84% dintre români cred că banii publici sunt cheltuiţi ineficient în România

Faptul că 88% dintre românii participanţi la un sondaj de opinie pe un eşantion reprezentativ naţional nu au încredere în corectitudinea modului în care se efectuează achiziţiile publice în România trebuie să constituie un argument determinant pentru Guvern să oprească practica modificărilor punctuale succesive ale cadrului legal şi să înceapă de urgenţă o reformă radicală a politicilor naţionale în domeniu pentru a recupera pierderea credibilităţii acestui important sector care valorează peste 20 miliarde de Euro anual. Institutul pentru Politici Publice (IPP) consideră că recent lansata dezbatere publică la nivelul UE a Directivei în achiziţii publice poate stimula o asemenea decizie de reformare profundă a sistemului pe care trebuie să şi-o însuşească direct Primul Ministru.

Românii percep domeniul achiziţiilor publice şi în general al cheltuirii resurselor publice ca fiind ineficient, incapabil să acceseze servicii şi lucrări durabile care să optimizeze în timp sumele de bani cheltuite în domeniu, dar şi controlat politic, motive pentru care ei îşi pierd interesul pentru acest subiect. Numai 28% declară că sunt direct interesaţi de achiziţii publice derulate de instituţiile publice, însă majoritatea covârşitoare (78%) este conştientă de faptul că ineficienţa cheltuielilor publice afectează calitatea produselor/ serviciilor oferite de o primărie, respectiv influenţează creşterea costurilor unei primării.

În condiţiile lipsei de încredere în sistem, nici participanţii - companiile comerciale - nu se bucură de credibilitate în rândul populaţiei, arată un recent sondaj de opinie realizat de IPP DATA RESEARCH, divizia de cercetări de piaţă a Institutului pentru Politici Publice (IPP) în perioada 21 august - 1 septembrie 2013 pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia adultă urbană neinstituţionalizată a României, cu o eroare tolerată de +/-3. Lucrările de reabilitare/modernizare a drumurilor (43%) şi domeniul sănătăţii (38%), cele care probabil beneficiază de o mai largă mediatizare, sunt cele două domenii în care respondenţii apreciază că banii publici se cheltuiesc în cel mai ineficient mod din punct de vedere al achiziţiilor publice.

51% dintre români consideră că responsabilitatea pentru această stare a lucrurilor aparţine în primul rând conducătorilor instituţiilor care realizează achiziţii, mai ales a celor numiţi pe criteriul politic (şi în deosebi la nivel judeţean), numai 27% considerând că responsabili pentru modul ineficient în care se cheltuiesc banii publici sunt comisiile care organizează licitaţiile publice, iar 12% - funcţionarii publici.

Nivelul scăzut de încredere a publicului este proporţional cu gradul de intoleranţă faţă de practici neconcurenţiale. 59% dintre participanţii la sondaj ar dori să poată fie recuperată suma unui contract atribuit în mod incorect, 36% afirmând că şi-ar dori ca cei implicaţi să fie pedepsiţi: (26%) - prin condamnarea penală a conducătorului instituţiei, (11%) - prin interzicerea ocupării unei funcţii publice pe termen nelimitat; (10%) – prin interzicerea definitivă pentru respectiva companie şi acţionarii săi de a mai derula contracte cu statul.

Peste jumătate dintre participanţii la sondaj (59%) îşi doreşte ca prin procedurile de achiziţii, autorităţile să selecteze bunuri sau servicii după un just raport între calitate şi preţ avantajos, şi nu pe baza criteriului “preţul cel mai scăzut”, aşa cum se procedează în prezent în cele mai multe situaţii. Acesta este un semnal clar că românii doresc ca resursele publice să fie canalizate către achiziţii de calitate durabile, o premisă de la care a plecat iniţiativa IPP de a desfăşura analize în domeniu. Toate rezultatele acestui proiect al IPP, susţinut de Ambasada Olandei la Bucureşti, vor fi supuse dezbaterilor publice în perioada următoare.

Soluţiile pentru creşterea calităţii achiziţiilor publice derulate în România ar fi, în ordinea menţionării:

- întărirea/diversificarea controalelor efectuate la nivelul autorităţilor contractante de către autorităţile competente (29%)

- aplicarea corespunzătoare a sancţiunilor prevăzute de lege (23%).

82% dintre români apreciază că procesul de achiziţii publice nu beneficiază de o bună supraveghere din partea autorităţilor responsabile.

Nici companiile, mai ales cele româneşti - participante în procedurile de achiziţii publice în România - nu se bucură de o mare credibilitate. 88% dintre participanţii la sondaj apreciază că firmele nu câştigă în mod corect contracte din bani publici, lucrările de cea mai bună calitate fiind realizate mai degrabă de companii cu capital străin (63%) şi nu de cele româneşti (27%).