„Patrimoniul trebuie aparat din interior spre exterior”

Ioan Marchis – director al Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Reporter: Cum vedeti raportul Comisiei prezidentiale pentru patrimoniul construit, situri istorice si naturale 2009? Ioan Marchis: Este un raport facut de specialisti din arhitectura si protectia monumentelor istorice de la toate nivelurile. Este laudabila aceasta initiativa. Problema este daca vom putea aplica si modifica in asa fel legea patrimoniului, ca ea sa aiba un efect mult mai mare decat pana acum. Problemele din patrimoniu sunt, in primul rand de a aplica legea si de a avea suportul politic si administrativ. De exemplu, foarte multe zone etnografice din tara se distrug. Nu-i vorba doar de monumente, ci si de ceea ce inseamna peisaj romanesc traditional. Se distrug din cauza ca primariile sau consiliile judetene n-au o strategie ca sa pastreze traditiile de arhitectura veche din comunele romanesti. Deci, trebuie facut ceva la nivel parlamentar, legislativ, guvernamental. In executiv se poate face ca legile sa se respecte intr-adevar si sa se aplice. Dar se pot initia si alte legi care sa protejeze aceste spatii, nu numai de protectie a monumentelor, dar si pe cele cu valoare turistica, patrimoniala sau de ancestralitate romaneasca. Rep: Dar Maramuresul e prea putin surprins in raportul prezidential. I.M: E un aspect ce tine de viziunea arhitectului din Bucuresti care a intocmit raportul. Oricum, nu este o prezentare exhaustiva. Vor sa initieze anumite modificari legislative si vor sa stimuleze si in Parlament o lege care sa impuna folosirea elementelor arhitectonice traditionale, atunci cand se elibereaza autorizatii de constructie. In principiu, s-a stricat Maramuresul pentru ca s-au eliberat autorizatii de constructie cu orice stil de casa. N-a existat un filtru local. E bine ca s-a facut acest raport pentru ca deschide o noua perspectiva spre cadrul legislativ. Speram ca se va pune in aplicare indiferent cine va fi presedintele Romaniei. Eu nu privesc politic aceasta problema pentru ca aceasta comisie e una de specialisti in patrimoniu. Rep: Este prea tarziu sa salvam casele de lemn si bisericile de lemn din Maramures? I.M: Nu este tarziu. Ceea ce este de salvat mai trebuie salvat. A fost un proiect respins la un moment dat in Parlament, proiect care propunea anumite modele de case taranesti. S-a spus ca nu i se pot impune omului anumite gusturi arhitectonice. De aceea, ideea de a impune doar elemente zonale de arhitectura e mult mai buna decat sa impui un anumit model de casa. Sigur va aparea ceva, in acest sens, care sa elibereze autorizatia de constructie in zone cum e Maramuresul, obligand la anumite elemente traditionale din lemn. Acest lucru il astept, si e poate primul care face ceva pentru satele romanesti. Rep: Avem patrimoniu degradat si neglijat. De ce nu vedem pedepsiti vinovatii? I.M: Nu vreau sa scuz nici Directia pentru Cultura, nici Politia si nicio institutie. Ele trebuie sa lucreze impreuna. Legea e destul de fragila. Modalitatile de aplicare a legii au aparut foarte tarziu si e multa labilitate in aceasta lege, de aceea e greu de aplicat. E usor de atacat in Instanta. Sunt colegi de-ai mei care au pierdut zeci de procese in toata tara. De aceea, se lucreaza la perfectionarea acestei legi. Dar atunci cand am reusit ceva pe linia celor care fac aceste incalcari, numai cu ajutorul Inspectiei in Constructii si a Politiei am reusit. De aceea, intotdeauna trebuie si participarea constienta si efectiva a procurorilor care pot sa orchestreze dosarele de patrimoniu si sa ajunga mai repede in Instanta. Pentru ca noi avem cazuri, iar Directia pentru Cultura si Ministerul nu pot face mai mult daca nu e sprijinul celorlalte institutii care trebuie sa se implice pentru aplicarea legii. Rep: Care sunt actorii principali ai distrugerii patrimoniului cultural? I.M: Pe langa factorii de distrugere pe care-i stie toata lumea (calamitati naturale, biologice) exista factori noi de distrugere a patrimoniului cultural: incultura, neglijenta, vanarea terenului de sub casele de patrimoniu si lasarea lor intentionata sa se prabuseasca pentru a fi declasate. Incultura inseamna ca un om nu-si da seama si nu poate realiza valoarea sociala, iar aici vorbesc si de persoane oficiale. Astea sunt niste noutati in pierderea si ignorarea patrimoniului. Dar un monument se poate pierde si prin folosirea excesiva in mod turistic. Italia are aceste probleme, dar in curand le vom avea si noi. La Sapanta, de exemplu, apare erodarea prin pipaire. Deci, turismul excesiv poate distruge monumente. Suntem in faza in care atragem turismul, dar va trebui, in timp, sa folosim monumentele in scop turistic fara sa le deterioram. Si fotografiatul e interzis pentru ca distruge fresce. Sunt tipuri noi de agresiune. E bine sa ne gandim si la cele care tin de lipsa de respect pentru monumente ale unor oameni care au puterea. Ioan Marchis s-a nascut in 12 martie 1955 in comuna Barsana. In 1975 a absolvit Liceul de Muzica si Arta Plastica din Baia Mare, iar in 1981, Academia de Arte Plastice “Ion Andreescu”, Cluj-Napoca. Dupa absolvire, s-a angajat la Cooperativa Tehnolemn, apoi la Centrul Creatiei Populare Maramures. Intre 1995-1998, a predat la Scoala de Arte “Liviu Borlan”. Din 2001 este Director al Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National. A avut numeroase expozitii in tara si strainatate. Printre cele mai importante lucrari monumentale se numara Arcul Solar, Mihai Eminescu (bronz), I.C.Bratianu (bronz), Gheorghe Bratianu, expus la Palatul Parlamentului, Ansamblul monumental Avram Iancu, Ansamblul statuar Bogdan Voda etc. Este presedinte al Fundatiei Culturale “Archeus”, director al revistei de cultura “Archeus” si membru al Uniunii Artistilor Plastici din Romania. „Problema e ca dispar casele si portile din Maramures. Ar trebui sa fie si o problema a administratiei locale si din nefericire nu este. Noi ne ocupam doar de monumentele clasate. Dar nu putem tine turismul doar cu bisericile de lemn si cateva case taranesti, daca autoritatile locale nu au o strategie in acest sens. Degeaba asteapta primarii de la Minister, pentru ca Ministerul Culturii nu poate salva satul si autenticitatea satului in asa fel incat el sa poata accesa turismul cultural. Aici trebuie proiecte si viziune. Satul nu poate fi salvat decat impreuna cu Primaria, Biserica si Scoala. Portul, de exemplu, nu poate fi salvat daca nu se educa tinerii din scoala privind semnificatia si importanta traditiei. In arhitectura maramureseana exista elemente pastrate de zeci de mii de ani, de o valoare inestimabila. Trebuie sa privim pastrarea patrimoniului ca pe un lucru necesar si important in cultura. Patrimoniul trebuie aparat din interior spre exterior”. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro