„Monitorizare-parjol”, la Politia de Frontiera

* Indolenta autoritatilor si dulcele stil romanesc „hairupist” de indeplinire a obligatiilor pune in pericol aderarea Romaniei la spatiul Schengen, programata pentru martie 2011. * Saptamana viitoare, o echipa de monitorizare Schengen va „descinde” in Maramures, pentru a verifica stadiul alinierii la cerinte in privinta infrastructurii si echipamentelor. * Desi termenul limita pentru indeplinirea acestor cerinte expira anul viitor, multe primarii nu stiu inca ce au de facut. * Deocamdata, doar punctul de trecere a frontierei de la Sighetu Marmatiei e aproape de cerintele Schengen. * Mai mult, guvernantii solicita „peste noapte” planuri de masuri care sa fie introduse in proiectul de buget pe acest an. Dreptul de a circula liber, ridicarea controalelor la frontiera si aderarea Romaniei la spatiul Schengen sunt puse sub semnul intrebarii din cauza indolentei si lipsei de colaborare dintre autoritatile statului! Tara noastra si-a asumat ca obiectiv aderarea la spatiul Schengen in martie 2011, numai ca multe dintre cerintele impuse de acest statut nu sunt nici macar cunoscute, daramite indeplinite! Saptamana viitoare, incepe in Maramures o monitorizarea privind cerintele Schengen, realizata de ofiterii Departamentului Schengen din cadrul Ministerul Administratiei si Internelor. Doar cu cateva zile inainte de „descinderea” ofiterilor, multe dintre autoritatile locale din zona de frontiera habar nu au de monitorizare si nici de cerintele impuse de Schengen. Mai mult, Guvernul traseaza sarcini pe ultima suta de metri si incearca sa „deblocheze”, peste noapte, fonduri pentru indeplinirea cerintelor. Motivul? Termenul limita pentru realizarea investitiilor in infrastructura se apropie de gongul final, iar din luna martie incep evaluarile stricte efectuate de experti europeni, care vor decide soarta aderarii Romaniei la acest spatiu. Teoretic, din martie 2011, cetatenii romani ar trebui sa circule liber in toate tarile din spatiul Schengen, iar politistii de frontiera de la granitele externe, cum sunt si cei din Maramures, sa asigure securitatea zonei. Dar „bravele” autoritati nu inteleg sa lucreze competent si serios nici macar cand vine vorba de una din prioritatile zero ale Guvernului: aderarea la spatiul Schengen! Procesul de aderare intra, de luna viitoare, intr-o noua etapa: controlul in teren al stadiului de indeplinire a obiectivelor, realizat de experiti europeni. De ceva vreme, si Romania a implementat o activitate de auto-evaluare. O astfel de echipa de monitorizare descinde saptamana viitoare si in judetul nostru. „Tinta”? Stadiul de armonizare a infrastructurii si echipamentelor cu cerintele impuse de Schengen. Iulia Utan, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Maramures, a declarat ca: „Nu e vorba de verificare sau inspectie, e vorba de monitorizare, e vorba de ofiteri din cadrul Directiei Schengen si programe de la Inspectoratul General al Politiei de Frontiera care vin, in perioada 22 februarie – 1 martie, in vederea unei monitorizari pe linia Schengen. Aceasta monitorizare are ca obiectiv stabilirea conformizarii infrastructurii si echipamentului cu standardele Schengen. La infrastructura, ma refer la spatii care ar trebui sa fie construite, daca nu sunt deja, in care se intervieveaza persoanele, se cerceteaza, ca sa nu le mai aducem la sediul IJPF Maramures. Echipamente in teren - sa vada ce aparatura avem si ce ne-ar mai trebui pentru a indeplini cerintele Schengen. E vorba de aparatura pe timp de noapte, pe timp de zi. Astfel de monitorizari au loc periodic, sunt normale, dar in mod normal, astfel de monitorizari se fac la inspectoratele care au puncte de trecere pe frontiera externa a UE, asa cum suntem noi. Vor participa si ofiteri din cadrul Politiei de Frontiera Sighet, tot pe linia Schengen. Ideea e ca se vizeaza o asigurare la nivel inalt a securitatii frontierei de stat. Este una din conditiile pentru aderarea la spatiul Schengen care va avea loc in 2011, in luna martie”. Practic, punctele de trecere a frontierei (Sighetu Marmatiei, Campulung la Tisa si Valea Viseului) trebuie sa respecte intocmai, pana cel tarziu in primavara anului viitor, un set de conditii stricte. Desi termenul de realizare se apropie de final si singura sansa pentru realizarea punctelor ar fi obtinerea de fonduri din bugetul pe 2009, multi dintre primari habar nu au ce trebuie sa faca. In dulcele stil romanesc, autoritatile au incercat, pe ultima suta de metri, sa dreaga busuiocul. Asa a aparut, saptamana trecuta, o adresa-morgana, prin care se cere, intr-o zi, documentatia privind planurile de actiune aferente implementarii standardelor Schengen in toate punctele de trecere a frontierei, cu evidentierea necesarului de investitii si de fonduri pentru ca acestea sa fie aduse la standardele Schengen. Motivul? Documentele ar trebui sa ajunga pe masa Guvernului si sa fie discutate in sedinta din 24 februarie, ca sa fie alocate, de urgenta, fondurile necesare. Numai ca, din cele trei primarii maramuresene care au, in raza lor de administrare, puncte de trecere a frontierei, doar Primaria Sighetu Marmatiei a primit adresa. Cu greu, si cu o zi inainte de termenul final de transmitere a „stufoasei” documentatii. Primarii din celelalte doua localitati maramuresene, Campulung la Tisa si Bistra, habar n-au nici de monitorizarea Schengen, nici de conditii. Valentin Pop, primarul comunei Campulung la Tisa, recunoaste ca nu are un plan de masuri pentru indeplinirea conditiilor Schengen si nici nu stie exact ce trebuie sa faca pentru a fi in acord cu aceste cerinte. In schimb, el spune ca a tot solicitat fonduri pentru zona de frontiera, dar n-a primit nici macar bani de-o drujba si de motorina: „Nu am facut un plan, pentru ca nu ne-o spus nimeni si, in al doilea rand, sa stiti ca nu sunt bani si, fara bani, degeaba tot facem planuri. Noi am cerut 50 de milioane, n-am cerut mult, pentru ca-i avem pe astia cu ajutorul social de la 416 si am zis ca facem cu ei treaba. Numai pentru frontiera am cerut banii astia. De exemplu, trebuie sa cumparam o drujba, sa putem defrisa unde e necesar, numai un exemplu va dau. Mai trebuie motorina, ulei si nu stiu ce pentru tractorul care va transporta mizeriile sau ce rezulta de acolo. Anul trecut, am facut solicitarea. Nu am primit nimic, niciun leu. Ar trebui sa ne dea bani. In momentul in care avem bani, facem noi ce trebuie, pentru ca avem beneficiarii de ajutor social si-i punem la treaba, dar daca nu avem o drujba, un tractor, ceva... Avem 5 borne de frontiera care sunt mai afectate. Dar am ramas numai la nivelul adreselor si discutiilor transmise, n-am avansat deloc. Daca primim adresa, facem un plan privind necesarul si il trimitem urgent. Au transmis in decembrie-ianuarie o adresa, ca frontiera trebuie pusa la punct. Asta o stim de cand lumea, dar pe ce baza si pe ce bani, asta nu se stie si nimeni nu ne intreaba. Nu cunoastem masurile impuse de Schengen, n-am primit nicio documentatie in sensul asta. Nu exista colaborare”. Pop spune ca degeaba ar face o noua adresa, daca nu exista si rezultate: „Noi vom cere bani, dar sa-i si primim. Altfel, degeaba facem tot felul de adrese si cu atata am ramas”. Numai ca sumele necesare investitiilor din punctele de trecere a frontierei se vor stabili saptamana viitoare. Si, cum planul de masuri pentru Campulung la Tisa nu va fi pe masa Guvernului, s-ar putea ca acest punct de trecere sa ramana pe dinafara. Situatia e similara si la Bistra, comuna de care apartine punctul de trecere a frontierei, deocamdata neoperabil, din zona Valea Viseului. Primarul Vasile Bumbar spune ca: „Nu va pot spune tare multe. Am predat studiile si tot ce-am realizat catre Consiliul Judetean, pentru ca tot demersul diplomatic legat de punct sa fie preluat de aceasta institutie. Eu am scapat; oarecum, in ghilimele am scapat, ca n-am scapat. Eu am facut doar studiile pentru deschiderea punctului. In primul rand, e vorba de acordurile care se fac. Investitia vine ulterior. Dupa ce avem acordurile, facem cererea de finantare”. Cum, pana acum, cele mai multe puncte de trecere a frontierei sunt departe de standardele Schengen, chiar cu banii asigurati, putine consilii locale vor reusi sa se incadreze in termenul din martie 2010. Practic, monitorizarea care va incepe saptamana viitoare in Maramures nu vizeaza si activitatea politistilor de frontiera, desi infractionalitatea transfrontaliera ar putea spori odata cu eliminarea controlului la granita. Mai mult, politistii de frontiera maramureseni vor avea acces la baza de date Schengen si vor trebui sa lupte cu migratia ilegala, traficul de droguri si fiinte umane. Numai ca, de multe ori, chiar politistii sunt implicati in contrabanda sau trafic de migranti... Asa ca, in loc de „metoda strutului”, bravele organe de control ar trebui sa fie curioase sa verifice cum s-au construit vilele unor politisti sau cum au scapat persoane ca celebrul Ciprian P. si daca le mai cauta cineva. Departamentul Schengen Printr-o hotarare de Guvern din 2007 a