A fost lansată prima ediţie a „Barometrului Securității Energetice”

83,6% dintre români consideră că schimbările climatice sunt reale și produc efecte vizibile.
75,6% dintre români doresc exploatarea resurselor de gaz natural de la Marea Neagră.
65,9% dintre români doresc finalizarea construirii reactoarelor nucleare de la Cernavodă.
58% dintre români consideră că statul ar trebui să subvenționeze doar consumatorii de energie vulnerabili care au venituri mici.

Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Româ­ne (ISPRI) și Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) au lansat primul „Barometru de securitate energetică” din România, bazat pe o amplă cercetare socio­logică realizată la nivel național de către INSCOP Research. Evenimentul a fost moderat de prof. univ. dr. Dan Dungaciu, directorul ISPRI, şi a inclus prezentarea datelor sociologice de către Remus Ioan Ștefu­reac, director general al INSCOP Research, precum și evaluări de specialitate realizate de Răzvan Nicolescu, partener, lider al industriei de energie și resurse în Europa Centrală și de Est al Deloitte, respectiv Vasile Iuga, specialist în energie.
Barometrul de securitate energetică este un instrument anual ce își pro­pune să măsoare percepții, atitudini și viziuni legate de politica ener­getică, analizate în tabloul mai amplu al relațiilor internaționale.
Lansarea Barometrului a prilejuit prezentarea unor subiecte complexe precum atitudinea românilor față de schimbările climatice, comportamentul de economisire a consumului de energie, percepția publică față de diversele surse de energie, raportarea românilor cu privire la pro­iecte strategice în domeniul ex­­ploa- ­tării de gaz natural (Marea Neagră), a producției de energie electrică (Cernavodă), evaluarea de către populație a politicilor publice în domeniul energiei (OUG 114), a opțiunilor de subvenționare a consumatorilor de energie, atitudinea românilor față de aliații euro-atlantici, respectiv față de alte state din regiune etc.
Conform rezultatelor preliminare, întrebați dacă schimbările climatice (încălzirea globală) sunt un fenomen real, vizibil deja pe toată planeta, sau unul fals, inventat în scopul promo­vării comerciale a unor tehnologii, 83,6% dintre români consideră schim­­bările climatice reale și produc efecte vizibile. La întrebarea „Care este motivul principal pentru care considerați importantă economisirea de energie?”, 62% indică reducerea costurilor financiare, 30,8% redu­cerea poluării și 6,2% confortul personal.
În contextul în care în largul țăr­mului românesc al Mării Negre au fost descoperite rezerve importante de gaz natural, 75,6% dintre res­pondenți sunt de acord cu exploa­tarea acestora, 14,7% nu sunt de acord și 9,6% nu știu sau nu răs­pund. Sunt de acord cu finalizarea construirii celor două reactoare nucleare de la Cernavodă 65,9% dintre respondenți, 22,6% se opun acestei idei și 11,5% reprezintă non-răs­punsuri.
58% dintre respondenți consideră că statul ar trebui să subvenționeze cu sume adecvate doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici, iar 35,4% că statul ar trebui să subven­ționeze cu sume mici toți consumatorii, indiferent de veniturile pe care le câștigă.
Barometrul securității energetice a fost realizat de Inscop Research la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) din cadrul Institutului de Științe Politice și Relații internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Datele au fost culese în perioada 4 – 12 septembrie 2018 pe un eşantion de 1.050 subiecţi reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95% pe un tip de eșantion multi-stratificat, probabilistic. Metoda de culegere a date­lor a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.