisia va percepe asta, in mod corect, drept un semnal de franare a activitatii DNA. 3. Dupa raportul de monitorizare, Monica Macovei, care nu mai are decit sprijinul Partidului Democrat, va parasi Ministerul Justitiei. Acest lucru ar fi fost deja decis la nivelul guvernului, sub pretextul ca in domeniul justitiei s-a incheiat treaba si deci si mandatul ei, sau sub pretextul alternativ ca oricum e asa de inabila politic, ca nu ii mai trece nici un proiect in Parlament. Ca atare, faptul ca poporul si Bruxellesul o iubesc nu mai conteaza, ne trebuie un ministru capabil sa vinda propriilor parlamentari integrarea europeana. 4. Dupa raportul de monitorizare nu se va mai vota agentia de control a averilor, impotmolita din vara anului trecut. Pina o trecem, pina opereaza, se face 1 ianuarie. Si stim ca slovenii au inchis-o pe a lor dupa aderare, cand nu i-a mai putut obliga nimeni sa faca una sau alta. Ce s-o mai cream, ca s-o inchidem!” Mihaela MIHALEA mihaela@gazetademaramures.ro