Curs valutar
Euro
4.5680 RON
Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc
1.4823 RON
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
bonta emese pe 29.02.2024 la 09:22
Domnilor ziaristi, sunteti intr-o grava eroare din nou, sunt in muzeu de pe vremea lui Ceausescu, domnul Alexa
G. Buju pe 16.01.2024 la 01:04
Felicitari lui !
Bun si de cinste Morosan !!
De mirare e ca polutucii din acelashhh aluat moroseni nu fac
Pompiliu Barbu pe 14.11.2023 la 16:08
Un om deosebit! De ar face fiecare roman pe sfert din ce a facut acest om Romania ar fi departe!
Nelu Botiș pe 29.09.2023 la 14:27
1. Stimate domnule Teremtus, cu tot respectul, vreau sa va comunic faptul ca Bonta Emese nu va respecta.
2.
Joi , 2 Septembrie , 2010
Abuzuri ca pe vremea lui Stalin
* Vasile Tarateanu, presedintele Senatului Uniunii Interregionale „Comunitatea romaneasca din Ucraina”
Vasile Tarateanu este unul dintre liderii comunitatii romanesti din Ucraina si unul dintre putini oameni care au curajul sa descrie abuzurile cu care se confrunta romanii din afara granitelor. Intr-un interviu curajos acordat GAZETEI de Maramures, Tarateanu explica de ce crede ca Ucraina duce o politica de asimilare si deznationalizare, ca pe vremea lui Stalin.
Reporter: Ati declarat la Universitatea de Vara de la Izvorul Muresului ca Ucraina duce o politica perfida de asimilare si deznationalizare, ca pe vremea lui Stalin. Care sunt coordonatele acestei politici?
Vasile Tarateanu: Da. Principalele probleme ale romanilor din Ucraina sunt in jurul invatamantului, pentru ca acum nu mai avem 90 de scoli, ci avem numai 69 de scoli in care se predau obiectele in limba romana. In celelalte, de acum istoria, geografia, sunt predate in limba ucraineana, in alte scoli s-au introdus clase ucrainene, in care toate obiectele se predau in limba ucraineana. Are loc o ofensiva impotriva invatamantului minoritatii nationale romanesti.
Rep.: Ce s-a intamplat cu acele ordine care condamnau practic la desfiintare invatamantul cu predare in limba materna?
V.T.: Acele ordine au ramas deocamdata in vigoare. Si sigur ca se aplica din moment ce in majoritatea scolilor se preda istoria si geografia in limba ucraineana. Daca cataloagele claselor se duc in limba materna, sigur ca se aplica dispozitiile acestea.
Rep.: Cum poate fi rezolvata problema recunoasterii diplomelor?
V.T.: Deocamdata ne zbatem pentru acest lucru de 19 ani de zile, de cand copiii nostri au plecat la studii in Romania. Si recunoasterea diplomelor se face cu foarte mare greutate, putini recunosc acest lucru, deoarece inseamna deplasari nenumarate la Ministerul Invatamantului, trebuie sa ai o rabdare sisifica pentru ca diploma ta sa fie pana la urma recunoscuta. Trebuie sa dai examene la diferite obiecte de studiu care nu erau cuprinse in programa din Romania. Daca diplomele romanesti sunt recunoscute in intreaga Europa, e clar ca Ucraina nu e mai cu mot decat celelalte tari din Europa ca sa nu recunoasca aceste diplome. A fost un protocol semnat intre cele doua ministere, dar degeaba.
Rep.: Cum vi se par drepturile minoritatilor din Romania, comparativ cu drepturile minoritatilor din Ucraina?
V.T.: Cunosc foarte bine situatia minoritatilor din Romania. Nici in Romania nu exista legea minoritatilor, dar minoritatile nationale se bucura de toate drepturile. In Romania principale minoritati nationale au acces foarte usor in Parlament pentru reprezentantul lor. Unele minoritati nationale din Romania au chiar privilegii. Asta se refera la minoritatea maghiara, in primul rand. Eu am fost in Covasna si Harghita si am vazut de cate drepturi se bucura. Statul roman isi cam pierde autoritatea lui nationala pe acolo. Institutiile sunt complet ale minoritarilor, pe drum am stat de vorba cu niste oameni si spuneau ca romanii nu se pot angaja daca nu cunosc limba maghiara. Si sunt curioase si afirmatiile care s-au facut la manifestarile la care a fost prezent si seful statului. Sunt afirmatii care aduc prejudicii Statului Roman. Ar fi bine sa avem si noi macar un sfert din ce are minoritatea maghiara in Romania. La ei toate emisiunile in limba maghiara sunt receptionate, la noi, in Ucraina nu se poate spune acelasi lucru, abia daca prindem un post sau doua, chiar cu antena parabolica. Nu se poate prinde in afara de TVR1. Ma uit cum e sustinuta presa minoritara in Romania. Cate mijloace banesti, enorm de mari, se repartizeaza de catre Statul Roman minoritatilor din Ucraina, ceea nu putem spune despre bugetul care se repartizeaza in Ucraina pentru minoritatile nationale. Este o diferenta mare si avem toate motivele sa fim nemultumiti.
Rep.: Acorda Romania suficienta importanta problemelor romanilor din afara granitelor?
V.T.: Nu putem spune ca nu acorda. In primul rand au avut posibilitatea, vara aceasta, sute, poate mii de copii din cadrul comunitatilor romanesti din afara granitelor Romaniei sa mearga in tabere in Romania. Apoi Romania acorda burse de studiu. E un ajutor considerabil si consistent. Dar desigur, comunitatile noastre au dreptul la ajutor din partea statului mama conform articolului 7 din Constitutie. In afara de aceasta, cred ca Romania trebuie sa aiba o pozitie mai ferma in relatia cu statele vecine unde exista comunitati romanesti si sa ceara respectarea drepturilor comunitatii romanesti atunci cand acestea sunt incalcate. Iar de incalcate stiu ca sunt incalcate in Valea Timocului, in Bulgaria, in Grecia, unde romanii nici nu sunt recunoscuti, in Ucraina si acest lucru trebuie sa ingrijoreze statul Roman pentru ca stim ca in afara Romaniei traiesc peste 10 milioane de romani, plus cei multi plecati in ultima vreme la munca. Cred ca in aceasta privinta, Statul Roman poate fi mai preocupat de problemele romanilor din afara, sa-i mobilizeze intr-o activitate sustinuta de promovare a romanismului si normelor europene.
Vasile Tarateanu s-a nascut in 27 septembrie 1945, in satul Sanautii de Jos, raionul Adancata, regiunea Cernauti. In anul 1972 a absolvit cursurile Facultatii de Litere de la Universitatea din Cernauti. Lucreaza ca redactor la ziarul Zorile Bucovinei (1969-1981), apoi la Postul de Radio Kiev (1981–1991). In 1989, alaturi de alti scriitori romani din Cernauti, a fondat Societatea pentru Cultura Romaneasca „Mihai Eminescu“. Din anul 2000 este presedinte al Fundatiei culturale „Casa Limbii Romane" din Cernauti. Este redactor-sef (sau director-fondator si editor) al gazetelor romanesti din Ucraina - Cernauti: „Plai romanesc” (1990–1994), „Arcasul", „Curierul de Cernauti", „Junimea” etc. A debutat editorial, in 1981, cu „Harpele ploii. A primit premii ca Premiul revistei „Poesis“ (1994; 2000); Premiul Societatii Scriitorilor Bucovineni (2001); Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (2003). Este secretarul Uniunii Interregionale „Comunitatea Romaneasca din Ucraina”.
„Cred ca Romania trebuie sa aiba o pozitie mai ferma in relatia cu statele vecine unde exista comunitati romanesti si sa ceara respectarea drepturilor comunitatii romanesti atunci cand acestea sunt incalcate. Iar de incalcate stiu ca sunt in Valea Timocului, in Bulgaria, in Grecia, unde romanii nici nu sunt recunoscuti, in Ucraina si acest lucru trebuie sa ingrijoreze statul Roman” - Vasile Tarateanu
Comentariile celorlalți
Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.
Comentează acest articol
Adaugă un comentariu la acest articol.