Abuzuri si dezmat din banii pentru inundatii

* Lucrari fictive, dirijate catre „firmele de casa” ale potentantilor zilei, pagube supraevaluate, risipa, abuzuri, falimente si lucrari nedecontate. Pe scurt, „bilantul” inundatiilor din 2008, ajuns in vizorul Curtii de Conturi si Comisiei pentru abuzuri a Parlamentului Romaniei. La inceput a fost o declaratie. Declaratia secretarului de stat, Valentin Iliescu, care reclama ca banii pentru inundatiile din 2008 s-au furat ca-n codru. Apoi au venit asigurarile Curtii de Conturi ca lucrarile vor fi verificate si rasverificate si ca se va da publicitatii un raport in luna iulie. Apoi in luna august. Apoi in luna septembrie. Apoi s-a asezat batista pe tambal, si opinia publica si organele de control deopotriva au uitat de jaf si de inundatii. Nota de documentare a Curtii de Conturi care a generat multa valva a fost intocmita de un auditor extern, Petru Winzer, si estima suma necesara inlaturarii efectului inundatiilor din 2008 la 436 de milioane de lei, suma din care nu s-a alocat nici 10%. Iar banii, pe langa ca au fost putini, au fost si prost cheltuiti. Documentul arata negru pe alb ca Ministerul Mediului a „nominalizat prin ordin intern agentii economici specializati in executarea serviciilor de proiectare si a lucrarilor de constructie-montaj pentru fiecare obiectiv de investitii in parte". Raportul a descoperit si numeroase neconconcordante intre scriptele Directiei Apelor Somes Tisa si cele ale autoritatilor locale. De exemplu, pentru consolidarea malului raului Tisa, in localitatea maramureseana Sapanta, in procesul-verbal de calamitate, intocmit de autoritatile locale, a fost constatata o bresa de aproximativ 380 m, pentru care s-au estimat fonduri de reparatii de 510.000 de lei. Apele Romane au transmis insa la Ministerul Mediului o situatie in care figureaza o bresa de 1.200 m, valoarea estimata pentru lucrari fiind de peste 11,87 milioane de lei. Acelasi tip de lucrari umflate a fost descoperit la lucrarea de consolidare a malului Tisei, la „Locul Ratelor”. Procesul-verbal initial constata distrugerea malului pe o lungime de 240 m, fondurile necesare pentru consolidare fiind calculate la 590.000 de lei. Directia de Ape a transmis insa Ministerului Mediului o situatie centralizatoare in care se solicita aprobarea de lucrari pentru consolidarea malului pe o lungime de 2.250 m, fondurile necesare fiind de peste 10,5 milioane de lei. Directia Apelor Somes-Tisa nu a facut exces de zel doar cu evaluarile, ci si cu platile. Institutia a facut platile catre constructori in perioada 5 - 19 decembrie 2008, iar receptia finala a fost incheiata in 23 ianuarie 2009. In plus, receptia a fost facuta pe baza unui singur proces-verbal de receptie la terminarea lucrarilor, incheiat pentru toate obiectivele de investitii finalizate, nefiind astfel incheiate procese-verbale separate pentru fiecare obiectiv. Dar, dupa principiul « pentru unii muma, pentru altii ciuma », in timp ce pentru unele localitati s-au cerut mai multi bani decat era necesar, altii n-au primit deloc. In capul « listei negre » se afla orasul Viseu de Sus, grav lovit de inundatiile din 2008. Astazi, la 2 ani de la calamitatile de atunci, firmele care au executat lucrari au intrat in faliment, iar primaria are de platit miliarde bune pentru inlaturarea efectelor inundatiilor. Banii promisi de Guvern au ramas la stadiul de vorbe-n vant. Din aceasta cauza, primarul Vasile Ciolpan a apelat saptamana trecuta la un gest disperat: „Nu am reusit sa primim bani pentru calamitatile din 2008, circa 32 de miliarde lei vechi, bani pentru care s-au facut demersuri de catre Guvernul Romaniei de atunci pentru a fi ajutati din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene. Banii care au intrat in Romania acum un an si jumatate si au fost repartizati in judetele calamitate (Maramures, Botosani, Neamt, Suceava), dar acesti bani n-au aparut la Primaria orasului Viseu de Sus. Pentru acesti bani am facut numeroase demersuri. Am ajuns sa fim actionati in Justitie de catre firmele care au intervenit in acele situatii de urgenta. Dar pana acum nu avem niciun raspuns de la Consiliul Judetean. Si atunci, eu am considerat ca aceasta problema este un abuz din partea organelor abilitate sa rezolve aceasta problema si m-am adresat Camerei Deputatilor sa vedem cum rezolvam aceasta problema. Zilele trecute m-au chemat la audieri si m-am dus cu toate documentele doveditoare de unde rezulta clar faptul ca noi ne-am facut treaba. Am facut demersurile necesare incepand din prima zi. Am facut raportari, evaluari, expertize si inclusiv detalii tehnice, care ne-au fost cerute de catre Consiliul Judetean. A trecut un an de atunci si n-am primit niciun raspuns”. Acum, „mingea” e in curtea Comisiei pentru Abuzuri din Camera Deputatilor. Primarul spune ca, in functie de decizie, va chema statul drept garantie in procesele pe care i le-au intentat firmele ce au executat lucrari atunci: „am zis sa chemam in garantie Statul. Pentru ca Statul, in conformitate cu Legea Situatiilor de Urgenta, trebuie sa intervina sa ne ajute. Dar n-a intervenit. Asa ca am facut apel la Camera Deputatilor, la Comisia de Abuzuri, sa se vada pe unde s-au oprit acei bani si de ce nu se dau in teritoriu. Probabil va da o solutie ca Statul este obligat sa achite. Si posibil ca in acel moment, in Justitie, va castiga constructorul si va fi obligat Statul sa plateasca sumele ce trebuie date. Probabil”. Mircea CRISAN Ioana LUCACEL mircea@gazetademaramures.ro ioana@gazetademaramures.ro