„Neamtul¬ din Tara Lapusului

Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro Desi e lapusean si, implicit, roman get-beget, Mitru Lese, primarul din Targu Lapus, e poreclit „Neamtul”. Motivul e lesne de inteles. De ani buni, Lese aplica cu precizie nemteasca un program care are drept scop dezvoltarea „pas cu pas¬ a orasului. De cum intri in Targu Lapus esti convins ca te afli intr-un oras in care se lucreaza. Muncitori, utilaje, cladiri in constructie etc. Impresia e aceeasi si la intrarea in Primaria Targu Lapus. Intre o discutie cu constructorii, cateva telefoane si o intalnire cu un sef de agentie, am reusit insa sa stam de vorba cu primarul Mitru Lese. „M-am intors acasa, in Targu Lapus, dupa 25 de ani, 6 luni si 12 zile”, povesteste Lese, care crede ca, la un anumit moment al vietii, actioneaza niste „fire nevazute” care te atrag acasa. Asa a patit si el. A revenit in Targu Lapus, dar bucuria reintoarcerii a fost stirbita oarecum de stadiul in care se afla localitatea natala. „Era un oras inghetat”, spune primarul. Asta l-a determinat sa candideze pentru un fotoliu de consilier local in 2000, si a ajuns consilier, pentru ca unul dintre alesi plecase la consiliul judetean. Apoi a ajuns viceprimar, apoi primar interimar, iar din 2004 e primar ales al orasului Targu Lapus. Administratia nu a fost insa un domeniu nou pentru el. Spune ca asta a facut intreaga cariera profesionala, dar la alte nivele. Inainte de a deveni consilier local, opera la nivel de... Ardeal² „Am fost inspector financiar al Ministerului Apararii in Vatra Dornei, Timisoara si Sibiu”. Asa ca, dupa ce a ocupat fotoliul de primar, nu i-a fost greu sa faca strategii si, mai important sa le si aplice. Asta, desi Targu Lapus nu e o localitate usor de condus. Lese recunoaste ca² „E o primarie grea. Cunosc Ardealul ca-n palma, nicaieri n-o sa gasiti oras cu 13 sate apartinatoare, 13 cartiere cum le zic eu. Si avem 24.735 ha, mai mare decat Clujul. Avem 14.700 de locuitori, rasfirati peste tot”. „In primul rand este dezvoltarea zonei, trebuie sa te faci cunoscut. Aici trebuie sa folosesti resursele din zona² lemn, resurse minerale, piatra si apele minerale, implicit zona, mediul. Dar degeaba ai astea, daca n-ai infrastructura. Degeaba creezi infrastructura de utilitati, daca nu lucrezi la conceptul uman. Asa ca, directii majore stabilite initial au fost scolile si sistemul de sanatate. Iar in partea a doua a fost atragerea de agenti economici, dupa principiul² i-ai format, acum le dai de lucru”. Dupa ce a stabilit aceste directii, Lese s-a apucat de treaba. Spune ca „boala mea sunt investitiile blocate”, asa ca a deblocat investitia de la spital si cea de la liceu. Acum, cele doua proiecte sunt aproape definitivate. Dar mai bine le luam pe rand. Cele 25 de scoli au fost primele „tinte” ale lui Lese. Avea si argumente² liceul, de exemplu, era tot la stadiul la care se afla pe vremea cand era el elev. Ba, mai mult, scolile nu aveau grupuri sanitare la standarde acceptabile. Asa ca, cu mult inainte sa gandeasca guvernul reabilitarea scolilor din mediul rural, Lese a realizat astfel de proiecte la fiecare dintre cele 25 de scoli. De aceea se amuza ca² „multe hotarari de guvern s-au dat dupa Targu Lapus”. Cum a reusit? Cu ajutorul unui ONG din afara, „Oudewater helpt Roumanie”, cu care a realizat ulterior si dotarile pentru scoli. Din afara au venit nu mai putin de 17 tiruri de mobilier individual. Dar Lese spune ca „nu am asteptat sa faca numai ei, am facut impreuna. Asta a fost politica mea in munca cu ONG-urile din afara, pentru ca am atras 8 astfel de organizatii² trei din Olanda, doua din Franta, una din Elvetia si doua din Germania”. Concomitent cu asigurarea dotarilor in scoli, Lese a constientizat necesitatea accesului la internet. Astfel ca, a accesat un program numit „Economia bazata pe cunoastere”, gestionat de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor. De fapt, la Targu Lapus s-a implementat cel mai mare proiect pilot din Romania cu acest sector. Iar argumentele nu sunt spusele primarului, ci cele ale ministerului care gestioneaza programul. Dupa internet, mobilier si grupuri sociale, Lese a „ochit” fatadele scolilor, caci doar² „degeaba ai internet si mobilier daca iti pica tavanul in cap”. Asa ca a pregatit documentatie pentru fiecare scoala, in scopul atragerii de fonduri² „Astfel am obtinut prin Banca Mondiala fonduri pentru reabilitarea a doua scoli, care deja sunt finalizate. La al treilea proiect am renuntat, deoarece imobilul fusese retrocedat intre timp. Prin programul PHARE „Impreuna in viata si la scoala” am primit fonduri pentru o scoala la care invata rromii. Am facut note de fundamentare pentru sapte scoli si am solicitat de la minister 21 de miliarde de lei vechi cat era necesar. Am primit insa numai jumatate, dar am mai pus noi si acum sunt in lucru toate. Sa nu se supere celelalte scoli care aveau copii mai putini