„Targul Cepelor”

* „Targul Cepelor” din Asuaju de Sus este fara dubii una dintre cele mai longevive sarbatori din Romania. In 39 de ani, sarbatoarea campeneasca a ajuns la un asemenea stadiu de perfectionare organizatorica, incat poate fi luata ca exemplu de oricine are de gand sa adune mii de oameni la un loc. Se stie ca acolo unde se aduna 3 oameni apar de obicei probleme. Asa ca nu-i greu de imaginat ce se poate intampla cand vin la un loc peste 15 mii. Am fost la multe sarbatori campenesti si stiti ca de fiecare data n-am prea avut cuvinte de lauda la adresa organizatorilor, dar recent am avut parte de o mare surpriza. In comuna Asuaju de Sus s-a organizat o noua editie a „Targului Cepelor”. Evenimentul este unul cu adevarat de traditie, pentru ca rar auzi sa se organizeze anual o manifestare, de (!) 39 de ani, fara intrerupere. Iar „Targul Cepelor” este sarbatoarea cu istorie proprie, in jurul careia s-au tesut mai multe povesti. Desi in unele puncte ale evolutei acestei sarbatori exista mai multe opinii, cert este ca la inceput n-a fost unul, ci mai multi organizatori. Se spune ca totul a pornit de la nevoia localnicilor de a avea o zi de targ. Iar pentru ca nu prea erau bani, pe vremea aceea se practica trocul cu alimente. La targ veneau oameni din diferite zone, iar pentru ca ceapa era la mare cautare, s-a incetatenit denumirea de „Targul Cepelor”. Ciudat este ca unii afirma ca in zona Asuaj nu prea era ceapa, si tocmai acest lucru a facut ca sarbatoarea sa fie asteptata de localnici. Iar pentru ca ziua de targ era si pretext de socializare, aici veneau si tinerii sa-si gaseasca perechea. Asa ca, in timp, sarbatoarea de la Asuaj a fost stiuta sub denumirea de „Targul Cepelor – Targul Fetelor”. Si pentru ca totul sa aiba o evolutie fireasca, se spune ca la un moment dat, unul dintre cei veniti la targ s-a apucat sa cante. Asta ar fi adunat multi oameni in jur, iar de la urmatoarea editie localnicii au pus mana de la mana si au platit niste ceterasi. Si uite-asa, Targul Cepelor s-a transformat intr-un eveniment unde tinerii puteau face inclusiv concursuri de dans. Se pare ca abia prin anii ‘70 s-a luat greul organizatoric de pe umerii localnicilor, pentru ca atunci s-a luat decizia ca Targul Cepelor sa fie organizat de autoritatile locale si judetene. In fiecare an, oamenii au fost atenti la detaliile care ar fi putut face actiunea si mai reusita, asa ca s-a ajuns ca in 2009 sa putem spune ca sarbatoarea de la Asuaj merita sa fie un exemplu demn de urmat pentru toti cei care vor sa scoata oamenii „la iarba verde”. Este adevarat ca si locatia este una bine aleasa (pe campul dintre Asuaju de Sus si Asuaju de Jos). Se stie ca cea mai mare problema la astfel de evenimente e legata de locurile de parcare, de politistii care stau ca legumele si mai mult incurca, iar oamenii ajung sa coboare din masini plini de nervi, dar, cica, hotarati sa se distreze. Ei bine, in cazul de fata oamenii au putut cobori din masini relaxati si mult mai hotarati sa se distreze. Asta pentru ca toate holdele din jurul scenei au fost curatate la timp, podetele bine amenajate, iar in acest fel s-a putut parca in voie, fara a se incurca traficul pe drumul principal care trece prin zona. Mai mult decat atat, consideram laudabila initiativa ca in apropierea podetelor erau politisti care indicau unde erau locuri libere de parcare. Ideea este ca masinile au fost in asa fel incolonate pe holde, incat nimeni sa nu se teama ca nu o sa mai poata iesi. Mai mult, dupa ce se umplea o „parcare”, politistii inaintau la celalalt podet si masinile se ordonau din nou ca la expozitie. Ordine si disciplina a