fost infiintat Departamentul Schengen, autoritate nationala in domeniu, care coordoneaza si monitorizeaza indeplinirea tuturor conditiilor necesare pentru aplicarea integrala a prevederilor Acordului Schengen. Departamentul este o structura specializata din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor care are competenta de coordonare si monitorizare la nivel national a activitatilor desfasurate de institutiile si autoritatile cu responsabilitati in domeniu, in conformitate cu Strategia Nationala privind aderarea la spatiul Schengen, Planul Indicativ privind Facilitatea Schengen, Planul de actiune Schengen si Strategia nationala de management integrat al frontierei de stat a Romaniei. Ce nu verifica nimeni? * In perioada 3 – 6 decembrie 2008, la Ocna Sugatag, a avut loc reuniunea anuala a Politiei Romane cu ofiterii de legatura straini acreditati la Bucuresti. GAZETA de Maramures a fost singura publicatie care, la momentul repectiv, a scris despre evenimentul care a adunat „crema” din politie, servicii, parchete si alte structuri ale Ministerului de Interne si Ministerului Public. Barfele spuneau ca un elicopter folosit la eveniment a depasit zona de frontiera. * Spre finele anului trecut, un politist de frontiera a fost retiunut sub acuzatia de trafic de migranti, printr-o urmarire cu cantec prezentata pe larg de GAZETA. Doar ca Ciprian P., considerat capul retelei, nu a fost prins nici pana in prezent, desi se spune ca, dupa „urmarirea ca-n filme”, acesta s-a intors la Sighetu Marmatiei. Ba, mai mult, se zvoneste ca acesta a mai trecut, de atunci, prin municipiu. * GAZETA de Maramures a scris, in repetate randuri, si despre „retelele de contrabanda” de peste Tisa. Se zvoneste ca contrabandistii arunca o „momeala”. In timp, cantitati mult mai mari trec pe cale alpina sau prin apa, uneori, cu sprijinul politistilor de frontiera. Mai mult, exista barfe ca, intre cresterea fenomenului contrabandei si averea sporita peste noapte a unor politisti, ar exista o legatura directa. Aceste aspecte nu le verifica nimeni? Sau Schengen ne vrea corupti, cu infractori „evaporati” si criminalitate crescuta? Sighetul, aproape de Schengen Dan Spiridon Pralea, purtatorul de cuvant al Primariei Sighetu Marmatiei, a declarat ca: „In vederea pregatirii aderarii Romaniei la spatiul Schengen, obiectiv asumat pentru anul 2011, Departamentul Schengen din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor a demarat un amplu proces de monitorizare a stadiului implementarii cerintelor Schengen in toate punctele de trecere a frontierei. Firesc, intre structurile cu atributii la frontiera externa a UE, administratia publica locala ocupa un loc foarte important. Sighetul a fost si este un oras de granita. Si nu unul oarecare, din moment ce aici isi au sediul Directia Politiei de Frontiera si I.J.P.F. Maramures. In calitate de parteneri in realizarea unui climat firesc pentru o asemenea zona, Primaria si Consiliul Local si-au luat in serios rolul si, in saptamana care a trecut, s-au revazut toate culoarele specifice zonelor de frontiera, fasia si cei 11 stalpi de frontiera de pe raza comunitatii noastre, asigurandu-ne ca lucrurile sunt conforme cu prevederile legale in vigoare. Mai mult, impreuna cu reprezentantii IJPF Maramures, ai Sectorului Sighet, precum si ai Punctului de Frontiera, am inventariat situatia implementarii cerintelor Schengen pentru controlul frontierei in punctele de trecere a frontierei terestre. Au fost evidentiate, in primul rand, problemele legate de infrastructura. Asta a insemnat inventarierea si evaluarea lucrarilor ce trebuie finalizate pana la inceputul anului viitor. Sunt masuri pregatitoare care, in contextul misiunilor de evaluare la care vor lua parte experti ai Comisiei Europene, asigura premizele aderarii Romaniei la spatiul Shengen. Lucrurile nu sunt deloc simple, complexitatea lor solicita la maxim specialistii in domeniu si, de aceea, Primaria Sighet, prin mijloacele pe care le are la dispozitie, face front comun cu politistii de frontiera. De saptamana viitoare, se va derula in zona de frontiera a UE un program de autoevaluare, dupa care, cu sprijinul expertilor Comisiei Europene, se vor pune la punct toate amanuntele ce alcatuiesc noul Catalog Schengen cu privire la controlul frontierelor externe, indepartarea si readmisia ce grupeaza recomandari si bune practici in acest domeniu. Sighetul vrea sa dea un semnal viguros, ca cerintele UE pot fi indeplinite cu succes”. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro