Aderarea, dupa rusi

Anticipat verdictului care a amanat pentru octombrie soarta aderarii Romaniei la UE, cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a declarat ca UE “trebuie sa ia o decizie in ceea ce priveste locul pe unde trec granitele Europei”. Cancelarul considera ca aprofundarea integrarii este mai importanta decat extinderea UE, noteaza cotidianul rus Vedomosti, citat de Rompres. Iar Merkel nu este singura care gandeste astfel. Recent, Parlamentul European a stabilit un nivel integrationist suplimentar, situat intre participarea la „politica de vecinatate” si statutul de „membru deplin” in UE. Idee politica Extinderea in masa a UE din 2004 a fost pregatita din momentul destramarii blocului estic si a fost o idee politica. De exemplu, Romania si Bulgaria se numarau inca de atunci printre solicitanti, insa nu satisfaceau unele criterii. In opinia cotidianului rus, acum, acestor tari le va fi si mai greu: euforia privind extinderea in masa a trecut, iar argumentele economice risca sa le umbreasca pe cele politice. Un recent sondaj de opinie realizat in tarile membre ale UE a demonstrat ca doar 39% din populatia europeana considera ca organizatia „se indreapta intr-o directie corecta”. Europenii vad in extindere cauza somajului, a cresterii infractionalitatii si a diluarii modelului social european. Probabil, vechilor membri ai UE li se pare ca tarile noi membre se dezvolta pe seama lor: de exemplu, in 2005, economia Letoniei a crescut cu 10,2%, a Estoniei - cu 9,8% si a Lituaniei - cu 7,3%. Batrana Europa nu se poate lauda cu ceva asemanator. O analiza comparativa arata ca principala conditie a succesului noilor membri o constituie cresterea exporturilor, in conditiile unui deficit comercial descrescator. La fel de important este si faptul ca acest comert are drept tinta alti membri ai UE (peste 60% din exporturi). Astfel, in ceea ce priveste exportul, noii membri ai UE concureaza cu succes cu tarile asiatice. Mai mult, cota parte a serviciilor cu care noii membri ai UE contribuie in comertul extern al UE se apropie de indicii tarilor dezvoltate (in jur de 20%) si depaseste parametrii analogi ai tuturor economiilor in curs de dezvoltare, cu exceptia Indiei. Obiectivul german Un rol important in cresterea economica l-au jucat si schimbarile din structura productiei si a exportului: vechile productii industriale au fost inlocuite de unele superioare din punct de vedere tehnologic. Ritmurile de crestere economica a noilor membri ai UE difera foarte putin de cele ale tarilor asiatice in plina dezvoltare, cu exceptia Chinei si Indiei (in pofida faptului ca noii candidati la aderare stau chiar mai bine in ceea ce priveste cresterea economica, ceea ce conteaza este calitatea ei). Calitatea exportului este mai buna la tarile la care structura economiei se transforma in mod activ, fapt care depinde de fluxul de investitii straine, iar din acest punct de vedere noii membri ai UE stau mai bine decat candidatii la aderare. Expertii aduc in discutie o serie de parametri care constituie criteriile reale de concurenta dintre tarile in curs de dezvoltare pentru obtinerea de investitii straine: dezvoltarea infrastructurii, usurinta desfasurarii businessului, libertatea economica si nivelul coruptiei. La toti acesti parametri, tarile candidate se afla in urma tarilor din UE. Motivele economice ale nepregatirii de care dau dovada tarile candidate se suprapun peste fondul politic, negativ pentru ele. La un an dupa esecul inregistrat de Constitutia UE, ideea integrationista a fost supusa unor noi incercari: problemele migrationiste au dus la inasprirea legislatiei intr-o serie de tari, in timp ce in economie s-a intarit protectionismul. Intre timp, in procesul constitutional nu s-au inregistrat progrese. De aceea, ajunsa in functia de presedinte al UE, Merkel intentioneaza sa se ocupe in primul rand de Constitutie. Vedomosti