si nu erau eligibile la finantare, am facut si acolo lucrari, in regie proprie”. Seful gunoaielor² Asa se autointituleaza primarul de Targu Lapus. Motivul nu e faptul ca ar avea vreo firma de salubrizare, ci faptul ca e seful fostului serviciu de Gospodarire comunala. Cum? „Din 2001 is si seful fostei Gospodariri Comunale. Pentru ca l-am mostenit cu 7,8 miliarde de lei vechi datorie catre stat si au vrut sa mi-l lichideze. Atunci am cerut control de la mai multe institutii, sa vedem cum stam. Nimeni din primarie nu mai ceruse pana atunci control, dar eu am cerut. Cum sa-i las sa mi-l vanda? Sa vinzi e usor. Dar cine se mai ocupa de maturat, de spatii vezi etc? Atunci a zis Consiliul Local² tie ti-o trebuit, fii tu cu el! Si de atunci is cu el. Am cerut agreare de la fiecare minister, cu plata esalonata si, daca platesc la termenele stabilite, sunt scutit de dobanzi. Mai am de platit pana in mai si am terminat datoria de 7,8 miliarde. Dar in fiecare dimineata is acolo de la 8 la 10. Dimineata is la IGO, imprastii oamenii pe teren, le spun ce sa faca...”. Tot legat de salubrizare, Targu Lapus e printre putinele localitati din Maramures in care functioneaza colectarea selectiva a deseurilor. Si primarul spune ca mai are in lucru un proiect important pentru mediu² „Groapa de gunoi e in finantare, in 2009 se inchide. E in proiectul integrat ISPA. De aceea a fost initiativa mea de a declansa colectarea selectiva si, mai mult, un agent economic de aici a obtinut finantare de la Agentia Fondului de Mediu pentru reciclarea deseurilor”. Tot din Olanda, Lese a adus modelul occidental de fose septice² „Am facut fosa septica vidanjabila, cu cofrag adus din Olanda, sa invat oamenii sa nu mai arunce pe rau. Si le-am facut eu fosa septica la oameni acasa, sa-i invat cum trebuie facut. Apoi, pe Ordonanta 7, am reusit sa obtin 40 de miliarde de lei vechi pentru canalizare. In paralel, am lucrat si cu apa, introdusa prin programul Samtid. Proiectul cu apa e ca pe vremea lui Ceausescu - 120% realizat. Am facut mai mult decat a trebuit. Am dat-o in folosinta de un an”. Numai ca, realizarea celor doua proiecte a deteriorat serios drumurile din localitate caci, vorba primarului² „apa si canal nu poti face prin satelit”. Asa ca Lese a gandit si un proiect pentru drumuri. „Desi Sapard e pentru comunitati rurale, am reusit sa accesez o finantare pe Masura 3.5 drumuri forestiere. Este, de fapt, un drum de legatura intre localitatile apartinatoare, fost drum forestier, in valoare de 40 de miliarde de lei vechi”, spune Lese. Campusul „Petru Rares”, asa se numeste, de curand, liceul din localitate care are si o sala de sport de 700 de locuri. Primarul spune ca mai lipseste din campus internatul, cantina si garsonierele pentru profesori, dar a demarat deja procedurile pentru a obtine finantarea necesara realizarii acestora. Ba mai mult, viseaza la un bazin de polo. Tot la capitolul investitii recente, Lese vorbeste despre un centru multifunctional, realizat in incinta vechiul spital. Cat despre cultura, Lese spune ca² „Directorul casei de cultura, Anton Petrut, e si la clubul elevilor. Pepiniera si-o aduce de la clubul elevilor si are continuitate”. Lese n-a omis nici axa turismului² „S-a facut un proiect prin PHARE privind formarea managerilor pentru turismul rural, prin care au fost instruite 25 de persoane. Si m-am gandit sa fac un sat de vacanta, pe care il vad realizat in mandatul viitor, daca-l prind. Mai am de facut si centura ocolitoare a orasului. Pas cu pas, le voi realiza toate. Acum vrem sa terminam cu lucrurile de baza”. Proiectul ERMA ERMA este un proiect de cercetare-dezvoltare in contextul Programului Cadre 6 al Comisiei Europene si a fost castigat de Consiliul Local al orasului Targu Lapus in cadrul Consortiului Transeuropean ERMA. Primarul Lese e singurul „din Germania incoace” care face parte din cadrul acestui consortiu² „Comisia ne finanteaza pentru realizarea unui nou concept de interventie la dezastre pentru unitatile administrative mici si mijlocii din UE. Concepem un soft care se va aplica in 15 mai, in Targu Lapus. Apoi vine proiectul de dotare punctuala, prin asocierea consiliilor judetene din partea de Nord-Vest pentru obtinerea de fonduri pentru dotari ISU”. Peste 1000 de locuri de munca De cand e primar de Targu Lapus, Lese a reusit sa atraga investitori importanti. Deja, Targu Lapus se leaga de nume grele precum IKEA sau PLUS, iar primarul spune ca vor urma si altii. Lese spune ca au fost create circa 1000 de locuri de munca de cand e primar si ca in Targu Lapus nu lucreaza numai oamenii din zona, ci chiar si muncitori din judetele invecinate, cum e Salajul, de exemplu. Mai mult, in Targu Lapus se va imbutelia din nou apa minerala, iar excedentul va ajunge in piscina spitalului din localitate. Lese mai are insa un proiect in plan² „In piata agroalimentara, vreau sa aduc un magazin, in care sa fie integrata si piata¬.