fost si dupa ce coborai din masina: locurile de joaca pentru copii erau pozitionate in aceeasi zona, iar standurile pentru cumparaturi erau ordonate ca la supermarket: linii unde gaseai numai alimente, altele unde erau haine si incaltaminte, altele cu jucarii si rechizite, altele cu masute pentru mici si bere, altele cu obiecte agricole etc. Oriunde te duceai se auzea perfect ce se intampla in zona scenei, iar cei care vroiau sa stea mai aproape de artisti aveau la dispozitie mai multe randuri de bancute. Pe scurt, o organizare in care fara sa vrei iti venea pe buze cuvantul „civilizatie”. Si chiar daca in zona erau peste 15 mii de oameni, nimeni nu s-a inghesuit pentru ca evenimentul a fost extins pe o suprafata atat de mare, incat era loc pentru toata lumea. Plus ca neavand motive sa fie nervosi si irascibili, oamenii s-au aratat extrem de toleranti. Pai, ce exemplu mai bun sa va dam decat faptul ca la deschiderea oficiala au urcat pe scena parlamentari, reprezentanti ai autoritatilor judetene, primari, viceprimari si directori de toate culorile politice, si toti, absolut toti, au fost aplaudati cu pasiune. Plus ca, desi se spune ca oamenii sunt satui de politicieni, au rasplatit cu aplauze inclusiv momentul in care s-a anuntat ca va veni presedintele PSD Mircea Geoana. Geoana inca nu era venit, asa ca se putea foarte bine ca anuntul sa fie luat ca o simpla informatie si trecuta cu vederea. Va dati seama ca si in momentul in care a aparut Geoana, cei prezenti s-au comportat cat se poate de decent. In concluzie, putem spune ca a dat roade experienta organizatorica a primarului Vasile Boitor si a celor care l-au sustinut, astfel incat Targul Cepelor de la Asuaj poate fi luat drept etalon pentru toate sarbatorile campenesti organizate in Maramures si nu numai. „La Targul Cepelor se faceau si targuri comerciale, dar aici veneau feciorii si fetele din localitatile invecinate pentru a se cunoaste si sa se intreaca la dans. In fiecare an veneau formatii din zona si din zona Lapus, Chioar, Maramuresul Istoric pentru ca si artistii de aici mergeau la manifestarile din alte zone. Inainte, Targul se tinea in centrul comunei, dar s-a schimbat locatia pentru ca era nevoie de mai mult spatiu. In 1990 se desfasura pe jumatate din suprafata de acum. S-a extins de la an la an si ca numar de formatii si ca participanti. Targul Cepelor era doar de o zi, in 14 septembrie, de Ziua Crucii. Din anul 1999 am schimbat data: in prima duminica inainte de 14 septembrie, pentru ca incepea scoala la 1 septembrie si se perturba activitatea scolara. In ultimii ani, sarbatoarea este de doua zile: sambata si duminica. Sambata invitam formatii de muzica usoara. Anul acesta au fost Giulia si DJ Project pentru recital, foc de artificii si discoteca in aer liber. Iar duminica este programul folcloric, „Festivalul Interjudetean al cantecului si portului popular”. Se aduna de fiecare data peste 15 mii de oameni. Sambata a fost in special tineret, peste 5 mii. Lumea vine in special duminica, dupa ce ies de la Biserica si pentru cumparaturi, si pentru ceapa, e si o sarbatoare campeneasca si stau la mici si bere. Avem artisti din Maramures, Satu Mare si Zalau. Am invitat toti parlamentarii judetului, indiferent de culoarea politica, conducerea si reprezentantii Prefecturii si Consiliului Judetean, directori de institutii, primari, viceprimari. Am lansat invitatii si la Bucuresti si ne-a confirmat domnul presedinte Mircea Geoana. Este prima data cand vine o oficialitate asa inalta in comuna si chiar in zona” – Vasile Boitor, primarul comunei Asuaju de Sus. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro