Aderarea la Schengen, mai este mult până departe

 La mijlocul săptămânii trecute, a început la Luxemburg ultimul Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al președinției suedeze a blocului comunitar, reuniune care nu a avut pe agendă aderarea României şi Bulgariei la spațiul Schengen, dar care a prilejuit discutarea situației generale a zonei libere de circulație şi stabilirea priorităților pentru următoarele 12 luni.

Această situație a provocat noi discuții între politicienii români, nemulțumiți de situația aceasta. „Din nefericire, în ultimele luni, președinția suedeză nu a oferit o perspectivă clară privind aderarea țării noastre la spațiul Schengen. În momentul de față, nu avem un consens şi nu avem o schimbare a poziției Austriei vizavi de aderarea României la zona de liberă circulație”, a declarat eurodeputatul Victor Negrescu.

El a precizat însă că punctul de pe ordinea de zi care a făcut referire la situația generală a spațiului Schengen menționează printre altele şi necesitatea extinderii zonei de liberă circulație cu România şi Bulgaria.

„Ulterior, se va discuta şi despre prioritățile pentru spațiul Schengen pentru următoarele 12 luni şi cum se vor monitoriza mecanismele de funcționare ale spațiului Schengen, şi ar fi important pentru România să se asigure că printre prioritățile asumate de Consiliu se află şi extinderea spațiului Schengen şi intrarea României în zona de liberă circulație. Doar așa putem avea garanția rediscutării acestui subiect în următoarele 12 luni şi menținerea temei sus pe agenda europeană”, a spus eurodeputatul PSD, care este şi vicepreședinte al Partidului Socialiștilor Europeni (PES).

În ceea ce privește scenariile existente în prezent privind aderarea României la Schengen, există trei astfel de scenarii, dintre care nici cel mai optimist nu mai sună la fel de bine ca acum câteva luni.

Varianta optimistă este că Spania, care va deține președinția Consiliului UE în a 2-a parte a anului, să reușească să genereze un consens pe această tematică şi să avem un vot pozitiv în cadrul reuniunilor care au loc până la finalul anului. Dar aici este următoarea problemă: alegerile anticipate din Spania, a explicat eurodeputatul român.

Al 2-lea scenariu posibil este ca subiectul să nu fie discutat până la alegerile europene din 2024, ci doar ulterior desemnării viitoarei Comisii Europene, respectiv atunci când se formează structurile decizionale şi se desemnează persoanele pe funcțiile cele mai importante la nivel european.

Al 3-lea scenariu, negativ, ar presupune ca această tematică să dispară complet de pe agenda europeană, să nu existe nicio perspectivă clară cu privire la un nou vot şi această temă lansată de partidele de dreapta din Austria cu privire la existența unor fluxuri migraţionale care ar trece prin România să se impună şi să dăuneze imaginii României, împingând perspectiva aderării spre o situație neclară. S-ar putea ajunge în situația în care aderarea României la Schengen să nu fie rezolvată nici până în prima parte a lui 2025, când președinția Consiliului UE va fi deținută de Polonia, prima țară care a încercat, în 2011, să obțină un consens în Consiliul JAI pentru aderarea țării noastre la zona liberă de circulație. Dacă se va întâmpla acest lucru, vom vedea, practic, faptul că sistemul de vot bazat pe unanimitate în această privință nu poate fi funcțional. Şi, de asemenea, s-ar vedea că, din nefericire, în ciuda declarațiilor tuturor țărilor membre, niciun stat nu a reușit să genereze acel consens de care România avea nevoie pe acest subiect, a spus eurodeputatul român. El a afirmat că ar trebui să avem o reformă profundă în tot ceea ce înseamnă modul în care sunt gestionate chestiunile europene.

Toată lumea se întreabă dacă va exista o schimbare de atitudine a celor care gestionează dosarul aderării României la Schengen în cazul în care acest deziderat nu va fi realizat în 2023. Eurodeputatul a afirmat că România trebuie să folosească toate mijloacele şi pârghiile legale pentru a putea să-şi impună punctul de vedere pe acest subiect, mai ales că dreptatea este de partea României, recomandările CE sunt explicite în acest sens.

În același timp, există temerea că un eventual refuz sau o altă întârziere în ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen riscă să alimenteze euroscepticismul în România şi curentele antieuropene deși, culmea, tocmai partidele antieuropene din statele vestice sunt cele care blochează aderarea României la spațiul Schengen.