„Reusita euro-alegerilor" si Provocarile anului 2008

La un examen simplu de cultura generala, toti cei ce construiesc \"opinia publica\" folosind media vor recunoaste ca promovarea intereselor nationale pe scena politica a arenei europene reprezinta o provocare fara precedent pentru clasa politica a Romaniei si diplomatia ei. Pe de o parte, promovarea intereselor nationale implica exercitarea unei colaborari intre egali - reprezentantii statelor membre, locatare ale casei europene. Acestia sunt coalizati pentru a face mai bine fata unor provocari majore, fie ele externe, precum globalizarea, sau interne, gen imbatranirea. Colaborarea vizeaza atat obiective asumate in comun, ca integrarea europeana, cat si perspective europene particulare sau obiective punctuale. Iar gruparile social-politice romanesti nu se simt la largul lor in coalitii – iata care este punctul nostru de plecare. Cel putin asta am vazut pana acum din functionarea lor pe plan intern, cu preponderenta in proaspata campanie electorala. Parteneriatul politic capata valente si perspective noi in spatiul european, de importanta majora. Nimeni nu poate ocoli realitatea ca, viziunile si interesele de grup variate impart in tabere diferitele grupari social-politice si nationale conturate la nivelul autoritatilor europene. Luptele pentru suprematie si pentru impartirea puterii – avand ca determinant beneficiile asociate autoritatii, guverneaza scena politica europeana intr-un fel similar decenilor trecute si, in esenta, dupa vechile regului ale jocului puterii din intreaga istorie a Europei. Competitia este acerba si are radacini adanci, iar noii veniti sunt dezavantajati. Ei au nevoie de o perioada de acomodare, pentru invatarea regulilor jocului si pozitionarea lor fata de grupurile constituite si atitudinile adoptate, la care trebuie sa se ralieze. In modul cel mai natural, gruparile social-politice europene sunt concurente – expresia cea mai limpede a liberalismului clasic european. Se formeaza, isi desfasoara activitatea si-si promoveaza imaginea intr-un mediu multicultural, care solicita din plin abilitatile profesionale si de relationare. Concurenta neiertatoare si mediul complex de desfasurare reclama un nivel ridicat de competenta si calitati interpersonale deosebite. Confruntarile repetate, cu succese si insuccese, conduc la o stratificare in timp a diferitelor grupari, si ca urmare – a intereselor statale pe care acestea le reprezinta. Iar consecintele sunt inevitabile si puternic semnificative. Pozitionarea Romaniei intr-o astfel de ierarhie nu trebuie lasata la voia intamplarii. Cat de limpede s-a observat – chiar si de catre neinstruiti – slaba pregatire a celor mai multi dintre candidatii la fotoliul de eurodeputat! Apoi, vedem cum in numele \"interesului eficientizarii utilizarii banului public\" se aduc critici serioase eforturilor autoritatilor locale de a reprezenta regiunea sau Romania in organisme si institutii centrale ale UE. Si cazul judetului nostru poate fi exemplar... Pentru Romania, ca proaspat stat membru, nu poate exista contributie mai de seama la progresul european decat sa ni se recunoasca eforturile si realizarile interne, apoi acestea sa fie promovate ca exemplu sau sa fie transpuse in aquis-ul comunitar. O constructie politica interna sau de alta natura social-economica, vizand aspecte familiare actorilor social-politici, implicand parteneri binecunoscuti acestora si beneficiind de suport european, are sanse de reusita superioare unei intreprinderi pe plan european. Solutiile de succes la problemele interne, adoptate prin experimentare, adaptare si schimbare, se pot constitui in elemente de progres de nivel european. Daca ne asteptam ca toate acestea sa vina de sus in jos, s-ar putea sa ramanem dezamagiti, ca de atatea ori. Ar fi o buna oportunitate sa se primeneasca \"clasa politica\" de aici, de la nivel local, prin promovarea competentelor, mai ales ca se poate folosi buna ocazie a alegerilor locale. Deocamdata auzim galagie, discursuri triumfaliste, \"revolutii\" etc., dar mai putin continut si rationalitate. Sa speram totusi! Prioritati si provocari Succesul mult clamatei victorii a integrarii nu poate ocoli cateva directii de progres care se recomanda in primul rand constructiei politice romanesti si are in vedere urmatoarele² * Orientarea cadrului institutional catre cerintele stabilirii, adoptarii si promovarii prioritatilor nationale, asigurand premise favorabile actiunii europene concertate, prin² asigurarea asezarii principalelor forte social-politice pe axele europene de succes si reconfigurarea corespunzatoare a compozitiei parlamentare si institutionale³ garantarea reprezentarii si promovarii prioritare de catre gruparile social politice a principalelor interese fundamentale in forurile de conducere social-politice si institutionale. * Cresterea eficientei activitatii si dialogului social-politic, prin² Simplificarea raporturilor dintre putere si opozitie si evidentierea pregnanta a alternativelor si optiunilor³ concentrarea reprezentarii variatelor optiuni social-politice³ asigurarea unei legaturi puternice cu masele a fortelor reprezentate in forurile de conducere relevante (alegeri uninominale, antrenarea intr-un sistem de educatie si dezbateri social-politice). * Reconsiderarea locului consultarii populare in dezvoltarea democratica a statului de drept, precum si a rolului acesteia si modalitatilor de realizare (ancheta, sondaj, referendum). * Primenirea clasei politice, promovarea si valorificarea rezervelor de competenta, indeosebi de constructie politica si diplomatie, pentru o mai buna comunicare, construirea de parteneriate si promovarea increderii reciproce.