„Pentru darurile primite de la Dumnezeu, crestinul este dator sa fie si el darnic”

- interviu cu Preasfintia Sa JUSTIN SIGHETEANUL, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramuresului si Satmarului * Sarbatorile de iarna inseamna, inainte de orice, credinta si intoarcerea la Dumnezeu. I.P.S. Justin Hodea Sigheteanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Romane a Maramuresului si Satmarului vorbeste intr-un interviu acordat GAZETEI despre traditie, sarbatoare si credinta. Rep: Ce inseamna pentru dumneavoastra perioada sarbatorilor de iarna? Justin Sigheteanul: Nasterea Domnului sau Craciunul care incheie ciclul sarbatorilor de peste an si apoi Anul Nou civil, Sf. Vasile, Boboteaza si Sf. Ioan, care sunt asezate la inceputul noului an, sunt zile sfinte, pline de semnificatii pentru mantuirea neamului omenesc. Sarbatoarea este un dar pe care Dumnezeu l-a facut omului, pentru a-l scoate pe acesta din monotonia vietii fara sens. De aceea, Biserica, prin Sfintii Parinti, a randuit ca aceste praznice sfinte sa fie precedate de o perioada de pregatire prin post, rugaciune si fapte bune. Postul Craciunului nu este atat de aspru ca si postul Pastilor, pentru ca nu este un post de pocainta, ci este un post al bucuriei. Tine insa tot 40 de zile, iar in aceasta perioada credinciosii se pregatesc cu multa bucurie de sarbatori, impartind bucuria lor cu ceilalti. Pentru darurile primite de la Dumnezeu, crestinul este dator sa fie si el darnic. Colindul strabun spune asa: „Dar nu uita cand esti voios, crestine sa fi bun...” Bunatatea lui Dumnezeu revarsata peste intreaga umanitate, peste toata firea si zidirea, este icoana si model de urmat pentru noi. Acesta ar fi sensul si intelesul sarbatorilor de iarna. Reintoarcerea la Dumnezeu si, privind spre icoana Nasterii Fiului Sau, in pestera din Bethleem, sa intelegem cat de mult a iubit Dumnezeu lumea, cat de draga ii este unitatea familiei, cat de binecuvantate sunt familiile cu mai multi prunci si cat de multa speranta aduce fiecare nastere pentru familie, comunitate, Biserica si societate. Rep: Ce traditii si obiceiuri va plac? Fara indoiala ca cea mai importanta si frumoasa traditie la romani este colindul sau colindatul. In Postul Craciunului incep pregatirile in acest sens. Cetele de colindatori, care se formeaza in general pe categorii de varsta, se aduna seara la casa unuia dintre membrii grupului, repetand colindele care urmeaza sa le colinde de Craciun. Incepand cu Sarbatoarea Sf. Ierarh Nicolae (6 Decembrie), se colinda frecvent si in biserica si aceasta traditie continua pana la Craciun, iar in unele locuri, chiar pana la Anul Nou. Viflaimul si Irozii sunt doua piese de inspiratie biblica si de creatie populara care intregesc atmosfera de sarbatori. Colindul romanesc este insa unic, nu exista nici un alt popor care sa aiba o atat de mare varietate de colinde cum are Poporul Roman. Parintele Nicolae Delarohia iubea foarte mult colindele. Ele au fost cele care l-au atras in mod deosebit la increstinare. Sfintia Sa spunea: „Daca prin absurd ar fi distruse toate Evangheliile si Scriptura intreaga, viata Mantuitorului Hristos ar putea fi refacuta din colindele romanesti”. Colindele sunt ca niste cantece de leagan pe care le canta romanii la Nasterea Domnului. Rep: Sarbatorile de iarna capata un caracter tot mai comercial. Cum putem lupta impotriva acestei tendinte? Este adevarat ca s-au preluat multe lucruri si traditii de la alte popoare, cum ar fi: impodobirea bradului de Craciun, sau oferirea de daruri celor mici, vorbindu-se nu de evenimentul unic in istorie, cel al Nasterii Domnului, si care a impartit istoria in doua, ci despre Mos Craciun cu barba alba, care vine de undeva de la Polul Nord si aduce daruri copiilor. Se cuvine sa fim cu luare aminte, sa nu se intample copiilor nostri ce s-a intamplat copiilor din Occident, care nu mai cunosc semnificatia Craciunului, aceea de Nasterea Domnului, ci vorbesc doar despre Mos Craciun. Din fericire, in familiile noastre crestine se cunoaste semnificatia sarbatorii, pentru ca tocmai traditia de a colinda desluseste aceasta semnificatie. Biserica este in acest sens pilonul de rezistenta la secularizarea sarbatorilor, sau la confiscarea lor in plan comercial. Apoi, profesorii de religie, pregatesc frumoase programe de sarbatori cu elevii, invatand colinde si organizand serbari de Craciun. Sa avem incredere ca, valoarea sprituala este mai puternica de cat bunurile materiale, chiar daca si acestea din urma sunt necesare. Rep: Un mesaj de noul an? La sfarsitul fiecarui an, in noaptea de Anul Nou, la ora 24.00, credinciosii se aduna in biserici in numar foarte mare, unde se savarseste slujba Te-Deumului de multumire catre Dumnezeu, pentru toate darurile primite in anul care a trecut, rugandu-L totodata sa binecuvanteze cununa anului care incepe. Este o frumoasa traditie a Bisericii noastre Ortodoxe, ca la cumpana dintre ani sa petrecem un ceas in biserica si nu in strada. Noi avem marea bucurie ca, de fiecare data, Catedrala noastra Episcopala sa fie arhiplina de credinciosi, printre care sunt foarte multi tineri. As spune ca acesta este mesajul Bisericii Ortodoxe, multumirea adusa lui Dumnezeu pentru binefacerile daruite si ocrotirea Sa permanenta si de rugaciune inmultita si intarita pentru pace in lume, bunavoire intre oameni, bunastare, rabdare, credinta adevarata, respect fata de cele sfinte, iubire fata de Dumnezeu si semeni. In acest fel putem rosti: La multi ani cu spor si ajutor de la Dumnezeu! Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro