90 DE ANI DE LA MAREA UNIRE

In urma cu noua decenii, la ceasurile 12 ale zilei de 1 Decembrie, s-a scris cea mai sublima pagina din istoria Romaniei: actul de vointa a poporului a pus temelia Romaniei Mari. Dupa Basarabia si Bucovina, la 1 Decembrie 1918, si ultima provincie romaneasca, Transilvania, s-a unit cu patria mama. La 1 Decembrie 1918, in inima Transilvaniei, la Alba Iulia, votul Marii Adunari Nationale pentru unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romania, aclamat de o impresionanta adunare populara, desavarsea arzatorul vis al romanilor: Marea Unire. Dupa celelalte acte de unire, de la Chisinau (27 martie/9 aprilie 1918) si Cernauti (15/28 noiembrie 1918), prin care Basarabia si Bucovina reveneau in hotarele Romaniei, si ultima provincie romaneasca s-a intors la patria mama. La incheierea Primului Razboi Mondial, in contextul prabusirii Dublei Monarhii, Ungaria isi proclama independenta, incluzand in teritoriul sau si Transilvania. In aceste conditii, fruntasii Partidului National Roman si romanii din Partidul Social Democrat infiinteaza Consiliul National Roman, la Arad, in data de 3 noiembrie 1918. La data de 13 noiembrie 1918, la Belgrad, guvernul Ungariei semneaza armistitiul cu Antanta, fixand o linie de demarcatie, care lasa sub controlul Ungariei nordul si centrul Transilvaniei, iar Banatul, sub controlul Serbiei. In aceste conditii, romanii organizeaza, la 1 Decembrie 1918, o Adunare Nationala, la care desemneaza 1228 delegati. Locatia stabilita a fost Alba Iulia, acolo unde, la 1 noiembrie 1599, isi facuse intrarea triumfala Mihai Viteazul, biruitor la Selimbar, iar la 1784, pe acelasi platou al Cetatii, Horia si Closca sufereau supliciul frangerii pe roata. La 1 Decembrie 1918, peste 100 de mii de oameni s-au adunat cu trenul, cu carutele, calare sau pe jos, dar toti imbracati in haine de sarbatoare, la Alba Iulia. Multimea imensa a urcat drumul spre Cetatuie. Pe portile cetatuii, falfaie Tricolorul roman. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul si se aduna pe Campul lui Horea. De la opt tribune, cuvantatorii explica poporului maretia vremurilor pe care le traieste. In acest timp, in sala Cazinei militare, delegatii tin adunarea. Pe podium, intre steagurile tuturor natiunilor aliate, care au contribuit cu sacrificiile lor de sange la desavarsirea acestui act maret, iau loc fruntasii vietii politice si intelectuale a romanilor si delegatii Bucovinei si Basarabiei, care au tinut sa aduca salutul tarilor surori, intrate mai dinainte in marea familie a statului roman. Intr-o atmosfera inaltatoare, in mijlocul aprobarilor unanime si al unui entuziasm fara margini, Stefan Cicio Pop vorbeste despre imprejurarile care au adus Unirea, Vasile Goldis evoca trecutul plin de suferinte si de glorie al neamului, Iuliu Maniu explica imprejurarile in care se infaptuieste Unirea, iar socialistul Jumanca aduce adeziunea la Unire a muncitorimii romane, care se simte una cu intreg neamul romanesc. Rezolutia Unirii e citita de Vasile Goldis: „Adunarea nationala a tuturor romanilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca, adunati, prin reprezentantii lor indreptatiti, la Alba Iulia, in ziua de 18 noiembrie/1 Decembrie 1918, decreteaza unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii cu Romania. Adunarea proclama indeosebi dreptul inalienabil al natiunii romane la intreg Banatul, cuprins intre Mures, Tisa si Dunare”. La ceasurile 12 din ziua de 1 Decembrie, prin votarea unanima a rezolutiei, Unirea Transilvaniei cu Romania era savarsita! Consiliul trimite o delegatie la Bucuresti, condusa de episcopul de Caransebes, Miron Cristea (viitorul patriarh al Romaniei), care inmaneaza regelui Ferdinand I declaratia de la Alba Iulia, iar acesta o ratifica: „Tinuturile cuprinse in hotararea Adunarii Nationale din Alba-Iulia de la 18 Noiembrie 1918 sunt si raman de-a pururea unite cu Regatul Romaniei”. Reprezentantii Maramuresului in Marele Sfat National Roman * Dr. Vasile Chindris, avocat, Sighet * Dr. Salvator Jurca, avocat, Sighet * Simeon Balea, preot, Sapanta * Dr. Vasile Filipciuc, cand. de adv., Petrova * Nicolae Barbul, proprietar, Mocira * Dr. Teofil Dragos, avocat, Baia Mare * Dr. Aurel Nilvan, avocat, Somcuta Mare * George Pop de Basesti, proprietar, Basesti * Dr. Aurel Novac, avocat, Biserica Alba * Dr. Tit Malaiu, avocat, Biserica Alba Consfatuirea PNR „In urma insarcinarii CNR si a conziliului National Roman cu datul de 3 novembre 1918, am onoarea a va invita la consfatuirea PNR, sectia Comitatului Satmar, ce va avea loc in Baia Mare, la 12 novembre, la 12 oare din zi. (...) De dreptul liberei dispozitii asupra sortilor a neamurilor mari si mici vrea si pretinde natiunea romana sa se poata folosi. Viitorul intregului neam roman nu poate fi obiect de samsarlicuri. Nu se poate permite ca independenta hotararilor Natiunei Romane sa fie profanata prin uneltiri viclene si consideratii oportuniste. Libertarea neamului nostru trebue sa nasca nepatata si stralucitoare. Toate dusmaniile de natura personala si locala trebue sistate. Numai