A fost Ziua Națională a Portului Tradițional din România

Gabriela Filip - muzeograf
Ștefan Florian - muzeograf

 

Sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai, respectiv la 10 mai 2020, Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România a fost instituită prin Legea 102/2015. Făcute din cânepă, in și bumbac, hainele țărănești și-au primit tot mai mult aprecierea odată cu dispariția lor și înlocuirea lor cu… „pârțoale”, cum ar fi zis bătrânii pe vremuri hainelor „domnești”. Astăzi le apreciem și mai mult, le (re)descoperim, (re)punem în valoare, (re)folosim și le reconsiderăm.

Dacă o facem bine sau mai puțin bine, asta e de vorbit mult și bine… Dar înainte de toate, aprecierea față de ele vine când auzi aceste vorbe: „Apoi eram tineri și lucram, și avem vreme și de mărs în clăci, și de lucrat pământu’ și cu animalele și de mărs la joc. Și-api hainele tăt în casă le făcei și făcei haine și de mărs la lucru și de sărbătoare, și la prunci cine le făce?! Că nu erau de cumpărat, nici n-avei de unde, și le făcei cămeșucă de cele lungi și-api cu acele umblau și la vaci și pân casă. Și-api care cum crește lăsa hainele la celălalt și îi făcei altele și îi făcei de lucru și făcei și haine mândre de sărbătoare. La tăț cu mânurile mele le-am făcut și de tăte am avut vreme…”.
Valoare li se dă și prin legea care numește o zi a portului tradițional.
Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș deține o impresionantă colecție de port popular din zone etnografice precum: Maramureș, Lăpuș, Codru, Chioar și Oaș, iar în fiecare an instituția desfășura simpozionul științific „Ziua Națională a Costumului Tradițional din România”. În acest an, nu a fost posibilă continuarea tradiției, însă, cu ocazia acestei zile, muzeografii au pregătit o expoziție virtuală și câteva informații despre cămăși, cămașa reprezentând elementul definitoriu al portului tradițional.

Țara Maramureșului – cămășile din această zonă etnografică prezintă un croi aparte, fiind unice în tipologia cămășilor românești prin decolteul pătrat ce lasă la vedere baza gâtului. Mânecile sunt încrețite la umeri, iar în partea de jos a mânecii se află bezerii. Muzeul nostru deține exemplare superbe ale cămășilor specifice văilor Maramureșului, dar și câteva piese deosebite din Săpânța, localitate recunoscută la nivel mondial prin existența Cimitirului Vesel.

Țara Lăpușului - cămășile din această zonă păstrează cel mai vechi tip de croi al cămășilor românești, croi regăsit și în cazul cămășii de pe Columna lui Traian. Cămașa caracteristică acestei zone este cămașa cu ciupag, care poate fi întâlnită doar în Lăpuș, Munții Apuseni și Câmpia Transilvaniei. Totodată, putem remarca faptul că Lăpușul este una dintre cele mai conservatoare zone în ceea ce privește portul tradițional.
Țara Codrului – cea mai veche formă a cămășii de Codru este cunoscută sub denumirea de „spăcel cu gură și guler”, însă ca­racteristice acestei zone sunt și cămășile cu platcă. Cămășile erau croite din două foi de pânză, iar mâneca era prinsă din umăr. Decorul era discret, dar dispus în așa fel încât să sublinieze liniile croielii. Ornamentele, cusute pe fir, apar pe guler, peste umăr, la manșetă și marchează discret gura cămășii.

Țara Chioarului – cămășile din Chioar excelează prin eleganța și decorul de o frumusețe aparte, însă foarte dificil de realizat. Cămașa specifică zonei Chioarului prezintă cusături încrețite și broderie plină realizată alb pe alb, ceea ce denotă și eleganța deosebită a acesteia.
Țara Oașului – cămașa carac­teristică zonei Oașului este cea cu platcă, cu mâneci lungi și largi și încrețituri la umeri. Cămășile aflate în colecția noastră sunt databile în prima parte a secolului XX, însă acestea nu se mai regăsesc astăzi în zonă, putând fi cunoscute doar din fotografii. Un fotograf care a surprins foarte bine portul tradițional al Țării Oașului este Ioniță G. Andron, ale cărui lucrări au fost expuse în muzeul nostru în urmă cu câteva luni.

 

„Vă îndemnăm, așadar, să îmbracați cu mândrie costumul tradițional românesc, iar de îndată ce va avea loc redeschiderea muzeului, vă poftim să vizitați expoziția temporară organizată în cinstea costumului tradițional, dar și expoziția permanentă, în care o parte însemnată este dedicată portului popular de sărbătoare”
- mesajul muzeului pentru publicul mult iubit.