A doua rectificare bugetară din 2012

A doua rectificare bugetară pe anul 2012 este fundamentată pe o creştere economică revizuită în scădere la 1%, faţă de nivelul de 1,2% luat în calcul la prima rectificare bugetară, în august 2012, în timp ce bugetul iniţial a fost construit pe o creştere de 1,8 - 2,3%, potrivit proiectului de ordonanţă privind rectificarea bugetară, publicat de Ministerul Finanţelor Publice. Deficitul bugetului general consolidat este menţinut la 13,66 miliarde de lei, adică 2,2% din Produsul Intern Brut.

Recent, Guvernul a adoptat a doua rectificare bugetară din acest an. Încasările suplimentare şi cheltuielile mai mici cu datoria publică au permis Guvernului să opereze o rectificare pe plus cu 1,354 miliarde lei.

Cheltuielile de natura datoriei publice, incluse în buget, sunt prognozate în scădere cu aproape 1,480 miliarde lei şi acoperă un gol de finanţare al bugetului de stat de 1,402 miliarde lei, un gol de finanţare de 74,8 milioane lei la bugetul asigurărilor sociale de stat şi unul mai mic, de 4 milioane lei, la bugetul de şomaj.

Majorarea pe ansamblu cu 1,354 miliarde de lei a cheltuielilor bugetului general consolidat, la rectificare, vizează o creştere de 307,7 milioane de lei a cheltuielilor bugetului de stat, o suplimentare de 2,55 miliarde lei a bugetelor locale, o majorare de 70 de milioane de lei a bugetului asigurărilor sociale, o suplimentare de 136,4 milioane lei la Fondul naţional unic de asigurări de sănătate, o creştere de 2,5 milioane de lei a cheltuielilor Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, resurse fiind găsite la bugetul de şomaj, de unde se taie cheltuieli de 201 milioane de lei. Deficitul bugetului general consolidat este menţinut la 13,66 miliarde lei, respectiv 2,2% din Produsul Intern Brut.

De asemenea, a doua rectificare bugetară are în vedere continuarea Acordului Stand-by de tip preventiv, dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, intrat în vigoare la sfârşitul lunii martie 2011, care prevede continuarea procesului de consolidare fiscală şi a reformelor structurale începute sub anteriorul program, pentru stimularea creşterii economice şi a participării sectorului privat în economie, necesitatea asigurării fondurilor necesare unor ordonatori principali de credite în vederea desfăşurării normale a activităţii acestora până la finele anului, necesitatea asigurării de fonduri suplimentare în vederea susţinerii proiectelor de investiţii, a sumelor necesare pentru finanţarea cheltuielilor cu drepturile asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau a indemnizaţiilor lunare, a fondurilor necesare desfăşurării normale a activităţii unităţilor administrativ-teritoriale până la finele anului, a fondurilor necesare plăţii arieratelor în anumite domenii de activitate, precum şi a sumelor necesare unei bune absorbţii a fondurilor europene.

Ce aduce rectificarea

În ceea ce priveşte bugetul de stat, la rectificarea actuală s-au produs următoarele modificări:

- Creşterea veniturilor cu 908 milioane de lei din închirierea benzilor de frecvenţă pentru telefonie mobilă;

- Creşterea veniturilor nefiscale cu 685 milioane de lei, generată de dividende şi vărsăminte din profitul net de la unităţile de stat;

- Diminuarea cu 1,3 miliarde de lei a încasărilor din TVA, evoluţie datorată creşterii cu 1,075 miliarde de lei a sumelor defalcate din acest venit al bugetului de stat, care au fost lăsate la dispoziţia autorităţilor locale pentru achitarea arieratelor inclusiv în sistemul sanitar;

- Translatarea sumei de 1,5 miliarde de lei, reprezentând sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate de România, de la bugetul de stat la bugetele locale, ca efect al faptului că beneficiarii finali ai sumelor primite sunt autorităţile locale.

În sinteză, în timp ce veniturile bugetului de stat scad cu 1,1 miliarde de lei, veniturile bugetelor locale cresc cu peste 2,5 miliarde de lei (1,075 miliarde de lei din TVA, lăsat la dispoziţia autorităţilor locale, şi 1,5 miliarde lei din fondurile europene)

Efectuarea corelată a modificărilor în structura bugetului general consolidat explică menţinerea deficitului acestuia la 2,2% din PIB.

De subliniat faptul că, aşa cum   s-a convenit cu instituţiile financiare internaţionale, sumele alocate suplimentar autorităţilor locale la această rectificare bugetară sunt destinate exclusiv plăţii arieratelor către furnizorii de bunuri şi servicii, şi nu pentru achiziţii şi lucrări noi.

Guvernul a alocat sumele suplimentare pe judeţe, în mod transparent, conform prevederilor legale, urmând ca la nivelul consiliilor judeţene repartizarea acestora pe primării să se efectueze în mod obiectiv, în funcţie de volumul arieratelor fiecărei localităţi.

Principalele ministere care au beneficiat de majorări ale alocaţiilor bugetare:

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - 400 de milioane de lei pentru acordarea unor ajutoare agricultorilor afectaţi de secetă şi pentru susţinerea crescătorilor de animale.

Ministerul Administraţiei Şi Internelor - 152,5 milioane de lei pentru:

- Asigurarea necesarului pentru plata salariilor;

- Plata parţială a normei de echipament aferentă anului 2012;

- Cheltuieli de natura bunurilor şi serviciilor, respectiv a expertizelor medico-legale, carburanţilor, utilităţilor etc.;

- Alocaţii pentru Programul Schengen.

Ministerul Justiţiei (în principiu, pentru aplicarea codurilor juridice) – 45,844 milioane de lei pentru:

- Cheltuieli de personal;

- Bunuri şi servicii pentru achiziţionarea mobilierului pentru personalul nou încadrat în funcţionarea instanţelor;

- Subvenţii pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor;

- Credite externe rambursabile prin Proiectul „Reforma sistemului judiciar”;

- Cheltuieli de capital pentru instanţe.

Ministerul Afacerilor Externe - 11 milioane de lei pentru:

- Contribuţii şi cotizaţii la organismele internaţionale;

- Cheltuieli de personal.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - 10 milioane de lei pentru:

„Voiam însă să vă spun şi dumneavoastră, conform datelor oficiale, certificate şi de partenerii noştri internaţionali, pe primele nouă luni am avut un deficit de 1,18% din PIB, deci de 7,17 miliarde de lei, şi vreau să ştiţi cu toţii şi să spuneţi oamenilor: faţă de anul trecut, faţă de anul 2011, am cheltuit mai puţin cu 6,7 miliarde de lei, adică un miliard şi jumătate de euro. Deci, cu un miliard şi jumătate de euro mai puţini bani am cheltuit noi faţă de Guvernul României din 2011. Lucru important, pentru că dacă ai mai mulţi bani, şi acum vorbesc - toţi sunteţi conducători de ministere - când ai mai mulţi bani parcă viaţa este mai uşoară. Când trebuie să reduci un miliard şi jumătate de euro, lucrurile devin mai dificile” - Premierul Victor Ponta.