celor cari au comis crima fatisei calomnii si tradari in contra neamului lor nu li se poate acorda iertare. In toate celelalte cazuri, sa fim iertatori ca fratii, unii fata de altii. Traim zile istorice! Fiecare sa steie la culmea chemarei si datorintei pentru libertatea neamului nostru” - Baia Mare, 6 novembre 1918, dr. Teofil Dragos, vicepresident. sa Principiile noului stat roman Deplina libertate nationala pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra si judeca in limba sa proprie, prin indivizi din sanul sau si fiecare popor va primi drept de reprezentare in corpurile legiuitoare si la guvernarea tarii, in proportie cu numarul indivizilor ce-l alcatuiesc. Egala indreptatire si deplina libertate autonoma confesionala pentru toate confesiunile din Stat. Infaptuirea desavarsita a unui regim curat, democratic, pe toate taramurile vietii publice. Votul obstesc, direct, egal, secret, pe comune, in mod proportional, pentru ambele sexe in varsta de 21 de ani, la reprezentarea in comune, judete ori parlament. Desavarsita libertate de presa, asociere si intrunire, libera propaganda a tuturor gandurilor omenesti. Reforma agrara radicala. Se va face conscrierea tuturor proprietatilor, in special a proprietatilor mari. In baza acestei conscrieri, desfiintand fidei-comisele si in temeiul dreptului de a micsora, dupa trebuinta, latifundiile, i se va face posibil taranului sa-si creeze o proprietate (arator, pasune, padure) cel putin atat cat o sa poata munci el si familia lui. Principiul conducator al acestei politici agrare e, pe de o parte, promovarea nivelarii sociale, pe de alta parte, potentarea productiunii. Muncitorimei industriale i se asigura aceleasi drepturi si avantagii, care sunt legiferate in cele mai avansate state industriale din Apus. Circulara ConsiliulUI Central National Roman „Catre toate Consiliile Nationale Romane, comitatense, cercuale si comunale de pe teritoriile locuite de romani ale Ardealului, Ungariei si Banatului Timisan. Afland Consiliul Central National Roman, compus din intreg comitetul executiv al Partidului National Roman si din 6 delegati ai Partidului Social Democrat, ca, intre imprejurarile date, vointa suverana a natiunii romane din Transilvania, Ungaria si Banatul Timisan, singura dispunatoare asupra sortii sale viitoare, trebuie sa afle cat mai urgent legitima sa exprimare decisiva. 1. dispunem ca, in termen de 12 zile socotite de la datul acestui ordin, sa se faca in toate comitatele locuite de romani si fara osebire in fiecare cerc electoral din aceste comitate alegeri de delegati (deputati), cercuali pentru Marea Adunare Nationala Romana, ce are sa fie convocata in scurt. 2. Alegerile au sa fie efectuite cu observarea cercurilor carei au sustat la ultimile alegeri dictali din 1910. Pentru respectarea in fiecare cerc, sa se aleaga 5 delegati. 3. Alegerile au sa se faca dupa normele sufrajului universal. La vot se admit numai romanii. 4. De conducerea si efeptuirea alegerilor are a se ingriji in fiecare comitat Consiliul National Roman Comitatens. 5. Consiliile Nationale Romane sunt invitate a raporta imediat dupa primirea acestui ordin scris, cu indicarea expresa a comitatului lor: a. ca au primit acest ordin, b. ca au luat dispozitiile necesare cu cea mai mare urgenta posibila, ca alegerea delegatilor cercuali in toate cercurile electorale din comitat sa se faca cel mult pana in 13/27 noiembrie, c. ca noul ordinuri ori avizari din partea Consiliului Central pe adresa carui membru al sau cere a i se trimite? 6. De la primirea acestui ordin incolo, fiecare Consiliu Central Comitatens are a institui cu serviciu de zi si noapte un organ increzut al sau, pe langa persoana esponentului sau indicat sub punctul anterior si a se ingriji de legatura zilnica, prin telefon sau telegraf, cu Comitetul Central al nostru”. Actiuni anti-armata in Baia Bare „Venind la cunostiinta CNR de Baia Mare faptul ca magazinele de dinamita au fost sparte de doua ori si muncitorimea, cam 800 la numar, s-a aprovizionat cu dinamita si obuze dusa tot din acea magazie cu scopul de a nimici venele, podurile de la calea ferat,a in momentul cand armata romana are sa treaca peste ele, fiind prevazuti cu dinamita inca vreo 600 - 1000 din canalia oraseneasca cari, impreuna cu muncitorimea, se pregateste a se opune Armatei Romane. Totodata, primind stirea creata despre faptul ca muncitorimea de la ocnele erariale a primit in ascuns un vagon de arme si in apropierea Baii Mari, la 3 kilometri, au fost descoperiti prin gardistii romani o mina despre menirea careia s-a constatat ca avea sa fie folosita cu ocazia sarbatorilor Craciunului, pentru a se nimici aflatorii in biserica din Tautii de Sus” - 18 decembrie 1918. Adresele CNR Cercual Baia Mare catre Comandametul Armatei romane din Dej privind unele actiuni dusmanoase puse la cale de elemente potrivnice hotararii de la 1 Decembrie 1918, cerand trimiterea a 150 – 200 de soldati in Baia Mare, pentru a asigura linistea populatiei si bunul mers al vietii social economice si politice. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro